43,415 matches
-
cu sprijin pe sol, pasul adăugat fiind un elan premergător aruncării. Mecanismul de bază este foarte asemănător cu cel al aruncării la poartă cu pas Încrucișat (pas schimbat, pregătire, declanșarea aruncării, ritmul pașilor, eficacitate), dar trebuie să menționăm că pasul adăugat se execută mai repede decât cel Încrucișat. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Din mers și din alergare, se efectuează schimbarea piciorului din față. Ex. 2. Executarea pasului adăugat cu ținerea mingii În mână. Ex. 3. Același exercițiu ca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În mână. Ex. 3. Același exercițiu ca la 2, cu ridicarea brațului de aruncare. Ex. 4. De pe loc, efecturea pasului adăugat și aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimirea mingii și aruncare la poartă cu pas adăugat. Ex. 6. Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
brațului de aruncare. Ex. 4. De pe loc, efecturea pasului adăugat și aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimirea mingii și aruncare la poartă cu pas adăugat. Ex. 6. Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingii și aruncare la poartă cu pas adăugat. Ex. 6. Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai eficient de aruncare, bazându-se pe mișcări naturale. Aruncările la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
linia de fund a terenului de handbal, fiecare executant având câte o minge.La semnalul profesorului, primul execută dribling În linie dreaptă, iar la nivelul semicercului de la 9m prinde mingea și aruncă la poartă din sprijin pe sol (cu pas adăugat sau cu pas Încrucișat) sau din săritură. Recomandări: câștigă grupa care a parcurs distanța mai rapid și care a Înscris mai multe goluri; următorul jucător pleacă numai după ce mingea a depășit linia de poartă (fig. nr. 55). Ex. 15. Contraatac
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
teren a apărătorului Conținutul deplasării În teren a jucătorului a fost prezentat pe larg, când s-a analizat tehnica atacantului. Pe lângă procedeele descrise anterior, jucătorul apărător utilizează următoarele procedee tehnice specifice: deplasarea laterală spre stânga și spre dreapta cu pași adăugați; deplasarea spre Înainte și spre Înapoi cu structură de pași diferiți; mișcări speciale ale brațelor, independente de mișcarea picioarelor: sus, lateral, oblic jos, stânga sau dreapta; sărituri pe ambele picioare. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jocuri cu procedee
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
șir, având un căpitan În față. Ex. 7. Deplasare În poziție fundamentală pe semicercul de 6m, de la o extremă la cealaltă și revenind În formația inițială prin deplasare pe semicercul de 9m (fig. nr. 72). Ex. 8. Deplasări cu pași adăugați Între cele două semicercuri, efectuate În zig-zag și lateral (fig. nr. 73). Ex. 9. Jucătorii sunt dispuși pe un șir la nivelul extremei; se execută deplasarea laterală spre dreapta cu pași adăugați, alergare de viteză până la centrul terenului, deplasare laterală
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 72). Ex. 8. Deplasări cu pași adăugați Între cele două semicercuri, efectuate În zig-zag și lateral (fig. nr. 73). Ex. 9. Jucătorii sunt dispuși pe un șir la nivelul extremei; se execută deplasarea laterală spre dreapta cu pași adăugați, alergare de viteză până la centrul terenului, deplasare laterală spre stânga, alergare cu spatele (retragere) până la coada șirului. După o scurtă pauză, exercițiul se reia În aceeași manieră și de pe extrema cealaltă (fig. nr. 74). Ex. 10. Deplasare cu pași adăugați
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Jucătorii sunt așezați pe câte un șir, la nivelul celor două extreme; pe mijlocul terenului se vor dispune mingi medicinale sau mingi de 84 handbal, la distanță de 2-3m Între ele. Se execută deplasări laterale, urmate de deplasări cu pași adăugați Înainte și Înapoi, apoi din nou În lateral ș.a.m.d. La Întoarcere se efectuează alergare ușoară și trecere la coada șirului (fig. nr. 75). Ex. 12. Jucătorii sunt Împărțiți În trei grupe: apărători, atacanți, iar a treia grupă se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
