24,780 matches
-
părea interesat de drepturile omului. Securitatea națională era forța motrice a politicii externe. Dacă o anumită țară era considerată strategică pentru securitatea americană, nu mai avea importanță dacă respecta sau nu drepturile omului 1844. Ca urmare, Fraser a introdus un amendament la Legea ajutorării țărilor străine din 1974. Capitolul 502B îi impunea președintelui să suspende acordarea de ajutor militar guvernelor ce practicau "încălcări grosolane ale drepturilor omului, drepturi recunoscute pe plan internațional", dacă nu existau "circumstanțe extraordinare" care să necesite un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1974. Capitolul 502B îi impunea președintelui să suspende acordarea de ajutor militar guvernelor ce practicau "încălcări grosolane ale drepturilor omului, drepturi recunoscute pe plan internațional", dacă nu existau "circumstanțe extraordinare" care să necesite un asemenea ajutor. Congresul a aprobat amendamentul de neangajare în decembrie 19741845. Un an mai tîrziu, congresmanul Tom Harkin, din Iowa, a îmbogățit capitolul 502B, condiționînd ajutorul economic și cel militar de drepturile omului. Amendamentul său a devenit Capitolul 114 din Legea de ajutorare a țărilor străine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
existau "circumstanțe extraordinare" care să necesite un asemenea ajutor. Congresul a aprobat amendamentul de neangajare în decembrie 19741845. Un an mai tîrziu, congresmanul Tom Harkin, din Iowa, a îmbogățit capitolul 502B, condiționînd ajutorul economic și cel militar de drepturile omului. Amendamentul său a devenit Capitolul 114 din Legea de ajutorare a țărilor străine, din 19611846. Audierile lui Fraser, la care se adăugau Capitolul 502B și Capitolul 116, care a devenit cunoscut sub numele de "amendamentul Harkin" au supus Departamentul de Stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cel militar de drepturile omului. Amendamentul său a devenit Capitolul 114 din Legea de ajutorare a țărilor străine, din 19611846. Audierile lui Fraser, la care se adăugau Capitolul 502B și Capitolul 116, care a devenit cunoscut sub numele de "amendamentul Harkin" au supus Departamentul de Stat unor presiuni și mai mari. În 1975, acesta din urmă a solicitat ambasadelor americane din diferite state să întocmească rapoarte asupra respectării drepturilor omului în țara gazdă. Kissinger a refuzat să le facă, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea doisprezece membri supraveghea respectarea drepturilor omului atît în estul, cît și în vestul Europei. Legea îi cerea, de asemenea, președintelui să înainteze Congresului un raport bianual privind respectarea Acordului de la Helsinki în fiecare din țările blocului estic. Printre alte amendamente la "Legea ajutorării țărilor străine din 1961" era desemnat un coordonator al drepturilor omului și problemelor umanitare în cadrul Departamentului de Stat, împlinindu-se astfel promisiunea făcută de Ingersoll lui Fraser, cu doi ani în urmă1848. Sosirea lui Carter la Casa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai conștienți de relația dintre încălcarea drepturilor omului și politica externă americană 1855. Entuziasmul noii administrații pentru drepturile omului i-a încurajat pe suporterii din Congres. Ei au stabilit imediat condiționări între numeroase programe de asistență pentru țările străine și "amendamentele Harkin", așa încît, pînă la sfîrșitul anului 1978, criteriul "încălcărilor grosolane" a fost aplicat atît la Legea alimentelor pentru pace, cît și la creditele OPIC (Corporația de Investiții Particulare Externe) și Eximbank 1856. Mai mult decît atît, Congresul a modificat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și necesitatea elaborării unei strategii politice pentru Europa de Est. Amendamentul Jackson-Vanik limita inițiativa Casei Albe și flexibilitatea acesteia. Din punct de vedere legal, nu contau decît procedurile de emigrare pe care le aplica o țară sau alta. Pe 10 ianuarie, o echipă prezidențială de tranziție a recomandat, printr-un raport
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și a Uniunii Sovietice. El dusese, de asemenea, o campanie împotriva candidaturii lui Carter la președinție, din partea Partidului Democrat, o campanie fără succes. Președintele arătase deja că vrea să adopte față de lumea comunistă o politică mai flexibilă decît îi permite Amendamentul Jackson-Vanik. Senatorul Robert Dole, din Kansas, tocmai înaintase un proiect, Paragraful 1415, care urma să modifice Amendamentul Jackson-Vanik în sensul extinderii creditelor CCC la țările fără economie de piață. Jackson s-a opus proiectului, temîndu-se ca Jimmy Carter să nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Partidului Democrat, o campanie fără succes. Președintele arătase deja că vrea să adopte față de lumea comunistă o politică mai flexibilă decît îi permite Amendamentul