3,907 matches
-
agrară’’. La 27 iulie 1925 obține titlul de doctor în științe agricole. Din anul 1927, o echipă condusă de , în cadrul Secțiunii de Economie Rurală a "Institutului de Cercetări Agronomice a României (ICAR)", a inițiat cercetările de economie rurală, agroalimentară și agrară, într-o formă organizată instituțional. În 1935 a obținut bursa Fundației Rockfeller și timp de un an a studiat organizarea agriculturii americane din marile regiuni agricole. În toamna anului 1936 a fost numit profesor universitar la facultatea de Agronomie din
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
ministru al agriculturii. A fost arestat în 1950 și dus la închisoarea din Aiud, de unde a fost eliberat în 1955. În perioada 1957-1958, Nicolae Cornățeanu a lucrat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea în calitate de coordonator în domeniul economiei agrare. În 1966 a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Moare la 23 octombrie 1977. În memoria sa, Colegiul Agricol din Tulcea a primit numele „Nicolae Cornățeanu”.
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
primii creștini au fost văzuți în lumea romană inițial ca adepți ai unui cult de mistere. Drept surse ale riturilor care includ misterele au fost identificate atât inițierile arhaice și societățile secrete cât și un ansamblu de mituri proprii civilizațiilor agrare, în care este vorba de uciderea unui zeu ca punct de trecere la o temporalitate caracterizată de moarte, nevoia de hrană și procreare. sunt însă, sub forma în care au fost cunoscute în Europa, un fenomen tipic civilizației elene, chiar dacă
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
procreare. sunt însă, sub forma în care au fost cunoscute în Europa, un fenomen tipic civilizației elene, chiar dacă au luat ființă prin contaminarea cu sfera religiilor orientale. Formele inițiatice tipice acestor mistere au apărut pentru prima oară în cadrul venerării zeiței agrare Demetra. Continuatorele moderne ale misterelor sunt diversele societăți și loje secrete, precum cele ale francmasonilor, iluminaților, cercurilor esoterice etc. Aceastea au în comun cu misterele antichității venerarea cultică a unui principiu divin, o bogată practică rituală care presupune inițierea și
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu 1850 de locuitori. În perioada interbelică, a apărut și satul Băcăuane, care ulterior a luat numele de Garoafa, după Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare. În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna Făurei a căpătat numele de "Garoafa" (după noua reședință) și a fost transferată
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
a fost și este încă preponderent agrară. O parte din terenurile agricole aflate în lunca Râului Olt au fost amenajate hidrografic în vederea construirii Hidrocentralei Electrice Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
rămas aceeași cu toate litigiile cu comunitățile vecine Bradu și Avrig și a reambulărilor ce au avut loc de-a lungul timpului. Ce s-a pierdut prin vânzarea către avrigeni a muntelui „Racoviceanu” în 1914, s-a câștigat prin reforma agrară din 1921, iar ce s-a expropiat în 1937 pe seama Uzinelor „Mîrșa” , s-a compensat prin efectele Reformei agrare din 1945-1946. Pierderi de terenuri s-au consemnat începând din anii 1960 când au apărut construcții și unități social-economice cum au
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
a lungul timpului. Ce s-a pierdut prin vânzarea către avrigeni a muntelui „Racoviceanu” în 1914, s-a câștigat prin reforma agrară din 1921, iar ce s-a expropiat în 1937 pe seama Uzinelor „Mîrșa” , s-a compensat prin efectele Reformei agrare din 1945-1946. Pierderi de terenuri s-au consemnat începând din anii 1960 când au apărut construcții și unități social-economice cum au fost: Încă de la primele conscripții ale satului se știe că locuitorii practicau o agricultură sedentară, bienală, cu suprafața arabilă
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
29 de văduve și 46 de orfani, comuna suferind o pagubă de 200.000 de coroane, iar particularii pierzând bunuri estimate la 422.180 de coroane. Primul eveniment major de după Primul Război Mondial a fost transpunerea în practică a Reformei agrare din 1921, de pe urma căreia o parte din foștii combatanți au fost împroprietăriți cu pământ din proprietățile comunei Tălmaciu, din hotarul „Peste Olt”, cu o parcelă de pădure de stejar în „Cioru” precum și cu pășunat alpin în „Jidu” din Munții Lotrului
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