treia grupă se află În pauză. Atacanții execută pase succesive din om În om, iar apărătorii se deplasează rapid stânga dreapta, În funcție de circulația mingii. La semnal, se schimbă grupele, apărătorii trecând În pauză. Recomandări: se urmărește deplasarea laterală cu pași adăugați, cu scopul asigurării raportului supranumeric În apărare (fig. nr. 76). Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea deplasării În teren și a pouiției fundamentale În sistemul de apărare Nu mai puțin importante decât elementele și procedeele prezentate până În acest moment, sunt și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ridicare rapidă și adoptarea poziției fundamentale, la diferite semnale (fig. nr. 89). Ex. 2. Deplasări (lente) Între cele două bare ale porții, deplasarea putând fi dirijată de pase executate de jucătorii aflați la 9m. Ex. 3. Deplasare laterală cu pași adăugați, cu spatele spre teren, Întoarcere de 1800 și luarea poziției fundamentale, la diferite semnale. Ex. 4. Jucătorii, așezați În cerc sau În pătrat, pasează mingea Între ei, În timp ce portarul se deplasează În mijloc după minge, În poziție fundamentală. Ex. 5
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu mâinile pe șolduri. Ex. 6. Portarul se află În poziție fundamentală În centrul porții: fandare spre stânga, apoi spre dreapta, după fiecare fandare revenindu-se În poziția fundamentală. Același exercițiu, dar fandările vor fi efectuate fiind precedate de pas adăugat. Ex. 7. Poziția fundamentală În centrul porții: pas lateral și săritură spre colțul de sus al porții, aterizare și revenire În poziție fundamentală În centrul porții, prin pași adăugați; execuții repetate alternativ spre stânga și spre dreapta. Ex. 8. Poziția
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Același exercițiu, dar fandările vor fi efectuate fiind precedate de pas adăugat. Ex. 7. Poziția fundamentală În centrul porții: pas lateral și săritură spre colțul de sus al porții, aterizare și revenire În poziție fundamentală În centrul porții, prin pași adăugați; execuții repetate alternativ spre stânga și spre dreapta. Ex. 8. Poziția fundamentală În centrul porții: fandare spre stânga, revenire În poziție fundamentală, pas lateral dreapta și săritură spre colțul de sus dreapta; aterizare și revenire În centrul porții. Același exercițiu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dreapta. Ex. 8. Poziția fundamentală În centrul porții: fandare spre stânga, revenire În poziție fundamentală, pas lateral dreapta și săritură spre colțul de sus dreapta; aterizare și revenire În centrul porții. Același exercițiu, fandarea efectuându-se cu elan de pas adăugat, la fel ca și săritura (fig. nr. 93). Ex. 9. Același exercițiu ca la 8, dar fandarea va fi executată spre dreapta și săritura spre stânga. Ex. 10. Deplasare În poartă În funcție de pasele atacului În cadrul diferitelor exerciții (deplasarea se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și săritura (fig. nr. 93). Ex. 9. Același exercițiu ca la 8, dar fandarea va fi executată spre dreapta și săritura spre stânga. Ex. 10. Deplasare În poartă În funcție de pasele atacului În cadrul diferitelor exerciții (deplasarea se va face cu pași adăugați.) Ex. 11. Deplasări succesive prin fandări spre stânga (dreapta), legate prin pași adăugați, pe lungimea terenului. III.1.3. Prinderea mingii Prinderea mingii este un element de bază și al tehnicii portarului, efectuându se cu două mâini prin numeroase procedee
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fandarea va fi executată spre dreapta și săritura spre stânga. Ex. 10. Deplasare În poartă În funcție de pasele atacului În cadrul diferitelor exerciții (deplasarea se va face cu pași adăugați.) Ex. 11. Deplasări succesive prin fandări spre stânga (dreapta), legate prin pași adăugați, pe lungimea terenului. III.1.3. Prinderea mingii Prinderea mingii este un element de bază și al tehnicii portarului, efectuându se cu două mâini prin numeroase procedee descrise În cadrul tehnicii atacantului. Jucătorii portari vor participa la toate mijloacele specifice Învățării
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
spre colțurile de sus ale porții. Ex. 6. Stând În poziție fundamentală: prinderea mingilor aruncate alternativ stânga -dreapta, la semiînălțime și cu pământul. Ex. 7. Același exercițiu ca la 5, prinderea mingii fiind precedată de deplasare În poartă cu pași adăugați. Ex. 8. Același exercițiu ca la 6, utilizându-se două mingi. III.1.4. Respingerea mingii Ideal ar fi ca portarul să prindă toate mingile, ceea ce este imposibil pentru că aruncările se execută cu multă forță, În viteză, sunt derutante, surprinzând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sau de a o transmite ușor unui jucător aflat În apropierea semicercului. Pasa scurtă sau medie nu induce probleme deosebite, dar În schimb pentru a azvârli mingea la mare distanță este necesar să se execute un elan (pas Încrucișat sau adăugat, urmat de o fandare largă Înainte). De asemenea, portarul trebuie să fie capabil să execute o pasă lungă: din orice poziție; spre jucătorii care aleargă În diverse tempouri; spre jucătorii care aleargă În diferite direcții; la distanțe diferite; În condițiile
