9,516 matches
-
mijloace: [...] d) declarațiile martorilor;“; ... – Art. 103 alin. (2) și (3): (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. ; ... – Art.
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
loial în cauză. În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei se dispun doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. ... 19. Curtea a observat, totodată, că legiuitorul, prin dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, a instituit unele limitări ale principiului liberei aprecieri a probelor, reglementând în acest sens
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
în speță. De altfel, sarcina care îi revine este de a stabili dacă, până în prezent, la mai mult de cincisprezece ani de la producerea faptelor, procedurile disponibile, luate în ansamblu, au oferit persoanei în cauză un răspuns adecvat la acuzațiile sale (Tusă, citată anterior, pct. 107). Or, Curtea consideră că nu aceasta este situația. Prin urmare, respinge excepția preliminară formulată de Guvern (supra, pct. 17) și concluzionează că a fost încălcat art. 8 din Convenție. ... ... CU PRIVIRE LA APLICAREA ART.
HOTĂRÂREA din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278055]
-
României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 35 și 36, a avut în vedere ipoteze complet diferite, caracterizate prin faptul că soluțiile pronunțate de judecătorul de cameră preliminară prin încheierile vizate puteau avea ca efect formularea unor acuzații în materie penală împotriva inculpaților, condiții în care se impune ca soluționarea respectivelor cereri să se facă în prezența procurorului și cu citarea părților. ... 32. Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că textul criticat nu încalcă dreptul la un proces
DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278066]
-
cărora li se adresează nu au posibilitatea să își adapteze conduita la cerința normei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu au accesul asigurat la documentele de arhivă, în integralitatea lor, pentru a-și face apărările corespunzătoare acuzațiilor ce li se aduc, fiind supuși unui proces inechitabil. ... 9. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-
DECIZIE nr. 493 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277694]
-
parlamentare, este obligatorie respectarea normelor și principiilor inerente răspunderii juridice, prin instituirea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc, adică de a se apăra. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului nu definește noțiunile de încălcare în mod grav și încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului ședințelor
DECIZIA nr. 679 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278074]
-
propune și creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text, contravenind dispozițiilor constituționale privind dreptul fundamental la apărare, întrucât nu asigură cercetarea faptelor imputate membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și nici posibilitatea acestuia de a se apăra de acuzațiile care i se aduc. Prin Decizia nr 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 18 noiembrie 2005, pentru identitate de argumente, Curtea a constatat neconstituționalitatea normei din Regulamentul Camerei Deputaților care
DECIZIA nr. 679 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278074]
-
condițiile în care motivul care a generat exercitarea căilor de atac vizează cererile și excepțiile invocate în legătură cu constatarea nelegalității ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale și a administrării unor probe pe care procurorul și-a fundamentat acuzația, cu consecințe inclusiv asupra soluționării fondului cauzei; și, nu în ultimul rând, instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă asupra chestiunii de drept, nici printr-un recurs în interesul legii, iar aceasta nu face în prezent obiectul unui
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
încadrării juridice a faptei care face obiectul judecății, a datei de comitere și a persoanei care a săvârșit-o, constatarea existenței acestui impediment de procedură făcându-se numai după examinarea, pe baza probatoriului, a acestor chestiuni ce țin de temeinicia acuzației, ceea ce exclude reținerea, inclusiv pe cale incidentală, în procedura în cameră preliminară, a împlinirii termenului de prescripție, ca temei al nelegalității actelor de urmărire penală ori a rechizitoriului. ... 27. Drept urmare, s-a opinat că nu suntem în prezența
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
a invocat incidența unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv a prescripției speciale a răspunderii penale cu privire la una dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei, sens în care s-a făcut trimitere la Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
fi date soluții de stingere a procesului penal pentru incidența vreunuia din cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, s-a arătat că judecătorul de cameră preliminară nu poate examina aspecte ce țin de temeinicia acuzației penale, cum ar fi constatarea împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, care, în anumite situații, presupune identificarea legii penale mai favorabile și/sau verificarea și stabilirea corectă a încadrării juridice a bazei factuale descrise prin rechizitoriu, demersuri incompatibile cu această
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
dispozițiilor art. 342, art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (4) și art. 374 din Codul de procedură penală, „Curtea a constatat că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei“. ... 47. Considerentele acestei decizii se regăsesc și în alte hotărâri pronunțate de instanța de contencios constituțional, prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, excepții de neconstituționalitate ale prevederilor art.