Jackson-Vanik. Senatorul Robert Dole, din Kansas, tocmai înaintase un proiect, Paragraful 1415, care urma să modifice Amendamentul Jackson-Vanik în sensul extinderii creditelor CCC la țările fără economie de piață. Jackson s-a opus proiectului, temîndu-se ca Jimmy Carter să nu cumva să-l sprijine. Pe 14 iulie, senatorul i-a împărtășit lui Vance îngrijorarea sa, dar secretarul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la punct 210. "Aceasta sugera că ele aveau să fie expeditive, dacă nu se conformau principiul abstractizării"1897. Pe 26 iulie, Jackson a primit o a doua scrisoare, de această dată din partea președintelui. Carter recunoștea că avusese "întotdeauna îndoieli că Amendamentul Jackson-Vanik ajută la sporirea emigrării evreilor din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, toamna trecută am declarat că această lege va intra în vigoare. Cum spunea și secretarul Vance, noi nu sprijinim Paragraful 1415", adică proiectul lui Dole, care tindea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la sporirea emigrării evreilor din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, toamna trecută am declarat că această lege va intra în vigoare. Cum spunea și secretarul Vance, noi nu sprijinim Paragraful 1415", adică proiectul lui Dole, care tindea să limiteze efectele Amendamentului Jackson-Vanik1898. În timp ce Administrația încerca să-l calmeze pe Jackson, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților își începea audierile privind cererea de derogare pe care o înaintase președintele. Membrii comisiei primiseră, pe 29 iunie, un raport din partea Administrației, privind procedurile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și intensifice în continuare relațiile cu Bucureștiul 1973. La două săptămîni după aceea, pe 5 februarie, senatorul Adlai Stevenson, din Illinois, și membrul Camerei Reprezentanților Les AuCoin, din Oregon, au introdus în Congres proiecte practic identice, care conțineau un amendament general la prevederea privind libertatea de emigrare. Legea era făcută în primul rînd să-l ajute pe președinte să pună la punct noua axă Beijing-Washington, dar urma să se aplice și pentru România. Propunerea îi dădea mai curînd președintelui decît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să cîntărească" posibilitatea procurării unui produs de pe piața externă înainte de a se hotărî să interzică exportarea lui1991. În procesul de legizare, președintele a obținut cîteva concesii din partea Congresului. Legea administrării exporturilor din 1979 o anula pe cea din 1969, cu tot cu amendamentele ce-i fuseseră aduse și prevedea obligativitatea președintelui de a ține cont de o serie de factori înainte de a recurge la restricții de export în politica externă. Conform legii, hotărîrea președintelui nu era neapărat dictată de acești factori, printre care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hotărîrea președintelui nu era neapărat dictată de acești factori, printre care se număra și posibilitatea procurării unui produs de pe piața externă. Legea din 1979 includea și măsuri de urgentare a procesului de acordare a autorizațiilor de export și menținea valabilitatea amendamentului din 1974, care-i dădea Departamentului Apărării drept de "veto" asupra exporturilor supuse unor restricții, din rațiuni de securitate națională. Noua lege, intrată în vigoare în septembrie, prelungea dreptul președintelui de a reglementa exporturile pînă în septembrie 19831992. Lărgirea comerțului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrarea liberă a evreilor în Israel. Birnbaum nu vedea de ce România și-ar schimba procedurile de emigrare a evreilor. Din acest motiv, el a cerut Congresului să nu reînnoiască derogarea decît dacă România garanta în scris că se conformează la amendamentul Jackson-Vanik2011. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer a trimis o scrisoare din partea Conferinței Președinților Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. Era aceeași organizație care își trimisese reprezentanți la București, în iunie, și negociase dreptul evreilor de a emigra liber în Israel. Scrisoarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cetățenii americani că guvernul funcționa, încă, eficient. Și totuși, mulți dintre membrii Administrației dădeau un sens propriu afirmației lui Haig, luînd-o drept un afront deliberat față de vicepreședinte, cel ce trebuia să preia "comanda" guvernului, conform celui de-al 25-lea amendament. Haig n-a mai reușit niciodată să-și reabiliteze reputația după această afirmație, astfel încît, cincisprezece luni mai tîrziu, și-a dat demisia 2091. Reagan, dimpotrivă, s-a refăcut foarte repede și a ieșit din spital pe 11 aprilie. Nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
