KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...140 141 142 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

soț întreținut cel puțin zece ani. * Obligația de întreținere față de copilul luat spre creștere, fără îndeplinirea formelor cerute pentru adopție Condiții de existență a acestei obligatii: a) este condiționată de faptul luării copilului spre creștere fără îndeplinirea formelor cerute pentru adopție; b) este subsidiară, căci ea există numai în cazul când părinții firești ai copilului au murit, sunt dispăruți ori în nevoie; c) obligația este imperativă. * Obligația de întreținere ce revine moștenitorului persoanei care a fost obligată la întreținerea unui minor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ori de câte ori vreuna din condițiile sale de existență nu mai este îndeplinită. Cauzele de stingere a obligației de întreținere, dintre care unele sunt expres prevăzute de lege în art. 95 96 C. fam., iar altele implicite, sunt următoarele: desființarea și desfacerea adopției, când cel îndreptățit la întreținere nu mai este în nevoie sau cel îndatorat la întreținere nu mai are posibilitatea de a o presta, când unul sau altul a încetat din viață și când a trecut timpul pentru care obligația de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
creșterea, educarea și instruirea copiilor. Totodată, art.1 și art. 97, alin.1 C. fam. dispune că, ambii părinți exercită drepturile și îndatoririle lor, în mod egal față de minor, indiferent dacă aceasta a rezultat din căsătorie, din afara căsătoriei sau prin adopție. Dacă unul dintre părinți este mort sau dispărut, celălalt părinte va exercita drepturile și obligațiile corespunzătoare față de copilul minor. Ocrotirea părintească a minorului se întinde până la majoratul acestuia, excepție făcând art.8 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoana

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rudele acestuia. Statutul legal identic pentru copiii rezultați din căsătorie și cei rezultați din afara ei demonstrează interesul deosebit pe care statul nostru îl acordă minorilor, creând o legislație corespunzătoare. Excepție de la regula enunțata există în privința dreptului de a consimți la adopția copilului minor sau de a cere desfacerea adopției pe care îl au numai părinții firești, nu și celor adoptatori. Principiul egalității părinților în exercitarea ocrotirii părintești. Exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești revine părinților în mod egal, fără a deosebi

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din căsătorie și cei rezultați din afara ei demonstrează interesul deosebit pe care statul nostru îl acordă minorilor, creând o legislație corespunzătoare. Excepție de la regula enunțata există în privința dreptului de a consimți la adopția copilului minor sau de a cere desfacerea adopției pe care îl au numai părinții firești, nu și celor adoptatori. Principiul egalității părinților în exercitarea ocrotirii părintești. Exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești revine părinților în mod egal, fără a deosebi dacă minorul este din căsătorie sau din afara ei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din acest domeniu, conform legii. Controlul și supravegherea trebuie exercitate în mod efectiv și continuu. Mijloacele prin care se înfăptuiește ocrotirea minorului sunt următoarele: prin părinții lui; prin tutore; în cadrul curatelei minorului, prin măsura specială de protecție a copilului prin adopție, și în cadrul instituției juridice a minorului interzis. Mijloacele prin care se realizează ocrotirea minorului sunt diverse și multiple, fiind reglementate, în special, prin dispozițiile C. fam. Instanța judecătorească va hotărî în fiecare caz în parte și cu privire la reprezentarea minorului sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acestuia exercițiul pazei și supravegherii, dar are și obligația de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorului si are dreptul de a avea legături personale cu acesta (art.43 alin C fam.), de a consimți la adopție, alături de celălalt părinte căruia i-a fost încredințat copilul. Acest parinte nu are puterea de a lua măsuri disciplinare și a-i stabili acestuia locuința, nu poate cere înapoierea copilului de la cel care-l ține seama fără drept, potrivit art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și pregătirea profesionala a acestuia nu sunt în primejdie (art. 111 C. fam.). Decăderea din drepturile părintești atrage și unele efecte secundare prevăzute de C. fam. * incapacitatea de a fi tutore; * incapacitatea de a adopta; * incapacitatea de a consimți la adopția copilului său firesc. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere și nu mai există nici o primejdie pentru minor, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare sau a părintelui interesat, însă acest ultim caz numai cu avizul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pusă sarcina integrală a suportării prejudiciului cauzat, prin fapta ilicită săvârșită de copilul minor altei persoane . * Domeniul de aplicare al art. 1000, alin. 2 C. civ. îl reprezintă părinții indiferent dacă copii sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopție, întrucât adoptatorii iau integral locul părinților în fapt și în drept. i) Declararea judecătorească a abandonului de copii (conf.Legii nr. 47/1993) Declararea judecătorească a abandonului de copii reprezintă o sancțiune civilă ce se aplică de instanța de judecată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Ea se deschide când minorul este lipsit de ocrotirea părintească, atunci când părinții minorului sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, dispăruți sau declarați morți, minori sau condamnați la o pedeapsă privată de libertate ori în cazul desfacerii adopției dacă fostul adoptat este minor, iar instanța apreciază ca fiind în interesul minorului instituirea tutelei. La intrarea în funcție, tutorele are obligația de a cere autorității tutelare desemnarea unui delegat care să inventarieze toate bunurile minorului. Ținând seama de munca

