12,537 matches
-
de viața cotidiană la literatura, metafizica, filosofie naturală, filosofie morală, medicina, algebra, geometrie, muzica sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat textul latin al Meditațiilor, pe marginea căruia corespondează cu diverși apropiați. Strategia lui Descartes de a conceda adversarului o parte din obiecția pe care o formulează va reapărea în scrisori importante, cum ar fi, de pildă, răspunsul la una dintre obiecțiile prințesei Elisabeta referitoare la necesitatea psihologică de „a atribui sufletului materie și întindere” sau răspunsul la obiecția
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
și de campaniile acestuia în Ungaria. Istoria moldo-valahă se înscrie, în secolul al XVII-lea, în mișcarea de retragere a Imperiului otoman. Eșecul asediului Vienei, din 1683, îndepărtează, amenințarea otomană a Europei. În 1683-1684, este înființată o coaliție a principalilor adversari ai Imperiului otoman. Austriecii, rușii și polonezii, cărora li se alătură papa, apoi Veneția, se aliază. După semnarea păcii de la Karlowitz în 1699 cu austriecii, polonezii și venețienii (rușii o vor semna în iulie 1700), rezultatul este copleșitor pentru otomani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care o debita fără a întîlni nici cea mai mică contrazicere din partea auditoriului, în care cauza israelită nu avea nici un apărător". Pe 2 februarie 1880, Parlamentul votează convenția de răscumpărare a căilor ferate acceptată de Bleischröder și Hansemann. Partizanii și adversarii acestei convenții se înfruntaseră de la deschiderea, în octombrie, a sesiunii; totuși, fiecare știa că situația politică a României depindea de soluția financiară așteptată la Berlin și zvonul spunea cu insistență că guvernul german aștepta soluția problemei răscumpărării pentru a admite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realizează printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier și să participe la revista Cruciada Românismului. Henri Barbusse îl acuză de trădare... Istrati rămîne un adversar convins al capitalismului, dar înțelege să poată proteja națiunea ca o comunitate solidară fără a se alătura naționalismului conservator al lui lorga, maestrul gîndirii de la începutul veacului. Am rămas profund convins că sistemul capitalist este absurd, antinațional, antiuman, antisocial și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe dezorganizarea armatei ruse. Mackensen ordonă oprirea luptelor din cauza rezistenței românești. Pe 28 august, lupta se reia mai la vest. După formula lui Kirițescu, autorul unui studiu privitor la România în războiul mondial, "...bătălia a luat sfîrșit după ce cei doi adversari au constatat că fiecare dintre ei este destul de puternic pentru a opune inamicului o rezistență eficace, dar nu este destul de puternic pentru a putea forța victoria printr-o acțiune decisivă". Concluzia acestei campanii: Toate operațiunile armate duraseră cincizeci de zile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
investițiile, acționarii și mîna de lucru autohtonă. Cu toate acestea, probleme există și sînt legate de insuficiența infrastructurilor în căile ferate și șosele, care conduce la creșterea costurilor, de o rezistență față de interesele străinilor susținuți de propriile guverne, de criticile adversarilor politici ai liberalilor care văd în dispozitivul legislativ și financiar instituit de partid o exploatare calculată a statului în favoarea protejaților lor și desprinderea unei industrii liberale și non-naționale. Primele semne ale alegerilor liberale s-au manifestat chiar înaintea începerii tratativelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rege pe 1 iulie, unde își exprimă totalul dezacord cu politica de recul a suveranului. Ca urmare, la 9 iulie este arestat. Între Antonescu și Carol II proba de forță este deschisă. În 1941, Antonescu se desprinde, deci, de doi adversari: Carol II, apoi legionarii. Prezența regelui Mihai îi este utilă și face confortabil discursul tradiționalist și conservator care acoperă convingeri mai ample. Imaginea tînărului foarte atașat de mama sa, Elena, este un atu pentru general, el pledînd pentru revenirea reginei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reacționare, ar fi vrut să salveze și să ia sub protecția sa toate resturile fasciste ale României. În septembrie 1945, el declarase lui Molotov: "Guvernul Petru Groza a înființat și menținut, violînd Constituția și legile existente, lagăre de detenție pentru adversarii politici, populate cu membrii partidelor de opoziție. Este interesant de observat că, începînd cu 6 martie 1945 și cu instalarea guvernului Groza, nu au fost epurări în ministere. Ba dimpotrivă, fasciști notorii, răspunzînd la un apel al ministrului de Interne
