KorAP: Find »[drukola/base=agăța & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...140 141 142 ...272 >

6,798 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

lor. De cum au ieșit japonezii, starețul mi-a aruncat o privire cu înțeles și mi-a zis: Așadar, avem de vorbit. Am intrat într-o încăpere în care nu erau decât un altar, o rogojină de paie și o cruce agățată pe perete. Pe dată, starețul își arătă stânjeneala pe care până atunci și-o ascunsese. — Noi am făcut pentru tine tot ce ne-a stat în putință, dar guvernatorul Acuña încă n-a consimțit la o întrevedere cu solii japonezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare. Sunt preot. N-ai de ce să fugi. Femeia și copiii îi întoarseră niște priviri speriate, ca de dobitoace. Înțelegi spaniola? Femeia strigă ceva cu o voce ascuțită ca de pasăre, dar nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

se vadă și mai bine. Foarte bine atunci. Wilson Îi spuse ceva șoferului În swahili. Omul dădu din cap și spuse: — Da, bwana. Apoi coborâră malul abrupt, trecură râul și se cățărară pe celălalt mal, ocolind bolovanii și stâncile și agățându-se de rădăcinile ieșite În afară, până ajunseră la locul unde fusese leul când Macomber a tras primul foc. Băieții le indicară cu niște nuiele verzi urme negre de sânge care continuau până după copacii de pe malul râului. Ce facem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
puțin În urma celorlalți doi, care-și continuau galopul susținut, cu capetele-ntinse; și atunci mașina se apropie și mai mult, săltând de parcă ar fi trecut peste-un șanț, și el putu să vadă uriașa masă zvâcnindă a bivolului și noroiul agățat de firele rare de păr, umflătura imensă unde se-mbinau coarnele, botul cu nări imense Întins Înainte, și atunci ridică pușca, dar Wilson Îi strigă „Nu din mașină, idiotule!“, și lui nu-i era frică de Wilson, Îl ura doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Dar celălalt Își continua galopul lui constant și Macomber nu-l atinse, trase alături, stârnind praful, iar Wilson rată și el, ridicând un nor de praf. — Hai, e prea departe, strigă. Îl apucă de braț și se urcară În mașină, agățați amândoi de margini, clătinându-se mereu din cauza terenului accidentat, apropiindu-se tot mai mult de bivolul care fugea Înainte, cu capul avântat În față și cu ceafa țeapănă. Acum ajunseseră din nou În spatele lui, și Macomber Își reîncărca arma scăpând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
din nou În timp ce el Își rotea iarăși capa, apoi iar și iar și iar, până ce se termina totul - Îl răsucea pe taur În jurul lui printr-o media-verónica superbă, și apoi se Îndepărta cu mersul legănat, cu fire din părul taurului agățate-n ornamentele aurite ale tunicii și taurul stând nemișcat, și aplauzele mulțimii. Nu, nu s-ar teme. Ații da, dar el nu. Știa că nu i-ar fi frică. Și chiar dacă i-ar fi fost, știa că oricum poate s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
nu va mai putea scrie acum. Nu, n-o să mai scrie asta, deși ar fi meritat. Atunci o zări cum traversa câmpia, Îndreptându-se spre tabără. Purta jodphurs și-și ținea carabina pe umăr. Băieții o urmau, cu o gazelă agățată de-o prăjină. Era frumoasă Încă, se gândi el, și avea un corp atrăgător. Era foarte bună la pat și Îi și plăcea să facă asta, nu era drăguță, dar lui Îi plăcea chipul ei, citea o grămadă, Îi plăcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
treaz, și o trimisese la New York, rugând-o să-i răspundă la biroul său din Paris. Părea mai sigur așa. Și În aceeași noapte, fiindu-i atât de dor de ea Încât simțea un gol grețos, hoinări până după Maxim, agăță o fată și se duseră să cineze. După aia o dusese Într-un local să danseze, fata dansa prost, așa c-o lăsă pentru o târfă armeancă fierbinte, care-și freca pântecele de el În așa hal că parcă-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
