KorAP: Find »[drukola/base=amic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...140 141 142 ...235 >

5,855 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

să se întoarcă prin țara noastră din pelerinagiul lor nu putem trece. Ce fel! Domnule redactor, țara noastră, renumită pentru toleranța și ospitalitatea ei, deschisă totor opiniunilor, totor credințelor să se închiză onorabilităților cari vor să o viziteze ca vecini amici, fără nici o ură, fără nici un spirit de dezordine, pentru că aceștia nu se închină panslavismului și arată simpatie reformelor liberali în Orient, simpatie bunului nostru suzeran, cu care suntem în cei mai buni termini, cu cari tractatele și voința națională cere

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
ură, fără nici un spirit de dezordine, pentru că aceștia nu se închină panslavismului și arată simpatie reformelor liberali în Orient, simpatie bunului nostru suzeran, cu care suntem în cei mai buni termini, cu cari tractatele și voința națională cere să fim amici? Noi credem că acești nobili pelerini ar fi putut trece prin Moscova și Petersburg fără să li se facă insulta ce li se face în România de către un jurnal bine născut, bine crescut, serios și conservator, inamic, al oricării dezordine

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
a armatei după ce Turcia va demobiliza nu va folosi la nimic, pentru că Rusia nu mai e stăpână pe armata sa, care dorește războiul. Guvernul rusesc e într-o poziție atât de grea, încît nu mai poate tăinui celor mai buni amici ai lui adevărata stare de lucruri dinlăuntrul țărei, ci trebuie din contra să mărturisească teama lui de izbucnirea nemulțămirilor și propria slăbiciune. Tot "Gazeta de Colonia" primește o telegramă din Berlin, dintr-un izvor desigur vrednic de credință. Aceasta din

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
și generalul Ignatief. M. S. răspunse în limba rusască: Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. întru și acuma, însă ca și altă dată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțămesc pentru buna venire. Aceste cuvinte au fost traduse în limba română de d. consul Iacobson. Țarul trecu apoi prin alt salon afară și, așezîndu-se cu marele duce Nicolaie într-o trăsură cu 2 cai albi, plecă spre a

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
în Austria, ar fi întîmpinate de acelaș imn care au jignit urechea unuia din cei mai simpatici Habsburgi. Un semn că simpatiile cele mai tari se istovesc, călcate fiind în picioare de cătră gustul de supremație al maghiarilor și al amicilor Nouăi prese libere. Acest memento ne-au trebuit spre a trece la interpelația făcută de d. Helfy în ședința de la 4/16 mai în Camera deputaților din Pesta. Iată acea interpelație: Considerând că ministrul - prezident, când au răspuns la interpelațiile

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
târg așa de însemnat ca Iașii. [25 mai 1877] ["PUȚINI AU FOST PÎN - ACUMA... Puțini au fost pân - acuma împărații și regii cari în șirul veacurilor au văzut pământul României; puțini l-au văzut ca inamici, și mai puțini ca amici. Marți 24 curent, M. Sa Împăratul tuturor Rusiilor, amic țărei și Prea Înălțatului nostru Domn au pus piciorul pe pământul umbrit de coroana României. Sosind strălucit și încunjurat de mai marii împărăției sale, au fost primit de români în mod

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
PUȚINI AU FOST PÎN - ACUMA... Puțini au fost pân - acuma împărații și regii cari în șirul veacurilor au văzut pământul României; puțini l-au văzut ca inamici, și mai puțini ca amici. Marți 24 curent, M. Sa Împăratul tuturor Rusiilor, amic țărei și Prea Înălțatului nostru Domn au pus piciorul pe pământul umbrit de coroana României. Sosind strălucit și încunjurat de mai marii împărăției sale, au fost primit de români în mod strălucit și entuziast. Trenul, compus din o mulțime de

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
voiei și politicei patriei. Nu credem ca damele române să deie remunerațiuine unui popor pentru infidelitate și rebeliune; ca, glorificând faptele perfidului, să se compromită pe sine. Conducătorii infideli și perfizi ai României, în contra voiei poporului au rădicat pumnalul asupra amicului ei. Au nimicit viitoriul țărei și binele poporului, pustiirea va urma și va glorifica faptele mizerabililor perfizi. Iar noi, aici pe teritoriul Ungariei, aceia cari, prin faptele României și a muscalului ni vedem primejduită liniștea noastră dinlăuntru, noi cari vedem

