3,666 matches
-
cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea lui. în același mod, nu putem vorbi despre reziliență decât în urma expunerii la stres a individului. Pe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea lui. în același mod, nu putem vorbi despre reziliență decât în urma expunerii la stres a individului. Pe de altă parte, ca și în cazul imunității biologice, expunerea la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea lui. în același mod, nu putem vorbi despre reziliență decât în urma expunerii la stres a individului. Pe de altă parte, ca și în cazul imunității biologice, expunerea la stres moderat și depășirea cu succes a stresului conduce la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Din nefericire, ca și în cazul imunității biologice, care asigură homeostazia organismului, un insucces conduce la diminuarea generală a rezilienței. Insuccesul afectează încrederea persoanei că va reuși în fața provocării viitoare. Așa cum s-a văzut anterior, atunci când numărul și severitatea factorilor agresori acționând simultan sau succesiv sporesc, reziliența scade. Dar această relație între reziliență și factorii agresori nu este atât de simplă și evidentă. Ceea ce din afară poate părea un stresor foarte agresiv, pentru o anumită persoană sau o anumită familie poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la diminuarea generală a rezilienței. Insuccesul afectează încrederea persoanei că va reuși în fața provocării viitoare. Așa cum s-a văzut anterior, atunci când numărul și severitatea factorilor agresori acționând simultan sau succesiv sporesc, reziliența scade. Dar această relație între reziliență și factorii agresori nu este atât de simplă și evidentă. Ceea ce din afară poate părea un stresor foarte agresiv, pentru o anumită persoană sau o anumită familie poate avea un impact mai redus. Așa cum imunitatea face diferența între starea de sănătate a indivizilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a depăși situațiile problematice sau expunerile la violență, fără a-și pierde echilibrul și fără a devia de la calea realizării potențialului de care dispune. Așa cum imunitatea are o specificitate, în sensul că un organism poate fi imun la anumiți factori agresori biologici, dar sensibil la alți agresori, de alt tip, o persoană rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la violență, fără a-și pierde echilibrul și fără a devia de la calea realizării potențialului de care dispune. Așa cum imunitatea are o specificitate, în sensul că un organism poate fi imun la anumiți factori agresori biologici, dar sensibil la alți agresori, de alt tip, o persoană rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa sa de imunitate, expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârstă mai siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru victime, cât și pentru agresori. Educatorul, învățătoarea, profesorul pot spori vulnerabilitatea copilului admițând, în interacțiunile lor cu grupul de copii și cu copilul vulnerabilizat din familie, rangul inferior al acestuia comparativ cu al celorlalți copii. între copilul vulnerabilizat din familie și ceilalți copii va rămâne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestora trebuie să fi fost altele. O variantă alternativă mult mai plauzibilă ar modela statul modern ca fiind urmașul Îndepărtat al formei de organizare la care au recurs membrii unor comunități pașnice, pentru a se putea apăra În fața atacurilor unor agresori externi 1. Prin urmare, apariția statului centralizat Își are originea În avantajul tactic net superior pe care Îl conferă o structură militară ierarhică și centralizată. În plus, preponderența pe care logica de conflict a avut-o În decursul istoriei oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
discrepanțele dintre amenințările reale În privința securității și achizițiile de armament ale statului român. În literatura de relații internaționale există relativ puține dubii legate de sensul fundamental al statului: acesta apare și este menținut pentru a asigura securitatea cetățenilor săi În fața agresorilor interni și externi. Securitatea statului În sine, față de alți actori internaționali care Îi pot amenința existența, derivă cu necesitate din asigurarea siguranței cetățenilor (Holsti, 1996). Din punctul de vedere al principalei paradigme a domeniului, realismul politic, există relativ puține dubii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor de conduită a statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellog din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărârea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul deputaților poporului, cel mai înalt forum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