părea că se pot strânge toate ca un telescop și că le poți rezolva printr-un singur paragraf, dacă reușești să-l faci cum trebuie. Era o casă din bârne, spoită cu var, pe un deal deasupra lacului. Lângă ușă, agățat de un stâlp, era un clopot cu care se chemau oamenii la masă. În spatele casei se-ntindea câmpia și dincolo de ea Începeau pădurile. Un șir de plopi de Lombardia se-ntindea de la casă până la debarcader. Alți plopi mărgineau promontoriul. Pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
din urmă, reuși să prindă un biban Îi tăie capul și-l curăță. — Nu trebuie să le scoți Înotătoarea de pe spate. Merge și așa ca momeală, dar e mult mai bine dacă au și Înotătoarea. Luă bibanii curățați și-i agăță de coadă În cârlige. Fiecare undiță avea două cârlige. Apoi Marjorie, ținând firul Între dinți, vâsli spre celălalt mal al canalului, privind Înapoi la Nick, care, de pe mal, dădea drumul firului din mulinetă. — Cred c-ajunge, strigă el. — Să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Îl băgaseră-n Închisoare, undeva lângă Sion. Capitolul 9 Primul matador a fost Împuns În mâna cu care ținea sabia și mulțimea l-a huiduit. Al doilea a alunecat și taurul l-a Împuns În burtă, iar el s-a agățat cu o mână de corn, pe cealaltă ținând-o apăsată pe rană; atunci taurul l-a Împins În parapet și apoi și-a scos cornul. Matadorul zăcea În nisip, dar s-a ridicat ca un bețiv furios, a Încercat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
loc. Da’ chiar că mi-era drag când mă uitam la el cum sare coarda-n soarele fierbinte. Era haios și termina totul cu un șir de sărituri ritmate, de-i curgea sudoarea pe față ca apa, și pe urmă agăța coarda Într-un copac de care se rezema apoi, când se așeza lângă mine, cu prosopul și una dintre bluze Înfășurate-n jurul gâtului. — Da’ știu că-i un chin să nu te Îngrași, Joe, zicea și se lăsa pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mai multă lumină. Nick se duse la sac și, pipăind cu degetele, găsi un cui lung printre alte cuie pe care le ținea Într-o pungă de hârtie, la fundul sacului. Bătu cuiul Într-un copac cu latul toporului. Își agăță sacul În el. Înăuntru erau toate proviziile lui. Acum erau la adăpost, deasupra pământului. Îi era foame. Nu credea să-i fi fost așa de foame vreodată. Goli Într-o tigaie o conservă de carne de porc cu fasole și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
rece și umedă. Pe măsură ce se umfla, plosca era trasă tot mai tare de curent. Apa era rece ca gheața. Scoase plosca și se-ntoarse la cort. Aici, deasupra râului, nu era așa de frig. Mai bătu un cui, de care agăță plosca plină. Umplu ibricul până la jumătate, mai aruncă niște așchii pe foc și puse ibricul pe grătar. Nu-și mai amintea cum făcea el cafeaua. Își amintea că se certase o dată pe tema asta cu Hopkins, dar nu-și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
goală și coborî dâmbul spre pajiște. Pajiștea era udă de la rouă și Nick voia să prindă niște cosași pentru momeală Înainte ca soarele să usuce iarba. Găsi o grămadă de cosași buni. Stăteau la rădăcina firelor de iarbă. Unii se agățau de câte-un fir. Erau reci și uzi de rouă și nu puteau sări până nu Încălzea soarele iarba. Nick Îi culese, alegându-i numai pe cei mijlocii și maro, și Îi puse În sticlă. Răsturnă un buștean și dedesubt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
lansetei trăgând de fir. Se simțea bine făcând asta. Fu atent să nu se-nțepe cu cârligul. O porni spre râu cu undița-n mână și cu sticla cu cosași atârnându-i de gât, legată cu o fâșie. Minciogul era agățat de curea. De umăr Îi atârna un sac legat la ambele capete, care i se lovea de picior. Nick se simțea ciudat și Împlinit profesional cu tot echipamentul ăsta atârnând pe el. Sticla cu cosași i se legăna pe piept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Antenele Îi tremurau. Își scoase picioarele din față pe buza sticlei, gata să sară. Nick Îl apucă de cap și-l ținu În aer cât Îi băgă cârligul sub bărbie, apoi prin torace, până-n ultimele segmente ale abdomenului. Cosașul se agăță de cârlig, cu picioarele din față, stropindu-l cu o zeamă ca de tutun mestecat. Nick Îl aruncă În apă. Ținând lanseta cu mâna dreaptă, dădu firul Împotriva curentului. Dădu drumul mulinetei cu mâna stângă și o lăsă să se-nvârtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