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
522 din 4 iulie 2019), Curtea Constituțională, respingând, ca neîntemeiate, printre altele, excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, „a constatat că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei“, în condițiile în care, „potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare (...) se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
să judece fondul cauzei“, în condițiile în care, „potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare (...) se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală, fie a efectuării actelor de urmărire penală. “ ... 87. De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 239 din 19 aprilie 2018, care se regăsesc și în cuprinsul Deciziei nr. 116 din 15 martie 2022, hotărâri prin care au fost
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
mai favorabile, chestiuni care, însă, nu pot fi stabilite de către judecătorul de cameră preliminară a cărui competență se limitează la examinarea legalității sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor pe care procurorul își fundamentează acuzația, conform art. 342 din Codul de procedură penală. Drept urmare, judecătorul de cameră preliminară este chemat să verifice dacă actele procedurale îndeplinesc exigențele de formă și conținut, precum și concordanța acestora cu actele și măsurile procesuale dispuse și consemnate în
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
probelor administrate ulterior intervenirii prescripției, în timp ce opinia contrară a fost confirmată doar prin patru încheieri pronunțate de o curte de apel și trei tribunale, în considerentele cărora judecătorii de cameră preliminară au dezvoltat argumente ce țin de temeinicia acuzației penale, făcând aprecieri asupra legii penale mai favorabile aplicabile în materia prescripției răspunderii penale, în contextul deciziilor nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022 ale instanței de contencios constituțional și al Deciziei nr. 67
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor și nici cu conducerea și supravegherea activității de cercetare penală a poliției judiciare. De asemenea, consideră că procurorul nu este o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care să hotărască asupra temeiniciei unei acuzații în materie penală. ... 11. Judecătoria Găești apreciază că prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor cu privire la administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public, așa cum este acesta stabilit de prevederile art.
DECIZIA nr. 197 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273491]
-
acces liber la justiție. ... 6. Arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a subliniat în repetate rânduri care sunt garanțiile realizării efective a accesului liber la justiție în materie contravențională (asimilată, în anumite condiții, noțiunii autonome de „acuzație în materie penală“), iar dreptul de a fi informat în cel mai scurt timp și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse, precum și dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării contravenientului reprezintă astfel
DECIZIA nr. 674 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281981]
-
realizării efective a accesului liber la justiție în materie contravențională (asimilată, în anumite condiții, noțiunii autonome de „acuzație în materie penală“), iar dreptul de a fi informat în cel mai scurt timp și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse, precum și dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării contravenientului reprezintă astfel de condiții obligatorii, în conformitate cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu art. 20
DECIZIA nr. 674 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281981]
-
lit. m) din Codul de procedură penală, respectiv acela de a sancționa neîndeplinirea de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta, instanța apreciază că în cauză nu se poate vorbi despre o acuzație în materie penală sau o asimilare cu o astfel de acuzație ca să poată fi analizată din prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăților fundamentale ori a principiului in dubio pro reo. Arată, de asemenea
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
sancționa neîndeplinirea de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta, instanța apreciază că în cauză nu se poate vorbi despre o acuzație în materie penală sau o asimilare cu o astfel de acuzație ca să poată fi analizată din prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăților fundamentale ori a principiului in dubio pro reo. Arată, de asemenea, că noțiunea „nejustificat“ din cuprinsul textului criticat nu încalcă prezumția de
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
687 din lege și, totodată, în condițiile unei corecte puneri în relație a acestor prevederi legale, că prin voința legiuitorului îi revine judecătoriei competența de a soluționa în primă instanță toate categoriile de litigii ce au drept cauză a cererii acuzația de săvârșire a unui act de malpraxis. Sintagma «litigiile prevăzute de prezenta lege» utilizată în cuprinsul art. 687 are un caracter deopotrivă conclusiv și integrator, aceasta absorbind toate categoriile de litigii generate de malpraxis pe care legea le recunoaște în
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
chirurgul a decedat, astfel încât acum este imposibil ca răspunderea acestuia să mai fie angajată. ... ... b) Guvernul 76. Guvernul consideră că dreptul intern a pus la dispoziția reclamantei o serie de căi de atac care i-au permis să aducă acuzațiile sale de malpraxis medical în fața instanțelor naționale. Acest cadru de reglementare este cuprinzător și adecvat. Guvernul susține că reclamanta a beneficiat de o anchetă efectivă și invocă mai multe motive în această privință. ... 77. Astfel, Guvernul susține că instanțele
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
de asemenea, Csoma împotriva României, nr. 8.759/05, pct. 65, 15 ianuarie 2013). ... 90. Cu toate acestea, mai recent și în general, Curtea a indicat, în cadrul Cauzei Lopes de Sousa Fernandes (citată anterior, pct. 138 și 235), că, în cazul acuzațiilor de malpraxis medical, o acțiune în despăgubire era, în principiu, cea de natură să ofere persoanelor interesate reparația cea mai adecvată. De asemenea, Curtea a precizat că, în cazurile de simplă neglijență medicală, este de preferat chiar exercitarea unei căi
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
de simplă neglijență medicală, este de preferat chiar exercitarea unei căi de atac civile (Scripnic, citată anterior, pct. 31). Curtea constată, de asemenea, că practica instanțelor române este în aceeași direcție. Potrivit informațiilor de care dispun, instanțele interne au examinat acuzațiile de malpraxis întemeiate pe dispozițiile interne care reglementează răspunderea medicilor și s-a dezvoltat o practică în acest sens (supra, pct. 56-60). ... 91. În plus, spre deosebire de cauzele românești citate mai sus (supra, pct. 89), reclamanta intenționează să continue
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]