de foc din pădurea „Seșu Moașii” până la gara Avrigului. La 6 martie 1945, cu sprijin sovietic, la București s-a instaurat guvernul „"de largă concentrare democrată"” Doctor Petru Groza, care, în esența sa, a fost un guvern comunist minoritar. Reforma agrară din 22 martie 1945 a dus la împroprietărirea foștilor luptători de pe frontul antifascist, văduvele și orfanii acestora și țăranii care aveau în proprietate pământ puțin. La nivelul Racoviței numărul beneficiarilor acestei reforme a fost mic, după cum mică a fost și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
legală a lui Caesar cu bunăstarea și influența lui Crassus în rândurile Ordinului Ecvestru plutocratic dar și cu bunăstarea și reputația lui Pompei. Triumviratul a fost ținut secret până în momentul în care Caesar a fost împiedicat să depună o lege agrară prin care se propunea colonizarea cetățenilor romani și acordarea acestora a unor terenuri. El a prezentat această lege în fața Consiliului Poporului, fiind flancat pe ambele părți de Crassus și Pompei, dezvăluind astfel alianța. Legea agrară a fost aprobată iar Triumviri
Primul Triumvirat () [Corola-website/Science/309741_a_311070]
-
împiedicat să depună o lege agrară prin care se propunea colonizarea cetățenilor romani și acordarea acestora a unor terenuri. El a prezentat această lege în fața Consiliului Poporului, fiind flancat pe ambele părți de Crassus și Pompei, dezvăluind astfel alianța. Legea agrară a fost aprobată iar Triumviri l-au desemnat mai apoi pe demagogul Publius Clodius Pulcher ca tribun al poporului. Triumviratul a continuat să facă aranjamente în interes propriu. Caesar a fost fost premiat pentru afacerile bune pe care le-a
Primul Triumvirat () [Corola-website/Science/309741_a_311070]
-
industriale - Reconversie „Moară lui Assan”. Eco-Moara lui Assan este un proiect care propune o revitalizare a zonei Lizeanu-Obor-Colentina și un plan de salvare a fostei mori. Proiectul dezvoltat are ca bază agricultură urbană. Conceptul este axat pe crearea unei comunități agrare autosuficiente. Întreg proiectul poate fi găsit aici:Proiect Eco-Moara lui Assan Moară lui Assan este decorul în care se petrec o parte din povestirile lui Mircea Cărtărescu, din primul său volum de proza, "Nostalgia".
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, iar în 1925, din plasa Pantelimon a aceluiași județ, având 3811 locuitori. În 1913 îi este vândută lui Stere Negropontes, care o stăpânește până la reforma agrară din 1945. În 1950, a devenit parte a raionului 1 Mai din orașul republican București. În 1968, la reforma administrativă de atunci, a devenit comună a județului Ilfov, reînființat. În 1981, la o nouă ajustare a organizării administrative, a fost
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
unde puteai să intri cu căruță. În 1924 castelul care avea și un parc exotic, a fost dărâmat și pe acel loc s-au construit casele de acum. Cu anexarea Banatului la România și în Sagu s-a impus Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost de folos pământurile și proprietățile văduvei contelui Ștefan Szapari. S-au dat câte două hectare de pământ celor care au luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război, invalizilor și țărânilor fără
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
era Mășcăteni, iar din 1909 și până astăzi centru de comună este satul Albești. Satul Tudor Vladimirescu a făcut parte - de la înființarea sa din perioada interbelică și până în 1968 - din comuna Rânghilești. În ceea ce privește activitățile economice, comuna are un profil preponderent agrar. Momentul de cotitură în acest sens l-a reprezentat regimul comunist, în timpul căruia a fost desființată mica proprietate și s-a trecut la cooperativizarea agriculturii (în satul Albești a existat un C.A.P., în partea nordică, la „Merești”, iar la
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
Rety". În perioada interbelică, în piața financiar-bancară din Târgu Mureș, activau următoarele instituții: "Banca Națională a României" - prin sucursala sa din oraș, sucursala "Băncii „Albina”", "Banca de Scont", "Banca Comercială și de Credit Ardeleană", "Banca de Credit mărunt", "Banca funcționarilor", "Casa de Economie „Agrar”", "Casa de păstrare pentru interes general", "Casa de Economie", "Banca Generală de Comerț", "Banca Meseriașilor Români". Economia municipiului poate fi apreciată și prin intermediul finanțelor publice, în acest sens sumele enunțate în prevederile bugetare ale municipalității, pentru anul 1936, sunt relevante
Economia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/310292_a_311621]
-