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lansarea contraatacului; sub observația jucătorilor adverși aflați În repliere. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex.1. Pase la distanță (Între 10 - 20 m la fete și 10 - 30 m la băieți). Ex. 2. Aruncări la distanță cu elan de pași adăugați sau Încrucișați. Ex. 3. Degajarea mingii la un punct fix, În apropierea liniei de centru a terenului (În stânga, dreapta sau centru). Ex. 4. Degajarea mingii la un jucător care se deplasează continuu pe linia de centru a terenului (pe toată
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
colectivul să execute mișcarea de aruncare fără minge cu accent pe momentele principale, apoi cu mingea la comandă. După ce acest procedeu s-a Însușit cu aruncarea de pe loc, se poate trece la aruncarea din mers și din alergare cu pași adăugați sau Încrucișați. După același principiu, se aruncă mingea la țintă sau de la unul la celălalt. Pentru verificarea corectitudinii Însușirii aruncării și prinderii, elevii vor executa trei aruncări, luându-se În considerare cea mai lungă aruncare. Pentru consolidarea aruncării și prinderii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
este format din următoarele elemente și procedee tehnice de bază: * poziția fundamentală și deplasările În teren, atât În atac, cât și În apărare; * ținerea, prinderea și pasarea mingii (cu una și două mâini); * aruncarea la poartă (de pe loc, cu pas adăugat și Încrucișat, din săritură); * driblingul (simplu, multiplu); * contraatacul și replierea. De asemenea, elevul trebuie să Învețe așezarea În teren În cadrul sistemului de atac cu un pivot și a sistemului de apărare cu șase jucători În linie. Nu În ultimul rând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sarcini: Compuneți un desen utilizând o bucată de hârtie veche pe care o puteți detașa și apoi lipi de o pagină albă. Desenați în jur pentru a face o imagine frumoasă, dați un nume amuzant desenului și adăugați o poveste (Adăugați elemente pentru a face un desen și o poveste interesantă; dați un titlu original și ciudat desenului și povestirii). Terminarea unor desene incomplete și adăugarea unor idei interesante, dezvoltarea unei povestiri. Executarea unor desene plecând de la două linii paralele, ilustrând
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
privind propriul potențial. Apoi se continuă investiția în lucrătorii din viitor. Uneori rezultatele sunt remarcabile, alteori cei prezenți pe piața muncii “doar se descurcă”. Nici studiile asidue și nici talentul nu sunt suficiente pentru a garanta succesul. Cunoașterea capătă valoare adăugată numai la indivizii care reușesc să o cupleze cu o gândire corespunzătoare. Fiecare trebuie să învețe cum să gândească, să formuleze idei și soluții problemelor reale. Nevoia de viziune privind dezvoltarea societății este acceptată de mediile experților și ale decidenților
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
o cunoștință. Cunoștințele se deosebesc de informații prin aceea că depind de capacitățile intelectuale ale receptorului, de competența cu care percepe, înțelege și utilizează informațiile primite. Cunoștințele și informațiile se deosebesc prin capacitatea primelor de a genera, prin utilizare, valoare adăugată. Marile companii și cele medii, camere de comerț și industrie, societățile de asigurări, administrațiile financiare, casele de pensii, casele de asigurări de sănătate, băncile și instituțiile financiare, bursa de valori și mărfuri, prin tehnica de calcul, programe, sisteme expert, răspund
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
infrastructura și realizarea de proiecte și aplicații axate pe performanțele firmei. 5. Identificarea, utilizarea și valorificarea eficientă a cunoștințelor necesită soluții manageriale care să asocieze personalul specializat cu TIC de profil. Acest principiu are impact major asupra generării de valoare adăugată. 6. Conștientizarea, de către toți salariații organizației a faptului că accesarea și obținerea cunoștințelor trebuie urmate de utilizarea, valorificarea și protejarea cunoștințelor. Cunoștințele obținute trebuie valorificate de diverse compartimente în scopul strategic și tactic al firmei. 7. Conturarea concepției și comportamentului
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]