19,920 matches
-
contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare, este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*10). *10) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cerere nr. 74.613/01 - Hotărârea din 12 iulie 2007). ... 52. Rațiunea instituirii formei calificate a furtului săvârșit prin "folosirea fără drept a unei chei mincinoase" constă în sancționarea mai severă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*33). *33) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cererea nr. 74.613/01 - Hotărârea din 12 iulie 2007). ... ... ... 148. Față de considerentele expuse, în temeiul art. 471 raportat la art. 474 din Codul de procedură penală, se va admite
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
admisibilă, apreciază că instanța de contencios constituțional s-ar afla în imposibilitatea de a stabili un standard minim și general valabil, de exemplu, prin impunerea descrierii a cel puțin trei mișcări corporale ale autorului în săvârșirea faptei de care este acuzat, a poziției inculpatului în raport cu persoana vătămată și a distanței dintre aceștia, exprimată în centimetri sau metri, a datei și orei exacte, a descrierii mâinii folosite de inculpat, așa cum a fost criticat rechizitoriul în cursul procedurii de cameră
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
numeroase cauze, Curtea de la Strasbourg a reținut că prevederile art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenție recunosc acuzatului dreptul de a fi informat, în mod detaliat, atât cu privire la cauza acuzării, adică faptele materiale de care este acuzat și pe care este fondată acuzația, cât și cu privire la natura acuzării, adică încadrarea juridică a faptelor (Hotărârea din 25 martie 1999, pronunțată în Cauza Pélissier și Sassi împotriva Franței, paragraful 51, Hotărârea din 1 martie 2001, pronunțată în
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor sunt neconstituționale. În esență, în urma efectuării testului de proporționalitate cu privire la măsura restrângerii exercițiului dreptului de port armă, ca efect al punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva oricărei persoane acuzate că a săvârșit o infracțiune cu intenție, Curtea a constatat că această măsură nu întrunește condiția caracterului proporțional, fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins, ceea ce încalcă prevederile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
COMUNICAT din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272523]
-
competenței sale. De asemenea, se reține că, prin mecanismul instituit de recursul în interesul legii și dezlegarea unei chestiuni de drept, instanța supremă asigură interpretarea unitară a normelor care reglementează desfășurarea procesului penal, garantând astfel un proces echitabil pentru persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Totodată, prin aceleași mecanisme, Înalta Curte de Casație și Justiție înlătură interpretările divergente apărute în practica judiciară cu privire la dreptul penal substanțial și nu numai, permițând astfel o interpretare și aplicare unitară și previzibilă a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
confidențiale. Relația de încredere dintre ei, indispensabilă îndeplinirii acestei misiuni, intră astfel în joc. De aceasta depinde, de asemenea, în mod indirect, dar necesar, și respectarea dreptului justițiabilului la un proces echitabil, mai ales în ceea ce privește dreptul oricărui „acuzat“ de a nu contribui la propria incriminare (paragraful 118) (a se vedea și Hotărârea din 23 aprilie 2015, pronunțată în Cauza François împotriva Franței, paragraful 51, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de asemenea, reamintește că statutul specific al
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
juridică atunci când, în cursul judecății, constată că o situație de fapt întrunește elementele constitutive ale altei infracțiuni decât cea indicată de procuror în rechizitoriu. ... 21. Așadar, schimbarea încadrării juridice reprezintă reîncadrarea juridică a faptelor penale de care inculpatul este acuzat, pe care instanța o face în cursul judecății, și este definită de legiuitor în cuprinsul art. 386 din Codul de procedură penală, astfel: „(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil. Se arată că textele criticate limitează în mod excesiv sau chiar împiedică, în anumite situații concrete, posibilitatea unei persoane acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de a fi judecată de o instanță în privința căreia să nu existe bănuieli legitime privind lipsa de imparțialitate în soluționarea cauzei. Se susține că, în cazul curților de apel din a căror circumscripție fac parte
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate. ... 17. Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea Constituțională a constatat că rațiunile care au justificat pronunțarea Deciziei nr. 17 din 12 noiembrie 2012, precitată, se
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
motiv pentru care în prezenta cauză s-a formulat cerere de revizuire. Autorul indică aspectele din care concluzionează cu privire la neconstituționalitatea normelor de drept după cum urmează: Legea nr. 161/2003 nu este incidentă față de infracțiunea de care este acuzat autorul, fiind eludată noțiunea de „infracțiune informatică“, în cauză echipamentul fiind folosit doar ca instrument de redactare a documentelor presupus falsificate; obiectivele percheziției informatice sunt identice cu obiectivele percheziției domiciliare; deși prin referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziției
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
Curții Constituționale nr. 591 din 1 octombrie 2015. Reține că art. 6 paragraful 1 din Convenție nu se aplică cererilor de redeschidere a unei proceduri încheiate definitiv, întrucât persoana care introduce o astfel de cerere este condamnată definitiv, iar nu acuzată penal, cerințele ce decurg din art. 6 devenind relevante numai subsecvent parcurgerii fazei admisibilității, în caz de rejudecare propriu-zisă a procesului. Cât privește critica autorului potrivit căreia judecătorul este abilitat să examineze concordanța dintre motivele alegate și cazul de recurs
