4,144 matches
-
mulți și români peste tot locul... Cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, o scrisoare din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean, scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI. Iată mai jos un text de la începutul secolului al
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Scrisoarea lui Neacșu, o scrisoare din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean, scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI. Iată mai jos un text de la începutul secolului al XIX-lea, care folosește alfabetul latin, cu ortografie etimologizantă (în coloana din stânga) și același text
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean, scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI. Iată mai jos un text de la începutul secolului al XIX-lea, care folosește alfabetul latin, cu ortografie etimologizantă (în coloana din stânga) și același text transcris cu ortografia actuală (în coloana din dreapta): Prima tipăritură românească a
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
majoritatea scrierilor românești din acea perioadă. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean, scris după convențiile alfabetului maghiar la sfârșitul secolului XVI. Iată mai jos un text de la începutul secolului al XIX-lea, care folosește alfabetul latin, cu ortografie etimologizantă (în coloana din stânga) și același text transcris cu ortografia actuală (în coloana din dreapta): Prima tipăritură românească a fost un "Catehism" tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat a
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
(denumirea sud-coreeană) sau chosongul (denumirea nord-coreeană) este alfabetul fonetic al limbii coreene. Este grafia oficială în Coreea de Nord și Coreea de Sud. Tribul Cia-Cia (cca. 60.000 de membri) din localitatea Bau-Bau, Insula Buton, din sud-estul insulei Sulawesi, Indonezia, neavând versiune scrisă a limbii lor, s-a hotărât în 2009 să
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
coreene. Este grafia oficială în Coreea de Nord și Coreea de Sud. Tribul Cia-Cia (cca. 60.000 de membri) din localitatea Bau-Bau, Insula Buton, din sud-estul insulei Sulawesi, Indonezia, neavând versiune scrisă a limbii lor, s-a hotărât în 2009 să folosească hangul ca alfabet pentru transcrierea limbii lor aboriginale. Lungimea vocalelor este semnificantă, dar în scris nu se distinge între vocale lungi și scurte. Transcrierea: McC-R= transcrierea McCune-Reischauer; Yale= transcriearea Yale; RR= transcrierea revizuită (folosită de Ministerul Culturii și Turismului din Coreea de Sud). Aceasta este
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
nu se distinge între vocale lungi și scurte. Transcrierea: McC-R= transcrierea McCune-Reischauer; Yale= transcriearea Yale; RR= transcrierea revizuită (folosită de Ministerul Culturii și Turismului din Coreea de Sud). Aceasta este ordinea folosită în Coreea de Nord. În Coreea de Sud este următoarea: Numeroși lingviști au apreciat alfabetul hangul pentru designul său featural, considerându-l un sistem fonetic remarcabil sau chiar cel mai avansat sistem fonetic. Principalul motiv pentru care alfabetul coreean a primit aceste aprecieri este legat de faptul că formele literelor sunt strict legate de caracteristicile
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
Turismului din Coreea de Sud). Aceasta este ordinea folosită în Coreea de Nord. În Coreea de Sud este următoarea: Numeroși lingviști au apreciat alfabetul hangul pentru designul său featural, considerându-l un sistem fonetic remarcabil sau chiar cel mai avansat sistem fonetic. Principalul motiv pentru care alfabetul coreean a primit aceste aprecieri este legat de faptul că formele literelor sunt strict legate de caracteristicile sunetelor pe care le reprezintă. Literelor care reprezintă consoane pronunțate în același loc din gură au aceeași structură de bază. Mai mult decât
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
reprezintă un set de artefacte arheologice controversate. Sunt tăblițe din plumb scrise într-o limbă necunoscută sau inventată, în alfabetul grecesc (cu câteva litere adiționale), textele fiind însoțite uneori și de imagini. Se presupune că ar fi o cronică a dacilor - menționează nume de regi daci și toponime dacice. Specialiștii - istoricii și lingviștii - le consideră în general falsuri moderne. Astăzi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
demonstreze cu aceste documente, conchizând că pare absurd. Dar presupusa „Diploma bârlădeană” din 1134 ar fi demonstrat existența unui stat organizat pe teritoriul Moldovei cu aproape două secole înainte de „descălecatul” lui Dragoș. Având aceste „antecedente”, și pentru că vorbise despre un alfabet getic în disputa cu Grigore Tocilescu, Hasdeu figurează primul pe lista suspecților de fals, în cazul tăblițelor de plumb. Cât despre presupusa perioadă în care Hasdeu ar fi „plăsmuit” falsurile de plumb, Aurora Pețan ține să precizeze că aceasta nu
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
redat prin 'u' ceea ce în limba dacilor era un 'o' închis, așa cum a transcris Ptolemeu.” S-a mai invocat drept argument, de către lingvistul Sorin Olteanu și alții, prezența în scrierile din aceste tăblițe a două semne care există și în alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Olteanu și alții, prezența în scrierile din aceste tăblițe a două semne care există și în alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism nu poate fi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
sunetele palatale /č/ și /ğ/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, "elemente de românism modern", deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism nu poate fi susținută." Aceasta mai amintește că "alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunării în secolul IX d.Cr., deci într-o