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
cu cari se 'ntîlnise, îi promisese că vor pune stăruințele lor pe lângă împăratul. El însă, anticipând stăruințele protectorilor săi, a crezut a putea obține grație suveranului prezentîndu-i-se în persoană. Cu câteva oare înainte de a se prezenta spusese cătră mai mulți amici că, dacă nu va izbuti să fie grațiat, are să se omoare. În genere toată purtarea sa arăta neliniștitoare simptome patologice, căci, judecând mai rece, ușor s-ar fi putut convinge ce rău ales era momentul pentru a recâștiga favoarea monarhului

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
fi înlocuit înțelegerea celor trei împarați. Aceste intrigi însă nu vor obosi răbdarea și moderațiunea cabinetului din Sant-Petersburg; dacă ele merit oarecare observațiune, aceasta e numai pentru că dovedesc necesitatea ce este de o privighere statornică, spre a impiedica pe falșii amici ai păcei de a pune pe Rusia într-o pozițiune falșă și de a-i răpi prin mijloace diplomatice beneficiele succeselor sale militare. Aceasta este o operațiune strategică mai puțin zgomotoasă ce e dreptul, dar mai periculoasă poate decât complotul

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
moscheei de Eyouba e o spadă modernă. [25 iulie 1876] CORESPONDENȚĂ INTIMĂ D-na Cornu, sora de lapte și amică intimă a lui Napoleon al III, murind de curând, a dăruit corespondența pe care a ținut-o cu înaltul său amic bibliotecei naționale din Paris. Corespondența începe într-o vreme în care prințul Ludovic nu avea decât zece ani, iar cea din urmă scrisoare e datată cu două luni înaintea morții împăratului. Prin testament d-na Cornu dispune ca aceste hârtii

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440

Nicolau din Sub pecetea tainei. Personajele lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
dar moșierul, când e singur, bea apă de Vichy cu sirop. Și bine face! Pentru că excesul alcoolic duce personajele lui Caragiale la rău: domnul din Petițiune, care bea apă multă după o noapte de chef, cere pensie pentru mătușa unui amic aiurea, la Regia Monopolurilor, Costică Panaite ajunge cu un memoriu al viticultorilor după închiderea sesiunii parlamentare, iar Cetățeanul Turmentat și anonim e alungat de la întrunirea electorală. El a amestecat berea și vinul oferite de Cațavencu. Un recrut inadaptabil din A

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
tratarea durerii de măsele prin „magnetism”. La Brăescu funcționarii beau multiple „vermuturi de Torino” și se plâng că nu le ajunge leafa. Apoi pleacă la dame. Tot la Brăescu, un personaj îi cumpără nevestei adorate un patefon. Apoi bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om! Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le pune la patefon Deșteaptă-te române și pleacă. Să se sinucidă eventual. „Strofe cu pelin

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
Țircădău e șpanga lui Chiriac, dar el, la conflict, nu o îndreaptă spre Veta, ci spre sine. Pentru Rică ar fi utilizat însă pușca din dotare. Mița aruncă la necaz cu vitriol. Restul personajelor caragialești se mulțumesc să-și pălmuiască amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
pe un munte și evită să-l întâlnească. Personajele literaturii noastre sunt destul de agresive și folosesc un arsenal variat. Dar nu se dau în lături nici de la atacul „fără paloș, nici pistoale”, cu mâinile goale. Cel agresat constată ușor că amicul său e măgar, violent și n-are manieră. Cronica neagră a personajelor literare Voi scandal! Voi să mor! Mița Baston Personajele, ca toți oamenii, mai mor. În literatura română se mai și ucide. Dar foarte des și din varii motive