grâu ca jertfă. De sărbătoarea Șavuot evreii antici aduceau ca jertfă primele roade ale anului. Aceste roade (bikurim) erau luate din șapte specii pentru care era slăvit pământul Israelului: grâul, orzul, smochinele, strugurii, rodiile, măslinele și curmalele. Fiind o societate agrară, fiecare țăran lega o panglică de fiecare fruct copt. Apoi primele fructe coapte erau culese și aduse în Ierusalim ca ofrandă lui Dumnezeu. Celebrarea sărbătorii Șavuot se deosebește de celelalte pentru că ea nu are un set de porunci (mițvot) direct
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel de al doilea război mondial Ghent și Anvers s-au dezvoltat datorită industriei petrochimice și a activităților portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de receseie datorită crizelor petroliere și a declinului industriei metalurgice. Politicile economice mai liberale
Economia Belgiei () [Corola-website/Science/309102_a_310431]
-
a născut la data de 22 mai 1961, în comuna Vicovu de Jos (județul Suceava). După absolvirea studiilor medii la Liceul Militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc (1976-1980), a studiat la Facultatea de Științe Economice, secția Contabilitate și economie agrară din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1981-1985), fiind absolvent cu diplomă de merit. În anul 1999 a obținut titlul științific de doctor în Economie. După absolvirea facultății, lucrează ca economist stagiar în cadrul ILF Piatra Neamț, Serviciul plan - organizare - personal și
Vasile Ișan () [Corola-website/Science/309109_a_310438]
-
plan - organizare - personal și salarizare (1985-1986), apoi inspector în cadrul Filialei Rădăuți a BNR (1986-1990) și director comercial la S.C. Bogdania S.A. din Rădăuți (mai - octombrie 1990). Începând din anul 1990 lucrează în învățământul superior, mai întâi la Catedra de Economie Agrară ca asistent (1990-1993), apoi la Catedra de Economie Politică ca lector (1993-1999), conferențiar (1999-2004) și profesor universitar (din 2004). Din februarie 2001 este prodecan responsabil cu relațiile internaționale la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universității „Al.I.
Vasile Ișan () [Corola-website/Science/309109_a_310438]
-
altitudine de 650 - 700 m, înconjurată de Munții Giurgelului și Gurghiului, localitatea Gălăuțaș a fost atestată documentar în anul 1768. Iernile sunt deosebit de geroase; pășunile și fânețele întinse îi permit dezvoltarea din punct de vedere zootehnic, potențial important în cultura agrară a comunei. Dezvoltarea industrială cândva foarte accentuată se frânează prin disparitia fabricii de cherestea iar agricultura nu este favorizată din pricina terenurilor în pantă. Dezvoltarea localității se datorează așadar în general exploatării pădurilor înconjurătoare. Monumentul Eroilor Români din Primul și Al
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]
-
în adormire sau cu interzicerea reuniunilor masonice în unele state europene, care au abandonat democrația și au început să experimenteze regimuri politice dictatoriale sau totalitare, precum Rusia bolșevică, Italia fascistă, Germania nazistă, Spania franchistă sau Portugalia salazaristă. Fruntaș al Uniunii Agrare (Argetoianu) din 1932, Pangal a fost adeptul unei guvernări dictatoriale. El a pus în adormire, în februarie 1937, Francmasoneria Regulară din România. A revenit în România pentru scurtă vreme în 1944, pentru a reactiva masoneria română, care a intrat din
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
satul Bârnova din comuna Bucium (astăzi Bârnova este comună de sine stătătoare). După primul război mondial, terenul de la Bogonos a fost expropriat parțial, iar astfel principesa Ruxandra Cantacuzino moștenea doar 202 hectare de pământ după decesul tatălui ei. În urma reformei agrare din 1923, a urmat o altă expropriere a pământului de la Bogonos, de această dată cu plată. Astfel, averea familiei Inculeț s-a redus mult ca dimensiuni: doar 26 hectare de pământ la Bârnova, plus 8 hectare pe care le-a
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
cu seamă pentru încadrarea istorică a fenomenelor studiate într-o cronologie bine delimitată. Nu sunt lipsite de interes semnalarea și publicarea acelor documente al căror cuprins poate interesa, alături de istorie și pe etnograf sau pe folclorist. Plugarul este un obicei agrar atestat încă din 31 octombrie 1767 la Comăna de Jos și sărbătorește ieșirea primului fecior din sat la arat. Textul documentului, păstrat în Arhiva de Stat Cluj, Colecția de documente, fond Blaj, document numărul 556, se prezintă sub forma următoare
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]