4,780 matches
-
nimic, dacă e vorba pe-așa”, mi-am spus în gând. Mă întorc peste jumătate de oră. Merg până la Cooperație. Când revin, să fie declarația scrisă. Să nu omiți nimic, că noi știm tot. Nu uita să semnezi! După plecarea activistului, pe care în gând îl numeam „omida”, pentru că semăna cu o omidă albicioasă, am strâns repede tot ce era pe masă și l-am strigat pe guard. Bagă sacoșa asta în căpița cu fân! O țigară bună primesc și eu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine dispusă și aveam chef de treabă. „Voi lucra până târziu la dosarele celor două comitete de partid”, mi-am spus în gând. De obicei, aceste luni de iarnă aduceau controale de la Comitetul Județean de partid. Uneori era trimis un activist pensionar care stătea bucuros o săptămână, în camera oficială, și făcea aceste dosare să fie „ca la carte”. Nu era pretențios, mânca orice, dar cerea ca la plecare să primească câteva păsări tăiate, brânză, ouă, smântână, câteva șunci și un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
stupidă mi-a dispărut din minte, dar odată cu ea a dispărut și buna dispoziție. Nu aveam sentimente de ură sau de neplăcere pentru nimeni. Mi-au plăcut dintotdeauna aproape toți oamenii și m am simțit bine în prezența lor. Acel activist era masiv, corpolent, fără a fi gras. Capul lui era mare și acoperit cu un păr rar, ce avea o culoare nedefinită, avea ochii mici și apropiați, nasul mare și neted cu nările care fremătau într-una, parcă ar fi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
albe și ele, erau fine și îngrijite. Mă întrebam mereu, la ce-i trebuiesc cuiva care nu muncește, niște mâini atât de mari. Într-o zi, contabila, care le știa pe toate, mi-a spus că „Omida”, înainte de a fi activist și a face parte din Colegiul de Partid, lucrase ca miner. Privirea mi-a rămas și de data aceasta pe mâinile mari și albe. Pe acest om eu nu-l priveam niciodată, de teamă că ar putea să-mi citească
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
friptura din față, dar și despre ciorba de perișoare mâncată de Cotoi, despre cafeaua prea dulce și despre ceața prea deasă, dar și despre refrenul care mi-a ocupat toată ziua mintea. Am semnat după care i-am întins hârtia activistului. Dar asta e bătaie de joc, tovarășa! Scrie tot. Noi știm de ce ai plecat mata azi dimineață acolo, lângă I.A.S. Zori de zi. 184 Arma pe care ți-a adus-o neamțul de sărbători, unde ai ascuns-o? Îl
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la Casa 198 Poporului, care nu este complet terminată, dar veți avea ce vedea. Va trebui să aveți o vestimentație elegantă, dar sobră, și în general să aveți un aspect îngrijit, a completat tânăra care îi însoțea pe cei doi activiști. Tovarășa cea tânără s-a ridicat în picioare, special pentru a-i putea admira costumul impecabil, din stofă fină cu fusta puțin peste genunchi. Bluza din mătase se asorta în mod plăcut cu taiorul. „Dar de unde să am eu așa
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
situație. Lucrările începuseră și noi încă nu eram pe picioare. În cele din urmă a apărut un medic, care, împreună cu asistenta, ne-a dat alte prafuri. După o jumătate de oră ne simțeam mult mai bine și, însoțiți de câțiva activiști tineri, am urcat sus. Am așteptat pauza pentru a putea intra în sală. Odată intrată în sală, locul meu era lângă primarul de la B., care m a atenționat ca nu cumva să-l ating, că-i șifonez costumul. Materialul prost
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
există școli În limba maternă, iar legăturile cu patria mamă sunt zăgăzuite de rigori vamale, interdicții de tot felul. Ar fi lipsit de realism dacă deriva românească din Federația Rusă ar fi pusă numai pe seama autorităților federale și a zeloșilor activiști romanofobi. Există și responsabilitatea oficialilor români dar și a societății civile și Organizațiilor guvernamentale de a stabili un sistem relațional și de sprijin a culturii naționale În comunitățile dispersate pe Întinsul fostei Uniunii Sovietice. O comparație Între Comunitatea românilor din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vatră, întorși la casele lor, toți acei ce au făcut parte din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia Cloșca și Crișan” au fost numiți în diferite posturi cheie, din localitățile respectivilor, mai ales pe linie politică, prin Partidul Comunist Român ca activist, împuternicit, secretari de partid, primari ș.a. Mai buni agitatori, lămuritori, membrii de nădejde a partidului nici că se putea! Din cloaca războiului în care intrase România trebuia găsită o ieșire rezonabilă, mai ales că diplomații noștri nu aveau nici un fel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în funcție de starea socialpolitică și suprafața de teren ce o deținea fiecare familie. Neachitarea cotelor se termina cu trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de centru, care la rândul lor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu oameni ai unui partid ce se pretindea că e democrat. O nostimadă din acele vremuri: la Sfatul Popular mare ședință cu toți salariații comunei și membrii de partid. După ce s-a epuizat primele două puncte de pe ordinea de zi, activistul de partid roagă membrii de partid să mai rămână spre a se dezbate și ultimul punct de pe ordinea de zi. Și ca să-și dea importanță încheie cu ”așa cum a spus tovarășul Stalin mensana în corpore acasă și vă mulțumes” râsete
