8,708 matches
-
de la o stradă la alta se făceau scurt și strict, aproape militărește. Din scuaruri, pândeau călăreți de bronz, cu săbiile înălțate sfidător. Oriunde mergeai, trebuia să lași capul în jos. La Dom, am dat un ocol pe străduțele negustorilor de antichități și-am ieșit pe Kärtner. Strada principală sclipea de podoabe de Crăciun, candelabre din sute de becuri aurii se legănau deasupra marilor magazine. Zona comercială fusese închisă traficului, doar turiștii se plimbau pe-acolo și autobuzul cu grași: 1A. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de roșii cu brânză), apoi iar o pauză și, la sfârșit, desertul și cafeaua. Se turna înghețată peste prăjiturile cu mere, se-aprindeau țigările, iar copiii primeau sirop de vișine în loc de cafea. „Ca pe vremuri“ devenise un obiect dispărut, o antichitate din care nostalgia curgea supărător și inutil, ca praful de pe-o medalie cu figura lui Lenin. Te întrebai doar cum să păstrezi datele și să le transmiți mai departe, înainte să ajungă și ele scrum. Am șters-o de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
operei de artă”, ideea dezvoltată în capitolul introductiv. Și apoi deloc neglijabile sunt „jocurile” literaturii (jucate de bună voie sau impuse) pe care am încercat să le fixez în cadrul fiecărei etape. Putere literaturii, de altfel, a fost conștientizată încă din Antichitate. Încercând să privesc „evoluția” literaturii în diacronie, sub imperiul jocului, am preferat intitularea celor trei capitole ale lucrării cu trei verbe: a miza, a plusa și a pierde, verbele exprimând ideea de mișcare, de dinamică a procesului de definire a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
considerente, pe aceeași linie mi-am fixat cele trei verbe: a miza, a plusa și a pierde. Un prim capitol, în care am încercat să surprind câteva dintre ideile directoare ce au stat la baza definirii ideii de literatură din Antichitate și până la începutul secolului al XVIII-lea, l-am plasat sub verbul a miza. Este perioada în care se pun bazele conceptului de literatură. Aflată sub semnul culturii, literatura se bucură de un real prestigiu în această perioadă, se mizează
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și în cazul literaturii. Ideea de literatură avansează doar în interiorul unei legi proprii și este condusă de o autodeterminare specifică. Legat de istoria ideii de literatură s-au înregistrat multe prejudecăți, erori grave de datare, periodizări arbitrare sau simplificări uimitoare. Antichitatea și Evul Mediu sunt ignorate total, crezându-se că literatura a parcurs doar: Renașterea, romantismul și epoca modernă, că ideea de literatură ar începe să se constituie după Evul Mediu, sau chiar că identificarea acestei idei se face abia din
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Sensul său de bază este eminamente grafic, înțelesul prim, fundamental este legat de ideea de scris, scriere. Substituirea lui littera prin litteratura ilustrează sensul evoluției semantice a literaturii, care absoarbe în cele din urmă, elimină aproape total literele. În perioada antichității, cuvântul este atestat cu mai multe sensuri: scriitură (Cicero), gramatică, filologie (Quintilian, Seneca), alfabet (Tacit), știință și erudiție (Tertulian). Toate aceste sensuri se vor păstra până în Evul Mediu. O altă substituire de la littera la scriptura lărgește și mai mult definiția
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
una a cuvântului viu, elogiul scrisului începe să fie destul de frecvent, dar motivele invocate sunt de ordin practic, economic, juridic: fixare, memorizare, consacrare, literatura constituie un corpus de scrieri, de scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este eminamente divină, zeii inspiră, transmit darul poetic, revelează, dictează (ex. Homer - „Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul” Iliada). Tradiția iudaică, orfică și mai ales cea creștină conferă cuvântului sacru o extraordinară eficacitate, creativitate și putere de a comunica. Antichitatea recunoaște „literelor sacre” o serie de note specifice. Sunt astfel considerate esoterice, deci inițiatice, nedivulgabile. Caracterul lor secret presupune obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de valori.” Artele liberale produc plăcere, nu sunt utile, nu urmăresc folosul personal. Grație lor, spiritul devine liber de preocupările practice și materiale.” Literele nu sunt numai liberale, ci și umane, prin aceasta recunoscându-i-se literaturii valori etico educative. Antichitatea descoperă că literatura are o dimensiune istorică, etape, parcurge o progresie. Introducerea perspectivei istorice este capitală. Se vorbește de literele vechi comparativ cu cele noi. Există conștiința că timpul va decide valoarea unor scrieri. Iar una dintre valorile centrale ale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
va decide valoarea unor scrieri. Iar una dintre valorile centrale ale lumii antice este frumosul, gândit în termeni de sinteză cu binele și adevărul. Ideea de frumos are în special ca sferă de aplicație oratoria și poezia (termen care în antichitate desemna literatura). Se poate observa că încă de pe acum antichitatea atribuie ideii de literatură o serie de note esențiale pe care Evul Mediu le consolidează, le unifică, le stabilizează și le extinde. I.3. Consolidarea și diversificarea În perioada Evului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale lumii antice este frumosul, gândit în termeni de sinteză cu binele și adevărul. Ideea de frumos are în special ca sferă de aplicație oratoria și poezia (termen care în antichitate desemna literatura). Se poate observa că încă de pe acum antichitatea atribuie ideii de literatură o serie de note esențiale pe care Evul Mediu le consolidează, le unifică, le stabilizează și le extinde. I.3. Consolidarea și diversificarea În perioada Evului Mediu centrală este valoarea religioasă, fapt care își va pune
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
