3,713 matches
-
Pereschivu a județului Tutova, și comuna Prisacani, având în compunere satele Prisacani, Valea cu Apă, Jugani, Tăbăcești și Pleșești. Ea avea 375 de locuitori ce trăiau în 105 case și în ea funcționau o școală de băieți și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boghești cu aceeași componență, cu 1518 locuitori, în plasa Turcului din același județ Tecuci. Comuna Prisecani făcea parte din aceeași plasă Paraschiv a județului Tutova și avea în compunere satele Jugani, Prisecani, Tăbăcești, Pleșești și
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
era formată din satele Câmpurile de Jos, Câmpurile de Sus, Ciurucu, Gura Văii, Roșculești și Rotilești, având o populație de 2564 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă cu 23 de elevi la Câmpurile de Jos. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu aceeași componență și o populație de 2598 de locuitori, în plasa Vidra a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
Calicu, cu 1906 locuitori. În comună funcționau patru biserici (una la Odobasca, una la Sluți și două la Cotești) și două școli una de băieți din 1823, și una de fete din 1860, ambele având în total 158 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în continuare ca reședință a aceleiași plăși, având 2199 de locuitori în satele Calicu, Cotești și Golești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
biserică și patru mori de apă. Comuna Spinești avea, în satele Bodești și Spinești, 928 de locuitori, o biserică și o școală. Comuna Văsui era formată din satele Văsui, Sărățelu și Zgribincea, cu 402 locuitori. Aici exista doar o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în aceeași plasă Vrancea. Comuna Spinești avea aceeași alcătuire și 1000 de locuitori, în timp ce comuna Văsuiu avea 445 locuitori și era formată doar din satul de reședință; tot în unicul ei sat, comuna
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
formată din satele Broșteni, Pitulușa, Valea Rea și Vulcăneasa, cu o populație de 1571 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și două școli mixte (una la Broșteni și una la Vulcăneasa) având 72 de elevi (dintre care 14 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate și o populație de 1994 de locuitori. În 1931, comuna Broșteni a fost transferată la județul Putna, iar satul Vulcăneasa a trecut la comuna
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
o școală mixtă cu 49 de elevi. Comuna Bonțești, formată din satele Bonțești și Dălhăuți, avea 1092 de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
El avea o biserică și o școală și o populație de 1080 de locuitori. Celălalt sat al comunei, Gura Oreavului, făcea parte din comuna Slobozia Ciorăști din aceeași plasă și avea 355 de locuitori. Satul Gura Oreavului este consemnat de anuarul Socec din 1925 în aceeași comună Slobozia-Ciorăști, sub numele nou de "Oreavu". Comuna Gugești s-a format în 1931, cu cele două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad
Comuna Gugești, Vrancea () [Corola-website/Science/310941_a_312270]
-
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Slobozia-Mihălceni, formată din satele Slobozia-Mihălceni și Salcia, cu o populație de 844 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și Ciorăști. În aceeași plasă se afla și comuna Slobozia-Mihălceni, cu satele Slobozia-Mihălceni, Salcia Nouă și Salcia Veche, având 1680
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
Putna și era formată din satele Biliești și Sasu, cu o populație de 1400 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Biliești și alta la Sasu) și o școală mixtă cu 40 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și în aceeași componență, cu o populație de 1350 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Biliești, Vrancea () [Corola-website/Science/310953_a_312282]
-
pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Ciușlea, formată din satele Ciușlea, Doaga și Străjescu, cu 1379 de locuitori. În comuna Ciușlea, existau două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație de 1100 de locuitori și aceeași compoziție; comuna Ciușlea făcea parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
una la Dumitreștii de Sus, zidită în 1829; alta la Biceștii de Sus, datând din 1848 și o a treia la Lăstuni, datând din 1868), o școală de băieți cu 245 de elevi și una de fete, cu 219 eleve. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu o populație de 4050 de locuitori în satele Biceștii de Jos, Blidarele, Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Lăstuni, Motnău și Poenița. În 1931, se consemnează apariția satului
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din satele Gologanu și Vlădulești, cu o populație de 1570 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1859 și o școală mixtă cu 53 de elevi înființată în 1880. Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași componență (satul Vlădulești este denumit acum "Vlăduleasa"), în plasa Cotești a aceluiași județ, având populația de 2100 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din
Comuna Gologanu, Vrancea () [Corola-website/Science/310952_a_312281]