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Vestul și cu țările frățești. Aceste relații se caracterizează printr-o puternică restructurare ideologică, la care se adaugă modalități de control și de schimburi economice mai subtile. Ar fi greșit să se vorbească despre o destindere din moment ce nici unul dintre adversari nu abandonează propriile referințe ideologice fundamentale care se exclud. Echilibrele de forțe sînt redefinite și competiția Est-Vest evoluează spre un alt limbaj, de cooperare limitată la manifestările Conferinței de la Geneva din 1954. Conferința de la Bandung, din 1955, dezvăluie forța țărilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au fost atinse. Anul 1956 a făcut să se înțeleagă că n-ar exista întoarcere și că referințele din 1947 rămîn piatra de temelie. Stalin fiind mort, amintirea războiului antifascist trebuia întoarsă în profitul conștiinței războiului rece: Vestul este un adversar și toate mijloacele ce concură la slăbirea lui sînt bune. Distrugerea culturii și a elitelor burgheze este continuată pe plan intern. Omul nou părăsește satele pentru orașe. Omul nou este competent, este eroul pozitiv: noile elite sînt convinse de superioritatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mare risc, ci conservatorismul făcut din prudență și aroganță, un fel de atașament febril față de ceea ce a fost cîștigat și trebuie protejat după douăzeci de ani de luptă. Analizele politice clarifică manevrele aparatcik-ului care, între 1965 și 1969, își elimină adversarii, în vederea construirii unui partid și a unei audiențe populare. Istoria ne ajută să măsurăm aici greutatea unei memorii de oprimați, neavînd altă soluție decît să se agațe de o idee care, de la 1917, a făcut Occidentul să tremure. Marele model
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
șeful statului afirmă: Numai proprietatea socialistă a întregului popor poate asigura viitorul socialist și comunist al României". În ciuda acestei tresăriri patriotice, de pe la sfîrșitul lunii octombrie circula din nou un mesaj care exprima din nou insistența în subminarea șefului statului de către adversari. Un număr de membri ai partidului regrupați într-un Front al Salvării Naționale adresează un apel delegaților la Congres de a-l demite pe Ceaușescu din funcțiile sale. Același grup trimite o scrisoare la Paris, în acord cu Liga pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al țării legale și la acela al șefului statului. Greșeala noastră cea mai de căpetenie a fost că diferitele partizi, succedîndu-se la putere, fiind lăsate față în față, în învierșunarea luptelor politice le-a fost permis de-a nimici pe adversarii lor și de-a anihila prin urmare controlul binefăcător al unei opoziții parlamentare. Dar partizile au făcut mai mult decât atît: ele au înlăturat până și controlul șefului statului care, pus prin Constituțiune mai presus de partizi, se bucură de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr, din capul locului o mare parte din alegătorii noștri, unii lipsiți de indispensabila educație politică, alții zdruncinați în interesele lor prin mărimea impozitelor, alții în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discreția guvernului și adeseori la discreția adversarilor lor, lipsiți apoi de o justiție care, amovibilă fiind, e departe de-a prezenta garanțiile unei puteri judecătorești de sine stătătoare, corolar indispensabil al regimului constituțional, alegătorii, corpuri-corpuri, sânt supuși arbitrariului de partid. Daca vom adăogi pe lângă aceste inconveniente și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să n-aibă majoritatea absolută în Adunări, deși această opoziție nu era esclusivă, căci cuprindea conservatori, fracționiști, liberali moderați, grupul "Binelui public", ba până și... Centru: adică stâlpii țării, precum zicea pe atunci "Presa". Și daca relevăm acestea față cu adversari de sistem și adversari de ocazie ne răspund că majoritatea formală de care se bucură în urma libertății presiunilor, nu a libertății alegerilor, oricât de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid, este în mod esclusiv nația. O nație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