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
când un alt casier fuge cu banii. Dar împotriva celor care nu l-au verificat temeinic și la timp. El cere să fie verificat des și sever. Dă de bănuit că a fost necinstit sau măcar neglijent. Când se sinucide, „amicii” au aparent dovada acestei ipoteze. Dar, a doua lovitură, sumele din casă sunt intacte. Să fi fost totuși, cândva, Anghelache vinovat de fraudă? Sau... În rest, personajele lui Caragiale-tatăl nu se omoară. Doar amenință spectaculos că o vor face. Chiriac

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
Chiar și într-a noastră. Trenurile lui Caragiale merg încet și poposesc îndelung în gări. E timp de taclale și de acțiuni previzibile. Trenul regal stă 25 de minute în urbea Z. Și tot nu e destul. Trenul Miței, consoarta amicului din C.F.R., face pauze imense în care călătorii mănâncă gogoși pe peron. Soacra lui Mialache, în trenul de plăcere spre Sinaia, are timp să cumpere vișine dintr-o gară secundară în care acest tren oprește nesmintit. Expresul București-Berlin face haltă

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
stomatolog necalificat, ajunge să îi scoată măseaua, dar nimerește una nevinovată. Curat mal praxis! Nevasta lui Cănuță Om-Sucit suferă o extracție reușită, pe viu și, de milă, Cănuță care o părăsise revine la ea. În schimb Cănuță, trădat de un amic, se enervează rău și moare de congestie cerebrală. O mică schiță de Brăescu prezintă un director care trezește noaptea un dentist. Îi promite tot felul de plocoane extravagante care sporesc până la momentul extracției. Ușurat de măseaua vătămată, îi oferă numai

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
devenit Marița lui. Maria, uneori Măria, este nevasta lui Ion din bancuri. Cuplul Ion-Maria este familia standard de 2,4 membri care consumă zilnic 1,18 ouă. Ion nu apare în glumele autohtone fără Măria, cum nu există Ițic fără amicul lui Ștrul. Mai de curând au apărut bancuri cu Alinuța, fetița ușor tâmpită, victimă a violenței familiale, candidă din prostie. Numele a devenit rapid popular. O damă blondă care întârzie să demareze la stop e încurajată sarcastic de participanții virili

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
autor pentru care doamnele Slavici ale secolului nostru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sunt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea la 39 de ani, amicii noștri își vor sorbi berea în așteptarea indemnizației de merit, în libertate și fără nici un risc. Gazdele lor nu vor găsi un Maiorescu la care să se plângă și, dacă ar găsi, locurile din instituțiile sanitare abilitate sunt de mult

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Bârlad așteaptă să fie identificate și puse în viitor pe masa de lucru a altor ediții adăugite. Iași, 2008 Autorul parțial, teritorial ori numai sufletește, tustrele fiind totalul a 9 CRONICA CRONICARILOR Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s‐ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de ga zete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal aș înclina să afirm, trecând peste

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
a-i da o slujbă. Și de... să se scape de el, i-au dat. L-au pus mai mare peste cei ce aprind felinarele. Păcatul însă urmărește pe oameni, și într-o bună dimineață, oarecare denunțuri făcute de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
pentru întreprinderea sa. Trimit și fotografiile, care, se pare, mă reprezintă la acei ani. Rămânând în zona clarificărilor să mai adăugăm: deci, după plecarea lui Constantin Hușanu - la 19 septembrie 1965 - redactor șef la Rulmentul a revenit, interimar cum spune amicul Constantin Clisu - Iordache Codreanu până în august 1966, când, vând‐ nevrând, a fost înscăunat profesorul Clisu. Și încă ceva: Aurel Țolescu era secretarul cu prop aganda la Comitetul orășenesc de partid, nu la cel raional și din cauza aceasta avea competență să

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la 14 septembrie 1902, din Bârlad se publica următorul apel - al unui cetățean pensionar - către cetățenii din orașul Bârlad și județul Tutova, cât și a celor din țară pentru ajutorarea lui Pompeiu, fiul lui Ioan Popescu: „Unul din foștii noștri amici politici din Bârlad, fost profesor valoros și veșnic luptător în politică, care în toată viața sa a luat partea cea mai activă și cu vorba și cu faptele la consolidarea partidului liberal-național din județul nostru, unde domnea reacționarismul cel mai

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]