oficiale. Efectul este recunoașterea unanimă și solemnă a sacralității primordiale și substanțiale a literaturii. Cartea sfântă devine prototipul absolut al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca arhetip al creatorului, respectiv al poetului. Poetul inspirat exista și în antichitate, dar acum e vorba de alt tip de inspirație. În Evul Mediu începe marea carieră a poetului sacralizat. Inspirația este recunoscută a fi în același timp transcendentă și umană, reală și adevărată în ambele sensuri ale cuvântului. Terminologia antichității este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în antichitate, dar acum e vorba de alt tip de inspirație. În Evul Mediu începe marea carieră a poetului sacralizat. Inspirația este recunoscută a fi în același timp transcendentă și umană, reală și adevărată în ambele sensuri ale cuvântului. Terminologia antichității este reluată și generalizată. Mulțimea scrierilor religioase, în enormă creștere, dublată de spiritul clasificator scolastic, are asupra ideii de literatură un însemnat efect analitic. Apar clase, categorii, specii, impuse și proiectate pe un fundal teologic. Dar pe lângă literatura oficială, sacră
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
creștere, dublată de spiritul clasificator scolastic, are asupra ideii de literatură un însemnat efect analitic. Apar clase, categorii, specii, impuse și proiectate pe un fundal teologic. Dar pe lângă literatura oficială, sacră există și o literatură contestată. Disocierea sacru/profan din antichitate devine în Evul Mediu mult mai profundă și mai rigidă. Termenul de literatură profană alături de secularis litteris desemnează cultura laică care este în permanentă condiție de inferioritate având „mouvaise conscience handicap istoric greu de depășit.”, motiv pentru care nu este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale literaturii medievale este trecerea de la oralitate la simpla „manufactură” a scrisului, apoi la „scriitură” și la compunerea scrisă. Literatura își păstrează în continuare sensul primordial, grafic și mai ales cel gramatical, cultural. Elogiul calităților și valorilor scrisului, începute în antichitate, se adâncește în tot Evul Mediu. Scrisul fixează, conservă, eternizează. Spiritul medieval este foarte sensibil la capacitatea de „memorizare” a scrisului. Se va numi literatură tot ceea ce nu trebuie să cadă în uitare. Relațiile medievale între cele două tipuri de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
școli, există manualul celor șapte arte liberale care au un obiectiv umanist, implică noi valori civice și morale. Interpretarea esențială rămâne, bine înțeles, creștină. Se înregistrează însă și noi accepții ale ideii de literatură: literele frumoase. „Frumosul” medieval, prefigurat în antichitate, joacă prin sacralizare un rol mult mai important introducând ideea de central, exemplar, canonic. Frumosul literar se bucură de o recunoaștere deplină după cum o arată și terminologia bogată în această direcție. De asemenea, trebuie reținut și faptul că e epoca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
instrucție, studii și ideea de frumos se generalizează. Evoluția implicită sau explicită de la cultural spre estetic proprie literelor frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de literatură. Anticipații, mai mult sau mai puțin sporadice, au existat și în Antichitate și Evul Mediu. Dar abia acum literele își revendică în mod frecvent și explicit o dimensiune estetică. Estetizarea începută în Evul Mediu în special la nivelul caligrafiei, are acum parte și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o parte cunoașterea lor echivalează cu a fi cultivat, instruit, pe de alta tinde tot mai mult să semnifice erudiția, înalta cultură. Treptat sensul erudit se impune tot mai mult. Domeniul specific este în acest fel delimitat cu claritate: studiul antichității (sub toate formele). Literatura frumoasă va substitui treptat termenul de litere frumoase, dar va predomina încă sensul cultural, originar. Toată perioada de până acum arta a avut un sens predominant tehnic, accepție pe care o vor păstra și clasicii. Dar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
câteva direcții esențiale. Ne aflăm în perioada multiplicării sensurilor-cheie ale ideii de literatură. Are loc o nouă expansiune a conceptului literatură = cultură, sub un puternic impuls ideologic. Literatura continuă să rămână în primul rând ceea ce a definit-o încă din antichitate: cultură transmisă prin scris, prin litere. Revenirea la etimonul invariabil al literaturii este inevitabilă și continuă. Sensul etimologic, tradițional, gramatica, se menține încă puternic. Gramatica propune primele cunoștințe, primele elemente ale literelor. Acest sens îl găsim bine subliniat și de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de a vorbi frumos. Epoca lui Aristotel sistematiza deja anumite tehnici și reguli privind convingerea și persuadarea auditoriului. Retorica antică studia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Persuasiunea este definită ca activitatea de influență a atitudinilor unei persoane sau a unui grup de persoane, sensul său fiind marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
presupun intenția de a convinge auditoriul prin această fraudă. Avem manipulare în cazul sofismelor deoarece acestea sunt erori intenționate. Intenția este de a influența atitudini sau comportamente, în sensul dorit de inițiatori. Analiza acestui concept a preocupat gânditori încă din antichitate, dar suscită interes și în perioada contemporană. Vom evidenția sofismele pornind de la perspectiva pe care o oferă Frans van Eemeren și Rob Grootendorst 117. Vom arăta principiile de bază ale taxonomiei și vom ilustra o clasă a acesteia. Frans van
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unele după altele fără spații și punctuație, uneori chiar sub formă prescurtată. Putem face și noi o încercare să vedem cum ne am descurca dacă ar fi să cititm un astfel de text. Să ne gândim că suntem undeva în antichitate și că trebuie să citim un astfel de text fără nici un semn de punctuație în care literele sunt toate unele după altele iar noi trebuie să descifrăm acea tăblită, cred că ne va fi extrem de greu. Așa ar fi arătat
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]