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai frumoase. Pe la amiaza zilei de 31 decembrie a fiecărui an, în fața primăriei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vatră, întorși la casele lor, toți acei ce au făcut parte din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia Cloșca și Crișan” au fost numiți în diferite posturi cheie, din localitățile respectivilor, mai ales pe linie politică, prin Partidul Comunist Român ca activist, împuternicit, secretari de partid, primari ș.a. Mai buni agitatori, lămuritori, membrii de nădejde a partidului nici că se putea! Din cloaca războiului în care intrase România trebuia găsită o ieșire rezonabilă, mai ales că diplomații noștri nu aveau nici un fel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în funcție de starea socialpolitică și suprafața de teren ce o deținea fiecare familie. Neachitarea cotelor se termina cu trimiterea în judecată ca fiind sabotor al economiei republicii. Pentru a nu fi comună codașă în îndeplinirea sarcinilor, pretorul și prefectul (mai târziu, activiștii, împuternicitul și secretarii de raion și regiune) erau, mai tot timpul, pe teren sau în ședințe, muștruluind pe cei convocați de la comune și aceștia întoriși de la ședință, fie președinte, fie vicele, sau directorul școlii de centru, care la rândul lor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu oameni ai unui partid ce se pretindea că e democrat. O nostimadă din acele vremuri: la Sfatul Popular mare ședință cu toți salariații comunei și membrii de partid. După ce s-a epuizat primele două puncte de pe ordinea de zi, activistul de partid roagă membrii de partid să mai rămână spre a se dezbate și ultimul punct de pe ordinea de zi. Și ca să-și dea importanță încheie cu ”așa cum a spus tovarășul Stalin mensana în corpore acasă și vă mulțumes” râsete
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai frumoase. Pe la amiaza zilei de 31 decembrie a fiecărui an, în fața primăriei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ireproșabil, trecându-se cu schimbul, de la unul la altul, până ce, spre sfârșitul zilei, toată presa este citită și comentată corespunzător. O administrare atât de bine pusă la punct mi-a trezit bănuiala că acești pensionari vor fi fost, în trecut, activiști de partid. Absolut fals. Nu există, în toată Strada Zorelelor, nici o vilă, nici un Mercedes, nici un deputat, nici un senator, nici măcar un consilier municipal, nici pavaj, nici canalizare. De unde activist de partid? După ce am colindat toată strada, tocmai mă oprisem fermecat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi-a trezit bănuiala că acești pensionari vor fi fost, în trecut, activiști de partid. Absolut fals. Nu există, în toată Strada Zorelelor, nici o vilă, nici un Mercedes, nici un deputat, nici un senator, nici măcar un consilier municipal, nici pavaj, nici canalizare. De unde activist de partid? După ce am colindat toată strada, tocmai mă oprisem fermecat la o fereastră de unde se auzea o nostalgică romanță cântată de Zavaidoc. "Ce timpuri"... meditam, când m-am întâlnit cu o veche cunoștință, n-are rost să-i spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
decât holocaustul canin... Dar, odată pornită, dintr-o hinghereală electorală, acțiunea persistă mai mult decât alte inițiative care, tot electoral pornite, decedează de plictiseală, de lingoare inactivă și de prostie. Îndemnul, îmbibat inițial de "grijă civică", a fost preluat de activiști care perpetuează "grija civică", de oameni care s-au deprins cu disciplina, care au ascultat o viață întreagă, oameni care sunt ahtiați să fie integrați într-o acțiune patriotică. O astfel de acțiune civică pare pregătirea "rezolvării definitive" a problemei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lanțul va atârna direct de cușcă. Eram într-o tabără de reviste școlare, patronată destul de liberal de către Comitetul Central al UTC. A doua zi după plenară, scriitorii, poeții și redactorii care ne pregăteau au fost trimiși acasă și înlocuiți cu activiști. Noi nu am mai stat pe sub brazi în lungi „workshopuri” și „brainstorminguri”, ci am fost așezați în bănci ca să ni se dicteze ideile lui Ceaușescu. Începea minirevoluția culturală. Dialogul a fost suspendat. Conținutul revistelor depindea de o telecomandă care ne-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
apariția alteia noi. Mulți părinți și profesori s-au reconciliat cu generația insuportabilă, presimțind un inamic comun. Era începutul rezistenței morale și spirituale la invazia partidului în viața noastră, încă destul de paralelă cu a lui. Era începutul rezistenței la invazia activiștilor, a revoluționarilor de profesie în viața profesioniștilor cu slabă conștiință partinică. 2.2 Partidul e-n toate După 1971 a început tranziția spre regimul totalitar multilateral dezvoltat. Ea avea să se încheie în 1977 și să sară în ochii naivilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lecție nouă: dacă vrei să anihilezi pe cineva, vâră-l în sistem. De altfel, compania în BOB era chiar onorantă. Oamenii își alegeau colegi cu prestigiu profesional, dispuși să protejeze instituția. În învățământ la acest nivel nu se lucra cu activiști scoși din producție, ci cu persoane care rămâneau cu normă didactică întreagă și acceptau o corvoadă în plus, de obicei ca să nu vină alții sub care putea să fie mult mai rău. Profesorii din categoria celor cu care am lucrat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care n-aveau conotații politice. Inspectorii din minister mă foloseau pe zona temelor de epistemologie, fără să-mi ceară ceea ce, realmente, nu puteam face. Nu mă pot plânge. Încercau să mă ia așa cum sunt și apreciau profesionismul. Greu era cu activiștii de partid, care tindeau să fie „revoluționari de profesie”. Ei nu puteau ieși din algoritm. Nu înțelegeau decât limba lor și aveau (majoritatea) un mod extrem de agresiv de intervenție. În sarcina lor cădea însămânțarea terorii în plan local. Ei duceau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]