greoaie și "puneau o groază de piedici chiar și în calea celor care nu voiau altceva decît să obțină formularele de emigrare". Toți acești factori demonstrau cu claritate că politica de emigrare a României "contravine, fără îndoială, intenției și scopului Amendamentului Jackson-Vanik. În încheiere, Reagan le-a spus membrilor Congresului că deși vrea să prelungească pentru încă un an Clauza României, are de gînd să aducă la cunoștința Bucureștiului faptul că "dacă procedurile de emigrare nu se vor îmbunătăți considerabil și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini, evrei și alții, au putut emigra datorită amendamentului... Prevederile acestuia constituie o pîrghie indispensabilă în ceea ce privește negocierile în curs pentru o emigrație mai liberă". Jackson i-a informat pe membrii comisiei că tocmai a primit o scrisoare de la ambasadorul Malița, datată 2 august, prin care Bucureștiul se obliga "să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era solicitată să ridice problema represiunii exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului, la care președintele nu se putea raporta, conform Amendamentului Jackson-Vanik, pentru a hotărî reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru o țară, oricare ar fi ea". Și totuși, dacă România refuza să ia măsuri în această privință, Administrația trebuia să apeleze la un alt for internațional pentru problemele drepturilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 22 octombrie, Consiliul Român de Stat a anunțat adoptarea Decretului de restituire a cheltuielilor pentru învățămînt, care intra în vigoare începînd cu data de 1 noiembrie. Noua lege, intitulată Decretul nr. 402, menită, probabil, să contracareze Paragraful 402 al Amendamentului Jackson-Vanik, cerea persoanelor care voiau să emigreze din România să ramburseze statului cheltuielile de învățămînt, de la gimnaziu în sus2202. Pentru a complica lucrurile, Articolul 2 al decretului cerea ca plata să se facă în valută 2203. Întrucît cetățenii români nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesta a amintit de situația deprimantă din Polonia, unde regimul militar urmărea să "zdrobească Solidaritatea", dar nu a pomenit nimic despre eforturile României de a înăbuși emigrarea 2213. La două luni după aceea, Administrația avea să prelungească și să aducă amendamente la acordul din 1980 cu România, privind comerțul cu lînă și fibre textile naturale 2214. Deși reprezentanții Administrației s-au hotărît să soluționeze problema taxei fără prea multă zarvă, cîțiva congresmeni s-au folosit de acest decret ca de un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
taxa de învățămînt. Nici un emigrant nu fusese încă forțat să achite taxe, pentru că cei care plecau primiseră vizele de ieșire înainte de 1 noiembrie. Reagan voia, însă, ca Ceaușescu să știe că recomandarea sa privind scutirea de condiția emigrării, prevăzută de Amendamentul Jackson-Vanik, depinde de suspendarea taxei de învățămînt propuse de conducerea de la București. La întîlnirea cu Ceaușescu și cu ministrul de Externe, Andrei, Eagleburger "a pus cărțile pe masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul în care decretul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării" și nu va crea alte piedici economice sau procedurale în privința emigrării. Ca urmare, Reagan era de părere că o nouă derogare ar "promova în mod substanțial" obiectivele Amendamentului Jackson-Vanik2233. În ciuda acestor asigurări, în scurt timp, la ambele camere ale Congresului au fost înaintate moțiuni de protest împotriva cererii președintelui. Pe 29 iunie, Jesse Helms a înaintat Moțiunea Senatului nr. 171, care protesta împotriva prelungirii derogării. În ziua următoare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din America și Fundația Culturală Româno-Americană. Dante Fascell, președintele Comisiei SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa a adoptat o poziție oarecum neutră. Și totuși, depoziția lui era importantă, pentru că susținea conceptul unei corelații între prevederile legate de emigrare ale Amendamentului Jackson-Vanik și problema generală a drepturilor omului. Într-un fel, Fascell era o punte de legătură între cele două probleme. Întrucît România semnase Documentul Final de la Helsinki, Bucureștiul se angaja să se "conformeze la standardele internaționale privind drepturile omului" dacă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și spiritul acordurilor de la Helsinki 2239. Nimeni nu a comentat pe tema corelării Clauzei cu problemele umanitare aduse în discuție de Fascell, deși în rezoluția așa-zisă Spiritul Senatului, propusă de Dole cu zece luni în urmă se preciza că Amendamentul Jackson-Vanik consideră emigrarea ca fiind singurul criteriu de prelungire a Clauzei. Președintele Comitetului SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa era în favoarea cererii lui Reagan, întrucît "Clauza națiunii celei mai favorizate" afectase decizia României de a-și anula taxa pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]