5,707 matches
-
Agresivitatea a devenit astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
Agresivitatea a devenit astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
Agresivitatea a devenit astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
Agresivitatea a devenit astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
astăzi o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului In explicarea comportamentului agresiv, a cauzelor și condițiilor acestuia, se conturează trei modele: -teoria despre ,, instinct”, care definește agresivitatea ca un instinct spontan, Însă nu poate fi vorba despre un instinct de excitație endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o atitudine socială cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Adesea, actele autoagresive, cât și cele heteroagresive, sunt considerate ca fiind expresia
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o atitudine socială cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Adesea, actele autoagresive, cât și cele heteroagresive, sunt considerate ca fiind expresia unor afecțiuni psihiatrice, dar se Întâlnesc și la
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
stimularea actelor infracționale - tentative de omor și crime 50%, răpiri si violuri 52%, jafuri 48%, precum si al sinuciderilor cunoscându-se faptul că 25,4% pacienți alcoolici au comis acte autolitice, accidentelor rutiere etc. Mecanismul prin care alcoolul duce la creșterea agresivității este susținut de influența alcoolului asupra serotoninei și a acidului gama aminobutiric-GABA, principalii neurotransmițători cu acțiune inhibitorie la nivel cerebral. Un alt aspect mult semnalat și recunoscut În literatura de specialitate este interrelația dintre alcoolism-depresie și anxietatesuicid. Aproximativ 30% din
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
din indivizii alcoolici mor prin suicid, iar 40% din cazurile de suicid se realizează sub influenta băuturilor alcoolice (Grecu-Gabos, 2000), ceea ce nu Înseamnă ca toți au fost alcoolodependenți. Concluzionând, alcoolismul reprezintă o tulburare psihica asociata cu un risc crescut al agresivității in general, atât sub aspect heteroagresiv, cât și autoagresiv. 1.Obiectivele cercetării Datorită creșterii Îngrijorătoare a consumului excesiv de alcool În teritoriul studiat, În special În rândul tinerilor, dar nu numai, ci și În rândul populației generale, și cunoașterii gravității consecințelor
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apărând false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Alte localizări rare ale difteriei sunt forma cutanată, endocardita și artrita. Evoluția poate rămâne localizată la poarta de intrare sau poate fi fulminantă. Gravitatea difteriei depinde de agresivitatea toxinei difterice, de terenul gazdei și de promptitudinea intervențiilor terapeutice. Se disting două stadii ale difteriei: Stadiul inițial, corespunzător primei săptămâni de boală, predominat de leziunile locale și semnele de toxemie Stadiul complicațiilor cardiovasculare și nervoase, instalate începând din a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
utilizată din anul 1986, conform deciziei Comitetului Internațional de Taxonomie a Virusurilor. Există două tipuri de HIV: HIV1, cu răspândire foarte largă, responsabil de pandemia de SIDA și HIV2, descoperit în anul 1985, cu localizare geografică restrânsă în Africa de Vest, cu agresivitate mai redusă, perioadă asimptomatică de infecție și supraviețuire mai îndelungate față de tipul 1. Transmiterea HIV se poate face prin trei modalități: I. Prin contact sexual de orice fel (homosexual, heterosexual, oral), neprotejat (fără prezervativ), cu o persoană infectată II. Prin
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și ale Societății Națiunilor. Bucurându-se de autoritatea nominală a lui Pierre Cot și a Lordului Cecil, AUP va regrupa pentru o vreme sindicaliști sovietici, personalități radicale franceze și membri ai establishment-ului britanic - în frunte cu Winston Churchill... în fața agresivității naziste este totuși greu să conciliezi dragostea de pace cu chemarea la rezistență antifascistă. în septembrie 1938, fermitatea adoptată de comuniști în cazul crizei de la München nu-i scutită de ambiguități și contradicții. Confruntați cu riscul izbucnirii unei conflagrații, comuniștii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cum sunt dreptul internațional, pacifismul, opinia publică internațională, diplomația deschisă. Animus dominandi justifică înarmarea, războiul, alianțele agresive, imperialismul și anexiunile. Cum în politica internațională nu există, precum în cea internă, o constrângere centrală, întemeiată pe principiile morale, care să stăvilească agresivitatea individuală (guvernul), trebuie construite modalități prin care tendința distructivă și violentă a individului să nu precumpănească. Modalitățile propuse de liberalii internaționaliști - diferite variante de securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
modernă nu a existat o identificare mai deplină. Nicăieri nu a fost mai mică sfera dedicată satisfacerii dorințelor de putere ale indivizilor. La fel s-a întâmplat și în ceea ce privește forța stimulilor emoționali prin care acea identificare s-a transformat în agresivitate pe scena internațională Deși transformarea nu a fost nicăieri mai completă și mai intensă ca în Germania național-socialistă, dacă facem comparația cu naționalismele altor mari puteri, ca Uniunea Sovietică și Statele Unite, diferența este mai degrabă de nivel decât de natură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