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinți, datorită faptului că aceștia sunt: 1) morți; 2) necunoscuți; 3) decăzuți din drepturile părintești; 4) puși sub interdicție; 5) dispăruți sau declarați morți; 6) aflați în situația de a nu-și redobândi drepturile asupra copilului lor minor a cărui adopție a fost desfăcut (art. 9 din O.U.G. nr. 25/1997 privind regimul juridic al adopției). Pentru a întări climatul de familie necesar bunei desfășurări și realizări depline a scopurilor tutelei, art. 117 C. fam. . stabilește categoriile de persoane

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sub interdicție; 5) dispăruți sau declarați morți; 6) aflați în situația de a nu-și redobândi drepturile asupra copilului lor minor a cărui adopție a fost desfăcut (art. 9 din O.U.G. nr. 25/1997 privind regimul juridic al adopției). Pentru a întări climatul de familie necesar bunei desfășurări și realizări depline a scopurilor tutelei, art. 117 C. fam. . stabilește categoriile de persoane care nu pot fi tutore: * minorul sau cel pus sub interdicție; * cel decăzut din drepturile părintești sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
judecătorește, morți. Nu se cere ca părinții minorului să fie declarați judecătorește, dispăruți, ci simplul fapt al dispariției părinților poate duce la deschiderea tutelei copiilor, aceștia neputând rămâne, până când devine irevocabilă hotărârea judecătorească declarativă de dispariție, fără ocrotitori legali. desfacerea adopției copilului minor și instituirea tutelei acestuia, hotărâtă de către instanța judecătorească în interesul minorului (părinții firești fiind în imposibilitatea, din diferite motive, de a redobândi exercițiul drepturilor părintești). Această împrejurare este prevăzută de art. 9 O.U.G. nr. 25/ 1997

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinții firești fiind în imposibilitatea, din diferite motive, de a redobândi exercițiul drepturilor părintești). Această împrejurare este prevăzută de art. 9 O.U.G. nr. 25/ 1997, aprobată prin Legea nr. 87/1998, 319 care are următorul cuprins : La desfacerea adopției, dacă fostul adoptat este minor, părinții firești redobândesc drepturile părintești, numai dacă instanța judecătorească, in interesul minorului, nu hotărăște instituirea unei tutele." În vederea instituirii tutelei minorului aflat în oricare dintre situațiile prevăzute de art. 113 C. fam., autoritatea tutelară competentă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
conform O.U.G. nr.26/ 12.VI. 1997, vizeauă copii lipsiți de ocrotirea părintească sau aflați în alte situații prevăzute expres de lege. O.U.G. nr26/ 12.VI.1997 trebuie corelatăcu O.U.G. nr.25/1997 privind adopția, modificat prin O.U.G. nr.12 /6 .II. 2001 pentru înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopțieitoate actele normative menționate alcătuiesc cadrul legal în domeniu. Prin aceste acte normative este prevăzut un cadru instituțional adecvat protecției copiilor aflați

