10,591 matches
-
2); picioare (2); plecare (2); porni (2); prieten (2); prieteni (2); sosește (2); surpriză (2); tata (2); la timp (2); trece (2); undeva (2); viteză (2); în vizită (2); -; ac; activ; acuma; aduce; adunare; adus; afla; ajunseră; ajunsese; ajutor; albastru; albină; alene; Ana; anotimp; apropia; a se apropia; apropiat; arată; aștept; te aștept; autobuz; azi; bani; pe bune; călare; călărie; călător; căldură; către; căuta; cheia; chemă; ciclul; cineva; cîinele; cîntec; concediu; confirmare; culoar; curea; curentul; curînd; degeaba; degrabă; departe; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); gînd (2); cu gîndul (2); înger (2); liniște (2); musca (2); papagal (2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clienților; - rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; ~ animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; ~ ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte; ~ producția în curs
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele), crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte; h) producția
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
merita”. Un program cultural de proporții avea să fie cel realizat de D. Gusti la Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, alături de Tudor Vianu, Octavian Neamțu, H.H. Stahl, Apostol Culea și alții, fie prin instituția Căminului Cultural, fie prin reviste ca Albina, prin publicarea unor lucrări de popularizare și propagandă culturală, prin conferințe și biblioteci. Fundația Culturală Regală funcționa încă pe baza ideilor haretiste (urmărind „răspândirea” culturii în mase prin „apostoli culturali” și „misionari”), când Gusti a preluat conducerea și a impus
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
În câteva luni realizările sunt remarcabile: biblioteca are acum 901 lucrări de literatură, medicină, agricultură, filosofie, istorie, geografie, iar sătenilor li s-au împărțit peste 400 lucrări de popularizare. Căminul primește regulat un număr de 16 publicații, între care: Făt-Frumos, Albina, Neamul românesc, Lumina satelor, Cultura poporului și altele. Și iată cum se desfășurau șezătorile: în 20 iulie (au asistat 72 de membri) s-au comunicat știri din țară și străinătate, se ține conferința „Avuțiile țării” și se împarte broșura Trei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte; h) producția
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Conform normelor legale în vigoare, în categoria animalelor sunt incluse animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, animalele pentru producție (lână, lapte și blană). Acestea sunt asimilate stocurilor, indiferent dacă sunt achiziționate de la terți sau sunt obținute din producția proprie. Organizarea contabilității acestei categorii de stocuri se realizează cu ajutorul grupei 36 „Animale”, care include conturile: 361 „Animale
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de grâu în sân, zicând: "Să fiți cu îndemn la lucru, ca albina, / Îmbrăcați ca iarna, / Frumoși ca primăvara, / Înfocați ca vara, / Plini de roade ca toamna" 262. c. Înmormântarea Ca și "apa tulbure", pământul care apare în vis, prevestește moartea; moare cineva apropiat dacă, în vis, se rupe și se dărâmă o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri roșii sau dacă răsare în ceață înseamnă că va fi vreme rea. Unele plante de leac se strâng "pe rouă", până la răsăritul soarelui, iar altele "pe soare", când roiesc albinele.76 Astfel, semnele vremii dau naștere unui "timp viu", aflat într-o permanentă regenerare, un timp într-o continuă mișcare ciclică ce restabilește ordinea cosmică într-un spațiu ritualic în care universaliile ontologice se metamorfozează devenind soare (focul), lună (apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un poet orgolios, energic, solar, cu porniri și dăruiri generoase. "Cuvântul propriu", în care se cuprinde un anume energetism elementar, irumpe în imagini puternice și sigure: prin arbori curge luna descălțată, stelele se aud bâjbâind, zarea e numai soare și albine și-un zumzet coșbucian se strecoară din infinit încoace". Poetul cântă cerul, pământul, cireșul, fântâna, scalda, turma de oi într-un univers rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și șase poezii de dragoste", se complace să versifice doar corect: Mi te-amintesc, iubire veche/ Frumoasă ești ca toamna la Văratic, stăpână peste nucii din livadă", sau: " Cum e somnul scris cu vise,/ frunzele-s cu toamnă scrise/ Cum albinele scriu miere în văzduh și în tăcere." Nici în culegerea intitulată "Tanit" nu reușește o selecție edificatoare pentru a-și contura scrisul: "Limba ce-o știu de la bunica, limbă/ apropiată de tăcere, simplă/ ori dimpotrivă irosind lumina/ și murmure de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unor valori morale și a unui comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul maturizării, prin experiența iubirii, prin moartea simbolică și învierea ritualică. Recuperarea statutului de prinț, prin uciderea Spânului de către calul năzdravan și învestitura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul etc. Deși personajele basmului scris de Ion Creangă se încadrează în tipologia stabilită de V.I. Propp în Morfologia basmului - eroul (HarapAlb), răufăcătorul (Spânul, împăratul Roș), donatorul (Sf. Duminică), ajutorul (calul, furnicile, albinele, cei 5 tovarăși năzdrăvani) etc. -, ele nu mai reprezintă simple „funcții“, ci sunt individualizate, „se comportă țără nește și vorbesc moldovenește“ (G. Călinescu). Această particularitate de construcție este pregnantă în cazul protagonistului, HarapAlb. El este individualizat nu numai prin statutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic al lui HarapAlb
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a ales membru de onoare În 1940. Gheorghe F. Ciaușanu (1889-1953), preot, doctor În teologie și profesor În Învățămîntul secundar, a fost de asemenea pasionat de folclor și de viața literară a vremii sale. A colaborat la reviste din epocă (Albina, Universul literar, Renașterea), a publicat studii teologice și versuri. A contribuit la culegeri de folclor din VÎlcea și din Oltenia natală (publicate În 1928 și 1938). În 1913 a primit Premiul „Vasile Adamachi“ al Academiei Române pentru volumul Superstițiile poporului român
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]