opiniei publice pentru politicile legate de Uniunea Sovietică, dar, în același timp, și ineficiența lor. Indiferent de interpretarea particulară a semnificației ocupației Afganistanului de către armata sovietică, reacția verbală belicoasă a președintelui era complet disproporționată față de măsurile adoptate în replică. În timp ce agresivitatea i-ar fi surprins poate pe ruși, absența acțiunilor comparabile cu discursurile nu a indus vreo schimbare în politicile lor. Rușii vor merge cât de departe pot, fără a provoca o confruntare nucleară cu Statele Unite. Exemplele favorabile acestei idei sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
departe pot, fără a provoca o confruntare nucleară cu Statele Unite. Exemplele favorabile acestei idei sunt criza rachetelor din Cuba și crizele succesive ale Berlinului. O confirmare negativă a tezei este dată de îndelunga ocupație militară a Afganistanului. Cu toate acestea, agresivitatea președintelui pare să fi avut un mare succes în politica internă. Președintele, care și-a declarat intenția de a face din protecția și promovarea drepturilor omului piatra de temelie a politicii sale externe, a vorbit Uniunii Sovietice în limbajul lui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sistemului limbic) determină la animale expresii de comportament emotiv în raport cu aportul alimentar, cu agenții nocivi și de comportament sexual aberant; se deduce în acest fel că cele două moduri comportamentale principale de conservare a individului însoțite de stările emotive de agresivitate sau placiditate motivate de foame ori sațietate, și cea de conservare a speciei (comportamentul sexual sau cel de apărare și ocrotire a puilor) sunt organizate în sistemul limbic; rinencefalul conservă aspectul afectiv de plăcere sau neplăcere al comportamentului emoțional. Se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
am lua în considerare frecvența apariției lor în diverse lucrări, am putea socoti - spune Stogdill - că factorii asociați cel mai adesea conducerii au fost următorii: capacitățile (inteligență, vivacitate, facilitatea comunicării, originalitate); reușita (instrucție, cunoaștere, putere atletică); responsabilitatea (siguranță, inițiativă, perseverență, agresivitate, încredere în sine, plăcerea de a excela); participarea (activitatea, sociabilitatea, adaptabilitatea, simțul umorului); statutul (nivel socioeconomic, popularitate). Din păcate, lista întocmită de Stogdill nu este unică. Astfel de liste abundă în literatura psihosociologică occidentală, numai că deficiența esențială a lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
totală a tendinței subordonaților de a lua inițiativa; dimpotrivă, subordonații manifestă tendința de supunere, de apropiere de lideri sau de atragere a atenției lor; - generarea apatiei subordonaților, la un pol, sau a sentimentelor de frustrare însoțite de o doză de agresivitate la adresa liderilor sau a altor membri, la celălalt pol; - instalarea dependenței față de lider a subordonaților (dovada reprezentând‑o inactivitatea membrilor grupurilor în absența liderilor); - amplificarea manifestărilor de iritabilitate și agresivitate la adresa colegilor de grup (apariția tensiunilor interpersonale și a fenomenului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau a sentimentelor de frustrare însoțite de o doză de agresivitate la adresa liderilor sau a altor membri, la celălalt pol; - instalarea dependenței față de lider a subordonaților (dovada reprezentând‑o inactivitatea membrilor grupurilor în absența liderilor); - amplificarea manifestărilor de iritabilitate și agresivitate la adresa colegilor de grup (apariția tensiunilor interpersonale și a fenomenului de „țap ispășitor”); - apariția tendinței de dezagregare a grupului. # Efectele practicării stilului de conducere democratic sunt: # - favorizarea dezvoltării libertății și aptitudinilor membrilor grupului; - stimularea interdependenței subordonaților; - generarea interacțiunilor sociale amicale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
raporturile dintre subordonați și lideri sunt cordiale; - creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”; - impulsionarea tendinței subordonaților de a face sugestii, de a lua inițiativa în legătură cu organizarea grupului; - descărcarea agresivităților astfel încât tensiunile interne ale grupului să nu atingă niciodată nivelul la care ar putea deveni periculoase; - apariția la subordonați a tendinței de a‑și recunoaște valoarea personală (vezi Lippitt, White, 2001, pp. 105‑115). # În cele de mai sus recunoaștem
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
calea oricărei independențe de acțiune”. Dacă în primul caz se induce subordonaților o motivație internă care dă posibilitatea stabilirii unor relații pozitive atât cu sarcina de lucru, cât și cu oamenii, prevenindu‑se, în felul acesta, încărcarea cu tensiune și agresivitate, în cel de‑al doilea caz se induce subordonaților o motivație externă care permite interacțiunea lor cu sarcina numai atâta vreme cât există prezența și presiunea liderului autoritar, din punct de vedere psihologic ei fiind „deschiși” influențelor perturbatoare din afară. Ca urmare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]