c]tre agent. Toma din Aquino, despre care se spune c] ar fi formulat PED, a aplicat distincția dintre consecințele direct intenționate și cele doar prev]zute asupra acțiunilor de auto-ap]rare. Dac] o persoan] este atacat] și își ucide agresorul, intenția s] este de a se ap]ra și nu de a-l omor] pe acestă (Summa Theologiae, ÎI, îi). S-au ridicat dou] întreb]ri cu privire la distincția intenție/prevedere: - Se poate face întotdeauna o distincție clar] între consecințele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dat] de posibilitatea unui act planificat de agresiune în scopul atingerii unor obiective politice, atunci acel atac trebuie descurajat, fie prin creșterea costurilor și riscurilor atacatorului, fie prin etalarea unei capacit]ți defensive suficient de solide pentru a convinge potențialii agresori de lipsă de sens a unui atac. (Presupunem c] este vorba de un atac nedrept.) Dac], pe de alt] parte, amenințarea unui atac este dat] de posibilitatea că adversarul s] loveasc] preventiv de teama de a nu fi atacat primul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde, duios, o palmă pe creștet. Faultatul primește scuza și-l bate pe agresor pe umăr, mai să-i rupă clavicula. Politețe aspră. Îl urmăresc de minute bune. Urlă întruna: pi iei, măi! Nu-mi dau seama dacă privește jocul sau își vede doar năluca ce-i bîntuie, pe dinăuntru, țeasta. Pi iei, măi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suveranului, iată-l acum pe un Bucefal înstelat, în cinci colțuri, descinzînd între țăranii Sibiului. Să le traducă pretențiosul "transhumanță" ca fiind chiar el încarnarea acesteia. Să le arate, cu poze doveditoare, că e neam de oieri daci (nu de agresori romani). Nu cum l-au cîrîit cîrcotașii cu niscaiva ascendențe mult prea brunete. Las' că show-ul rural din Mărginime n-a fost numai unul de pamplezir genealogic. El s-a vrut și al tăriei de caracter: ce dacă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
n-au adus un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică niște lovituri cu o măiestrie surprinzătoare și lichidează agresorul; țiganii fug, bolborosind, înjurînd și amenințînd: "Gura mă-ti de gropar hodorogit, te dai Brusli! Lasă că-ți facem noi felul... mă, să-ți faci groapă, că de restul avem noi grijă, gura mă-ti de vagabond! Și tu, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
al doilea și începutul celui următor, într-un anumit context internațional, se produce o oarecare destindere în relațiile bilaterale, concretizată în semnarea Protocolului de la Moscova din 1929 (o aderare regională la Pactul Briand-Kellogg din 1928), a Convenției de definire a agresorului, în 1933, și în reluarea raporturilor diplomatice, în 1934. În pofida unor recunoașteri formale, implicite, a frontierei pe Nistru, în esență, poziția U.R.S.S. nu s-a modificat și s-a exprimat cu violență în anii 1939-1940, atunci când România devenea complet
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la putere în Germania și declanșarea unei puternice campanii anticomuniste, guvernul sovietic s-a arătat mai receptiv la ideea normalizării raporturilor cu România. În strânsă legătură cu problema dezarmării și a securității europene, a fost dezbătută și aceea a definirii agresorului, mai ales că în această privință nici Pactul Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața Comisiei generale a Conferinței dezarmării propunerea cu privire la definirea agresorului și semnarea unei convenții în acest sens. N. Titulescu a avut o contribuție semnificativă la îmbunătățirea proiectului, prin precizarea adusă termenului de teritoriu și anume că „prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exercită în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exercită în fapt autoritatea”. La convențiile astfel completate, semnate la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, au aderat Uniunea Sovietică, statele Micii Înțelegeri, precum și alte state. Era considerat ca agresor într-un conflict internațional, statul care va fi comis una din următoarele acțiuni: declararea de război unui alt stat; invazia cu forțele sale armate, chiar fără declarație de război, a teritoriului unui alt stat; atac prin forțele sale terestre, navale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
M. Litvinov au realizat un acord verbal - gentlement’s agreement - prin care se angajau să vegheze cu grijă ca în manifestările lor publice să nu ridice sub nici o formă chestiunea diferendului teritorial dintre cele două state. Potrivit Convenției pentru definirea agresorului, semnată la 3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de intervențiune sau de sprijin al acestora”. În textul scrisorilor erau reluate principiile Convenției semnate la Londra, în iulie 1933, referitoare la abținerea celor două guverne de la orice situație ce ar putea conduce la declararea uneia dintre părți ca stat agresor. După realuarea relațiilor diplomatice, între cele două țări a intervenit o oarecare destindere, concretizată în acte cu caracter mai mult sau mai puțin simbolic: redeschiderea podului dintre Tighina și Tiraspol, stabilirea de relații între agenții de presă, restituirea unei mici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]