și tot felul de ierburi se legănau În apă. Nick legănă undița În spate, peste umăr, și apoi În față și firul, curbându-se Înainte lăsă cosașul Într-unul din canalele dintre ierburi. Un păstrăv se repezi și Nick Îl agăță. Ținând undița la distanță, În direcția copacului răsturnat, și retrăgându-se fâșâind prin apă Împotriva curentului, Nick trăgea păstrăvul, cu lanseta care se afunda, se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Împotriva curentului și sacul se umplu cu apă. Îl ridică, cu fundul atârnând Încă În râu, și apa Începu să curgă prin părți. Înăuntru, pe fundul sacului, era păstrăvul mare, ținut viu În apă. Nick se mută În josul râului. Sacul agățat În față atârna greu În apă, trăgându-l de umeri. Se făcea cald, simțe soarele arzându-i gâtul. Prinsese un păstrăv bun. Nu-l interesa să prindă mulți. În locul În care era acum apa era mică și râul se lărgea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mare, care creștea atât de aproape de râu, că avea crengile scufundate-n apă. Râul trecea pe sub frunze. Puteai fi sigur că dai de păstrăvi Într-un loc ca ăsta. N-avea chef să pescuiască acolo. Era convins c-o să se agațe-n crengi. Dar apa părea totuși adâncă. Aruncă momeala În așa fel ca apa să-l ducă până sub crengi. Ceva trase tare de fir - altă lovitură. Păstrăvul se-mpotrivea din greu, ieșit pe jumătate din apă, printre frunze și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
că era gol. Apa trecea lin prin el, Înconjurându-l câteva vălurele. Apa era tot mai adâncă. Partea de sus a bușteanului era gri și uscată, acoperită de umbră pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-i dădu drumul În sac. Deschise larg gura sacului și Își privi peștii vii În apă. Clătinându-se În apa tot mai adâncă, Nick se duse spre buștean. Își scoase sacul peste cap. Păstrăvii săltară când fură scoși din apă. Agăță sacul În așa fel Încât să atârne cu fundul În apă. Apoi se trase sus, pe buștean, și stătu acolo, cu apa scurgându-i-se din ghete și de pe pantaloni. Lăsă undița din mână, se mută mai la umbră și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
banderillas și lumina care se răsfrângea pe ele prinse privirea taurului. Își ridică coada și atacă. Se-ndreptă direct spre Fuentes. Țiganul Îl aștepta aplecat pe spate, cu bețele Îndreptate Înainte. Când taurul Își lăsă capul În jos ca să-l agațe, Fuentes se lăsă și mai pe spate, Își lipi brațele unul de celălalt și le ridică, cu mâinile atingându-se și cele două banderillas alcătuind două linii roșii descendente; aplecându-se Înainte, Între coarnele taurului, Îi Înfipse cele două cârlige

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
taurului, Îi Înfipse cele două cârlige În umăr și, ajutându-se de cele două bețe acum Înfipte, pivotă, cu picioarele lipite și trupul curbat pentru a-l lăsa pe taur să treacă. — Olé! se auzi mulțimea. Taurul Încerca sălbatic să agațe ceva, sărind ca un păstrăv, cu toate picioarele În aer. Cele două bețe Înfipte-n el se legănau când sărea. Manuel, stând la barrera, observă că taurul se uita mereu În dreapta. — Zi-i să le-nfigă-n dreapta pe astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
morți. Jacheta Îi flutura acolo unde Îi fusese sfâșiată, sub braț. — Fă-l să plece de-acolo, strigă către țigan. Taurul mirosise sângele calului ucis și acum sfâșia pânza cu coarnele. A atacat capa lui Fuentes, trăgând după el pânza agățată de cornul ciobit, În hohotele mulțimii. Ajuns În mijlocul arenei, Începu să zvârle din cap ca să scape de pânză. Venit În fugă din spate, Hernandez apucă un colț al pânzei și i-o scoase ușor de pe corn. Taurul se luă după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]