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
mai târziu. Doctorul în filologie, Aurora Pețan, susține că "originea celor două semne în alfabetul chirilic este „necunoscută"", așadar, "câtă vreme nu știm de unde au luat slavii aceste semne, acuzația de anacronism nu poate fi susținută." Aceasta mai amintește că "alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunării în secolul IX d.Cr., deci într-o zonă care, cu câteva secole înainte fusese locuită de geți." Semnul pentru sunetul palatal "ci", existent și în alfabetul chirilic, are la slavi valoarea numerică 90
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
poate fi susținută." Aceasta mai amintește că "alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunării în secolul IX d.Cr., deci într-o zonă care, cu câteva secole înainte fusese locuită de geți." Semnul pentru sunetul palatal "ci", existent și în alfabetul chirilic, are la slavi valoarea numerică 90. Aurora Pețan observă că același semn, cu aceeași valoare numerică 90, dar fără valoare fonetică, se regăsește în alfabetul gotic, creat în Dacia de către episcopul Wulfila în sec. IV d.Cr. Știind că limba
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
secole înainte fusese locuită de geți." Semnul pentru sunetul palatal "ci", existent și în alfabetul chirilic, are la slavi valoarea numerică 90. Aurora Pețan observă că același semn, cu aceeași valoare numerică 90, dar fără valoare fonetică, se regăsește în alfabetul gotic, creat în Dacia de către episcopul Wulfila în sec. IV d.Cr. Știind că limba goților nu poseda sunetul "ci", doamna Pețan consideră "normal ca semnul cu pricina, împrumutat din alt alfabet odată cu celalate litere, să nu fi avut nici o valoare
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
numerică 90, dar fără valoare fonetică, se regăsește în alfabetul gotic, creat în Dacia de către episcopul Wulfila în sec. IV d.Cr. Știind că limba goților nu poseda sunetul "ci", doamna Pețan consideră "normal ca semnul cu pricina, împrumutat din alt alfabet odată cu celalate litere, să nu fi avut nici o valoare fonetică", și în acest alfabet originea semnului fiind "obscură". "Dacă semnul a putut să existe la goți, înainte de slavi", Aurora Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
de către episcopul Wulfila în sec. IV d.Cr. Știind că limba goților nu poseda sunetul "ci", doamna Pețan consideră "normal ca semnul cu pricina, împrumutat din alt alfabet odată cu celalate litere, să nu fi avut nici o valoare fonetică", și în acest alfabet originea semnului fiind "obscură". "Dacă semnul a putut să existe la goți, înainte de slavi", Aurora Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
nu fi avut nici o valoare fonetică", și în acest alfabet originea semnului fiind "obscură". "Dacă semnul a putut să existe la goți, înainte de slavi", Aurora Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
goți, înainte de slavi", Aurora Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi semnul este atestat pentru prima oară cu valoarea fonetică "gi" în sec. XVII, pe când în textele românești apare cu un secol
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi semnul este atestat pentru prima oară cu valoarea fonetică "gi" în sec. XVII, pe când în textele românești apare cu un secol mai devreme). Aurora Pețan subliniază că, desigur, "există și specialiști care afirmă
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
în sec. XVII, pe când în textele românești apare cu un secol mai devreme). Aurora Pețan subliniază că, desigur, "există și specialiști care afirmă că românii l-au luat de la sârbi", însă, în acest caz, "semnul rămâne cu origine necunoscută în alfabetul sârb, iar problema rămâne deschisă." La toate acestea, dl. Olteanu răspunde că originea literelor în discuție nu este deloc „necunoscută". Așa cum se poate găsi în orice istorie a alfabetelor slave, litera chirilică Ч este împrumutată din alfabetul ebraic, din litera
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
sârbi", însă, în acest caz, "semnul rămâne cu origine necunoscută în alfabetul sârb, iar problema rămâne deschisă." La toate acestea, dl. Olteanu răspunde că originea literelor în discuție nu este deloc „necunoscută". Așa cum se poate găsi în orice istorie a alfabetelor slave, litera chirilică Ч este împrumutată din alfabetul ebraic, din litera צ "tsade" non-final, o dată cu Ш din ש "šin", în sec. IX. Litera Џ, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai nouă, creată pe tărâm românesc, o adaptare
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
origine necunoscută în alfabetul sârb, iar problema rămâne deschisă." La toate acestea, dl. Olteanu răspunde că originea literelor în discuție nu este deloc „necunoscută". Așa cum se poate găsi în orice istorie a alfabetelor slave, litera chirilică Ч este împrumutată din alfabetul ebraic, din litera צ "tsade" non-final, o dată cu Ш din ש "šin", în sec. IX. Litera Џ, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai nouă, creată pe tărâm românesc, o adaptare a chirilicului Ц pentru a transcrie sunetul /ğ
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
tsade" non-final, o dată cu Ш din ש "šin", în sec. IX. Litera Џ, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai nouă, creată pe tărâm românesc, o adaptare a chirilicului Ц pentru a transcrie sunetul /ğ/ și împrumutată ulterior de alfabetul sârbesc. Cât despre litera gotică adusă în discuție nu este deloc înrudită genetic cu prima, ci este o stilizare uncială, ca toate literele alfabetului lui Wulfila, a semnului grecesc 'koppa', folosit și în alfabetul grec, și în cele derivate din
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]