absolută în Adunări, deși această opoziție nu era esclusivă, căci cuprindea conservatori, fracționiști, liberali moderați, grupul "Binelui public", ba până și... Centru: adică stâlpii țării, precum zicea pe atunci "Presa". Și daca relevăm acestea față cu adversari de sistem și adversari de ocazie ne răspund că majoritatea formală de care se bucură în urma libertății presiunilor, nu a libertății alegerilor, oricât de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid, este în mod esclusiv nația. O nație curioasă în multe priviri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt convinși și guvernamentalii în acelaș grad în care sîntem convinși noi, cu singura deosebire că noi le spunem pe față, nefiind nici în interesul nici în maniera noastră de-a le ascunde, pe când, din contra, interesul de căpetenie al adversarilor a fost pururea și trebuie să fie de-a ascunde aceste adevăruri și de-a ameți lumea cu fraze sforăietoare despre o libertate în alegeri cari nu există decât atunci cel mult când Coroana o asigură prin propria ei voință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a vâna rolul de organizatori. O populație flotantă nu poate reprezenta stabilitatea instituțiilor, nu poate reprezenta sentimentul înrădăcinat al ideei statului, al armoniei și solidarității intereselor naționale. E prea adevărat că ideile noastre sânt adeseori escamotate și anticipate de către acești adversari generis nullius și că, pentru a se putea gera ei în adevărați proprietari ai ideilor noastre, ne taxează de reacționari cu instincte medievale, adică ne numesc scară la Dumnezeu și pod peste mare. Toate acestea le fac pe cuvântul că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a pune întrebările, lăsând ca opinia publică să le dea răspunsul. [ 22 februarie 1880] {EminescuOpXI 38} ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... N-ar fi greu de polemizat în ziaristică dacă am avea a face cu rațiunea, nu cu voința adversarilor noștri. Cine nu poate să înțeleagă aceluia îi mai putem subveni lipsurile traducând ceea ce voim să-i zicem în termeni mai concreți, dar pentru cine voiește să nu înțeleagă mijloacele de înduplecare nu sânt argumentele minții, ci cu totul altele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program cuprinde numai dorințe legitime și justificate, împărtășite de nația întreagă, care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI 39} 2. ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... "] "Timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conduită pe care o socotim noi singura bună, fiind inspirată numai de propriile noastre interese. [ 1 martie 1880] ["NE PARE BINE... Ne pare bine de câte ori putem constata că discuția asupra principiilor espuse în programul nostru se face, de către amici sau adversari politici, cu bună-credință și în acel ton limpede și franc, pe acel nivel de discuție pe care "Timpul" l-a inaugurat la aparițiunea sa, dar pe care, din cauza spiritului de șicană a unor adversari ce seamănă mai mult a dușmani
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru se face, de către amici sau adversari politici, cu bună-credință și în acel ton limpede și franc, pe acel nivel de discuție pe care "Timpul" l-a inaugurat la aparițiunea sa, dar pe care, din cauza spiritului de șicană a unor adversari ce seamănă mai mult a dușmani, au fost silit să-l părăsească uneori spre marea noastră părere de rău. "Steaua Romîniei" nu ne-a dat până acuma ocazie de-a ne plânge de tonul ei, și cultura celor mai mulți dintre tinerii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
treia mână, cu rețetele lor, pretinse infalibile, de fericiri făgăduite și ne-mplinite. Voința legală și sinceră a țării, o voință nestoarsă și neindusă în eroare, iar nu instinctele vânătorilor de funcții să determine mersul statului. Singura discuție între noi și adversari sinceri este așadar numai asupra marginii până la care ideea statului, ideea armoniei intereselor, are să facă concesii aspirațiunilor și ambiției individuale. Și această margine nu este trasă în mod absolut; căci cu cât organizarea unei țări e mai veche, [mai] îmbinată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
idei schimbăcioase și pretextate numai, ci căpătuirea membrilor societății americane de esploatare. Lupta noastră este deci a statului român contra republicei americane, și nu ne îndoim că în combaterea americanismului cosmopolit și lipsit de cultură vom avea alăturea chiar pe adversarii cei sinceri. [ 2 martie 1885] {EminescuOpXI 54} ["UN POCO PIU DI LUCE... "] Un poco piu di luce e intitulată cartea generalului Lamormora și astfel trebuie să numim și destăinuirile din ședința Senatului de la 25 fevruarie, făcute de marele mucenic canonizat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plăcută. Dintr-această reamintire a programului fracțiunii se vede că sânt multe puncte în care ne potrivim pe deplin - cestiunea rămâne numai daca faptele vor fi asemenea cuvintelor. Pîn-acum nu putem afirma că fracțiunea ar fi avut oarecare considerație pentru adversarii săi, chiar pentru aciia cari nu se prea deosebeau de ea în privința principiilor. Am întreba: Este vro mare deosebire politică între moderații "Stelei Romîniei" și independenții "Mișcării naționale"? Este vro deosebire de principii între conservatori și {EminescuOpXI 59} fracțiune? Asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]