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
penal sunt lipsite de previzibilitate, fiind contrare principiului legalității incriminării, întrucât în forma rămasă în vigoare după publicarea deciziei de admitere a Curții Constituționale și prin nepunerea dispozițiilor în acord cu Legea fundamentală în termenul constituțional, acestea nu permit persoanei acuzate de săvârșirea unei fapte penale să cunoască în ce condiții se întrerupe cursul prescripției. ... 18. Tribunalul Dolj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 Curtea a admis excepția
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
sunt romi este de 67%. Proporția familiilor de romi ce locuiesc în gospodării insalubre (cu acoperiș prin care se scurge apă, cu pereți umezi ori cu putregai în ramele ferestrelor sau în podea) este de 32%, iar ponderea celor care acuză poluare, murdărie sau alte probleme ecologice este de 25%. Mai mult de 50% locuiesc în case supraaglomerate, 16.5% trăiesc în clădiri considerate nesigure pentru locuire și 30.3% în clădiri care se află în stare de deteriorare vizibilă 23 . Ponderea romilor
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
doar în raport cu perioada reținută în actul de acuzație sau în raport cu întreaga perioadă de existență a unităților silvice din cadrul Romsilva. ... 6. În final, autorul arată că textul criticat are legătură cu două fapte pentru care este acuzat, și anume: aceea de a fi efectuat, în calitate de administrator al unei societăți, operațiuni financiare, ca acte de comerț incompatibile cu funcția de pădurar, și tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției; aceea de a declara, cu ocazia
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
1 privind principiul legalității incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate, pădurar în cadrul unui ocol silvic, arată că a fost acuzat și condamnat pentru fals în declarații, deoarece, cu ocazia completării declarației privind starea de incompatibilitate, prevăzută de textul de lege criticat, a declarat că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute de lege, deși soția sa era administrator al
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
este afectat în momentul în care legislația națională sancționează penal sau contravențional neîndeplinirea sau refuzul obligației de a prezenta probele ce ar putea conduce la incriminarea persoanei care le oferă în cauza penală în care era sau urma să fie acuzată. Se arată că, în această ipoteză, acuzatul este pus în fața unei situații imposibile, fiind obligat să aleagă între respectarea obligației de colaborare, prin oferirea organelor judiciare a mijloacelor de probă care vor duce la condamnarea sa penală, și neîndeplinirea
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
era suspectat, în condițiile în care acestea nu au putut sau nu au dorit să strângă probe prin alte mijloace. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că dispozițiile legii franceze nu pot justifica o încălcare a dreptului unei persoane acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, a cărui rațiune constă în protecția acuzatului contra unei coerciții abuzive din partea autorităților, în scopul evitării erorilor judiciare și pentru a fi respectat dreptul la
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
generală potrivit căreia avocații puteau acționa în persoană în fața unui tribunal, instanțele competente erau, cu toate acestea, îndreptățite să considere, făcând uz de marja lor de apreciere, că interesele justiției cereau desemnarea unui reprezentant pentru un avocat care era acuzat de comiterea unei infracțiuni și care, din acest motiv, putea să nu se afle în poziția de a evalua în mod corespunzător interesele în joc sau să nu își poată asigura în mod efectiv propria apărare. Decizia prin care tribunalul
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
corespunzător interesele în joc sau să nu își poată asigura în mod efectiv propria apărare. Decizia prin care tribunalul portughez îi cerea reclamantului să fie reprezentat de către un avocat era o aplicare a legislației care urmărea să protejeze persoanele acuzate prin garantarea unei apărări efective în cazurile în care era posibilă aplicarea unei pedepse privative de libertate. Mai mult, un stat membru putea considera în mod legitim că un acuzat era mai bine apărat dacă era asistat de un avocat
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
considerente este cu atât mai convingătoare cu cât, în speță, acuzatul fusese suspendat din barou. El nu era, așadar, un avocat înregistrat în mod corespunzător și i se interzicea să ofere asistență juridică pentru terți. Mai mult, reclamantul a fost acuzat de insultarea unui judecător. Având în vedere rolul special al avocaților în administrarea justiției și, în acest context, obligațiile deosebite care le revin cu privire la conduita lor, au existat motive rezonabile să se considere că reclamantului îi lipsea abordarea
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate. ... 20. Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea constată că rațiunile care au justificat pronunțarea Deciziei nr. 17 din 12 noiembrie 2012, precitată, se mențin și
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
gestionează fonduri publice sau patrimoniul public are drept consecință interpretări subiective și abuzuri. Susține că lipsa de predictibilitate și previzibilitate a normelor legale criticate conduce la incidența acestora cu privire la unele situații ce nu pot fi anticipate de persoanele acuzate de încălcarea lor, cu consecința reținerii săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și a emiterii unor rechizitorii abuzive, fiind posibile condamnări pe criterii neobiective, arbitrarii. Din modul de interpretare a sintagmelor criticate rezultă că există o modalitate ideală, perfectă de
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]