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este solicitată de către autoritatea tutelară sau de alte persoane, prevăzute în dispozițiile art.113 din Codul familiei. Protecția specială a minorilor este aplicabilă și în situații în care ambii părinți sunt dispăruți sau declarați morți, precum și în anumite situații de adopție. Tutela este instituită numai în interesul minorului, în cadrul căreia tutorele are datoria de îngrijire și educare a acestuia și de a-i administra bunurile. Statul controlează și îndrumă această formă de ocrotire specială a copiilor prin intermediul autorității tutelare, potrivit cu art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
26/1997, în cazurile în care ocrotirea părintească este insuficientă, necorespunzătoare sau lipsește. Protecția copilului se realizează fie prin părinții lui, sau prin tutore, ori în condițiile art.22 (alin.4) din O.U.G. nr.26/1997. La desfacerea adopției instanța judecătorească poate să redea părinților exercițiul drepturilor părintești sau poate lua o măsură de protecție a minorului, prevăzută de art.7 din ordonanță, Dacă instanța judecătorească nu a hotărât încredințarea copilului unei familii sau persoane, în condițiile legii,(art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va fi încredințarea copilului unei familii sau persoane ori serviciului public specializat sau unui organism privat autorizat. Măsura încredințării durează numai până în momentul în care copilul va putea fi încredințat unei familii sau persoane corespunzătoare sau până la încredințarea acestuia în vederea adopției, dacă părinții firești n-au fost repuși în drepturile părintești (art. 9 alin. 2 din ordonanță). Măsurile alternative prevăzute de noua reglementare au ca scop realizarea interesului superior al copilului aflat în dificultate și anume: încercarea de a oferi acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
încredințării copilului unei persoane sau familii. Comisia pentru protecția copilului poate hotărî încredințarea acestuia serviciului public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat, până în momentul în care copilul va putea fi încredințat unei persoane sau familii ori în vederea adopției conform art. 9 (alin 1) din O.U.G. nr.26/1997. În aceste cazuri, drepturile părintești asupra copilului sunt exercitate de către Consiliul județean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor muncipiului București, prin Comisia pentru protecția copilului. Împrejurările care pot

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
O.U.G. nr.26/1997 prin art.9 alin.2 stabilește că măsura încredințării copilului serviciului public specializat sau organismului privat autorizat va dura până în momentul în care copilul va putea fi încredințat unei familii sau persoane, eventual în vederea adopției și nu până la încetarea cauzelor care au determinat luarea măsurii de încredințare. În acest mod art.9 alin.2 oferă posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească de a fi crescuți și educați în familia adoptatorului sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a plasamentului în regim de urgență. Indiferent de hotărârea dată, Comisia e obligată să sesizeze instanța de judecată pentru decăderea părinților sau, după caz a unuia dintre aceștia, din drepturile părintești. Comisia pentru protecția copilului poate hotărî încredințarea copilului în vederea adopției în condițiile O.U.G.nr.25/1997 cu privire la adopție. Dacă un copil care nu răspunde penal a săvârșit o faptă penală, Comisia pentru protecția copilului este obligată să ia o măsură educativă, la sesizarea oricărei persoane, a procurorului, a organelor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dată, Comisia e obligată să sesizeze instanța de judecată pentru decăderea părinților sau, după caz a unuia dintre aceștia, din drepturile părintești. Comisia pentru protecția copilului poate hotărî încredințarea copilului în vederea adopției în condițiile O.U.G.nr.25/1997 cu privire la adopție. Dacă un copil care nu răspunde penal a săvârșit o faptă penală, Comisia pentru protecția copilului este obligată să ia o măsură educativă, la sesizarea oricărei persoane, a procurorului, a organelor de poliție ori a părinților acestuia. Comisia pentru protecția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
gradul al patrulea inclusiv, prezentând în acest sens rapoarte și propuneri Comisiei pentru protecția copilului ori unui organism privat autorizat, dar numai până în cazul în care putea fi luată măsura de încredințare a copilului unei familii ori persoane, eventual în vederea adopției sale. Cu aprobarea Comisiei, serviciul public specializat va putea înstrăina bunurile copilului și, eventual va propune încredințarea minorului unei familii ori persoane în vederea adopției acestuia. Cu aprobarea Comisiei, serviciul public specializat va putea înstrăina bunurile copilului, numai dacă aceasta răspunde

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în care putea fi luată măsura de încredințare a copilului unei familii ori persoane, eventual în vederea adopției sale. Cu aprobarea Comisiei, serviciul public specializat va putea înstrăina bunurile copilului și, eventual va propune încredințarea minorului unei familii ori persoane în vederea adopției acestuia. Cu aprobarea Comisiei, serviciul public specializat va putea înstrăina bunurile copilului, numai dacă aceasta răspunde unor necesități sau dacă reprezintă un folos neîndoielnic pentru minor. Sumele de bani rezultate în urma vânzării bunurilor copilului precum și veniturile aduse de acestea vor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
urgență într-un centru de primire din subordinea sa, sau unui organism autorizat. Serviciul public specializat are obligația de a sesiza Comisia pentru protecția copilului în vederea încredințării acestuia ori a menținerii plasamentului. Dacă s-au luat măsura încredințării copilului în vederea adopției, serviciul public specializat pentru protecția copilului are obligația de a supraveghea persoana sau familia căreia i-a fost încredințat copilul. În această perioadă de probă care durează cel puțin 3 luni, serviciul public specializat sau după caz, organismul privat autorizat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]