-
a rămas același, nesuferind nici o schimbare: fără pictură și cu ornament frumos. În anul 1843 s-a refăcut iconostasul, s-a podit biserica cu scânduri pe timpul preotului Marian Lazăr (1833-1861), înlăturându-se vechea pardoseală din cărămidă. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
județului Argeș și era formată din satele Brăileni-Animoasa, Florea, Glâmbocu-Flești, Mica, Păisești, Rotărești, Sorești, Stejăretu, Uiasca și Valea Ursului, având în total 1685 de locuitori ce trăiau în 480 de case. Existau în comună două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Bascov", ca reședință a plășii Bascov din același județ, având 2480 de locuitori în satele Brăileni, Glâmbocu, Mica, Neașca, Păisești, Rotărești (reședința), Stejaretu și Valea Ursului și în cătunul Floarea. În 1950
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
a aceluiași județ și comuna Bascovele, formată din satele Bunești, Buzoești, Ciorești, Dragolești, Grajdurile, Lintești, Bascovele, Negoești, Pielești, Săndulești, Ursoaia, Valea Porcului, Vârloveni și Zamfirești, având în total 1465 de locuitori; existau și aici o școală rurală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari" și avea 2360 de locuitori în satele Drăguțești, Cotmeana și Săpunari; iar comuna Bascovele avea 1845 de locuitori în satele Bunești
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Spria de Sus construită în 1896 având 60 de elevi (dintre care 20 de fete) și una la Colonești deschisă în 1868 și care avea 36 de elevi (dintre care 6 fete) iar principalul proprietar de pământuri era Ghiță Alexandrescu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 1770 de locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
total 3125 de locuitori. În comună existau trei școli mixte (una în fiecare sat, cea din Scorțeni datând din 1865 și cea din 1889) cu 169 de elevi; două biserici ortodoxe (la Scorțeni și Grigoreni) și una catolică (la Pustiana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4111 locuitori în satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Valea Mare, formată din satele Valea Mare, Valea de Jos, Valea de Sus și Costița, având 1563 de locuitori. În comună existau două biserici catolice și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Valea Mare, comasată cu comuna Faraoani care făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea 3115 locuitori în satele Costița, Faraoani, Valea Dragă, Valea Mare și Valea de Sus. În 1950, comuna
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
arheologul Nicolae Zaharia a descoperit o necropolă medievală, apar menționate două sate : Șerbănești, la 1617, respectiv Merești, la 1633. Biserica din sat,din lemn pe temelie de zid, a fost construită între 1742-1748, reparată la 1778 și 1884, iar în Anuarul din 1909 apare ca fiind în stare proastă. Actuala construcție a bisericii (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril) a fost ridicată în 1922, lucru consemnat în Anuarul din 1930. Din punct de vedere al împărțirii administrativ - teritoriale, comuna Albești
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
a fost construită între 1742-1748, reparată la 1778 și 1884, iar în Anuarul din 1909 apare ca fiind în stare proastă. Actuala construcție a bisericii (cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril) a fost ridicată în 1922, lucru consemnat în Anuarul din 1930. Din punct de vedere al împărțirii administrativ - teritoriale, comuna Albești nu s-a prezentat mereu în această componență. Astfel, în 1865, centru de comună era Buimăceni, cu satele Petrești, Albești, Șătrăreni, Crăciuneni și Jumătățeni, satul Mășcăteni făcea parte
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Ilfov și avea în compunere doar satul de reședință, cu 790 de locuitori, ce trăiau în 159 de case și 28 de bordeie. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 3 fete). Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, având în singurul ei sat o populație de 2085 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Oltenița din regiunea București, pentru ca în 1968 să revină la județul Ilfov, reînființat, atunci fiind
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
Râu Alb făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul Râu Alb, cu 1098 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală și trei mori de apă. În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec în plasa Voinești a aceluiași județ și ca având în compunere satele Râu Alb (Râu Alb de Jos) și Runcu (Râu Alb de Sus, a nu se confunda cu satul Runcu, aflat în comuna vecină), populația ei totală fiind
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Perșinari făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1053 de locuitori. Aici funcționau o școală, o biserică și o moară de apă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Pierșinari în plasa Titu a aceluiași județ, cu 1521 de locuitori în singurul său sat. În 1950, comuna a fost trecută la raionul Titu din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, și
Comuna Perșinari, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310347_a_311676]