11,066 matches
-
la bucată m-aș îmbogăți de oameni iar ziua de astăzi nu ar ajunge niciodată un alt condamnat la ghilotină vântul și-ar auzi vânturarea rupându-și coastele într-o noapte sărită pe litere la sfârșitul femeilor unde s-a aplecat să moară ultimul oraș tânăr iar tu iubito mi-ai fi mâine-le din fiecare zi dacă aș mima începutul toate poveștile trecutului îmi vor cotrobăi sângele despre ce ar fi putut să fie dacă el nu ar fi fost
O CAFEA CU SUFLETUL LA GURĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345208_a_346537]
-
apa care se strecura printre pietrele mari, făcea mici golfulețe în care, printre razele de soare ce se scăldau în undele ei, se strecurau iuți și umbrele negricioase ale guvizilor. Cu chiote tot mai ascuțite, copiii săreau printre pietrele digului, aplecându-se, iscodind tot mai febril, însoțiți în joaca lor de șuieratul subțirel al vântului și plescăitul molcom al apei, simțind că sunt pe cale să descopere acea misterioasă ființă, al cărei miros umed, greu și sărat, emana dintre micile crevase. Dar
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
se așterneau una după alta, cu foșnete amplificate de adânca tăcere, peste iarba pălită. Pe peretele din stânga al camerei, în plină lumină, tabloul era o explozie în care mustea culoarea. Câteva albăstrele printre maci într-o mică vază albă, se aplecau cu grație, parcă spre a privi mai bine cei câțiva stropi rubinii ce se scurgeau în farfuria pe care trona o uriașă felie de pepene roșu. În roșul acela intens, viața desena cu sâmburii aceia de un negru intens ca
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
2013 Toate Articolele Autorului Cuvânt înainte de MARIANA CRISTESCU Aceasta nu este o carte de istorie, nici de beletristică și nici de ficțiune. Este o carte de dragoste - a mea - și sper că va deveni și a celor care se vor apleca asupra ei, și a fiilor-fiilor lor, dacă va rezista atât (cartea, nu dragostea, căci pe aceea o voi duce cu mine până la final, și dincolo de el). Este cartea de dureroasă iubire a unui om obișnuit - „membru al poporului român”, care
CUVÂNT ÎNAINTE, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345189_a_346518]
-
2012 Toate Articolele Autorului Articol de Părintele Gheorghe Șincan Mariana Cristescu - admirația și prețuirea noastră Într-o lume trepidantă, deschisă la bârfă mai degrabă, la ridicol și senzațional, în care tot mai puțini dintre semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrii, la ce bun freamătul unei metafore, interesul pentru litera tiparită, când toate cele omenești sunt deșertăciune a deșertăciunilor? Într-o astfel de lume, iată că, anul acesta
MARIANA CRISTESCU-ADMIRAŢIA ŞI PREŢUIREA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345207_a_346536]
-
a vieții Sfintei Clara - este necesar, imperios și se impune mai mult ca oricând. Traducătorul, păstrând litera operei autorului, înaintează în spirit, găsind, chiar și acolo unde abia se întrezăresc, nuanțe și semnificații, în orice frază spre care s-a aplecat cu luare aminte, de parcă acolo ar fi trebuit să descopere comori de spirit nebănuite. Folosind întreaga gamă specifică unei traduceri competente, Pr. Prof. dr. Ștefan Acatrinei a făcut să ilumineze și chiar să strălucească un text pe care, cunoscătorii și
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
La fel Marea Britanie. În România, neintroducerea unei asemenea transparențe mă duce cu gândul la întrebarea: oare nu o fac tocmai ca să poată să vină în inspecții și să te penalizeze? „Din nevoia de a colecta pe termen scurt, statul se apleacă tot asupra contribuabilului care plătește și încearcă să îi găsească greșeli nefăcute cu rea intenție” -Rata de colectare a veniturilor la bugetul de stat este în România una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Ce ar trebui făcut pentru a
„Oare nu fac asta tocmai ca să poată veni în inspecții să te penalizeze!?” În mintea unui inspector fiscal () [Corola-blog/BlogPost/338639_a_339968]
-
durează, iar colectarea, în general, e mult mai dificil de făcut. Evazionistul ascunde banii și atunci e mult mai greu să colectezi. Nevoia statului este să colecteze în mod constant și atunci are o nevoie pe termen scurt. Cumva se apleacă tot asupra contribuabilului care plătește și încearcă să îi găsească greșeli nefăcute cu rea intenție pentru a colecta. Inspectorul fiscal vine în inspecție la contribuabil, stabilește impozite suplimentare, majorări, penalități. Contribuabilul să spunem că are o fabrică cu 1.000
„Oare nu fac asta tocmai ca să poată veni în inspecții să te penalizeze!?” În mintea unui inspector fiscal () [Corola-blog/BlogPost/338639_a_339968]
-
antibiotic și să îndrume pacientul către un furnizor de asistență medicală: – simptome raportate de pacient care indică posibil epiglotită: ... – debut brusc și sever de durere în gât și febră; ... – dificultate la respirație, care se poate îmbunătăți atunci când pacientul se apleacă înainte (în special la copiii mici); ... – voce înfundată sau răgușită (în special la copiii mici); ... – stridor inspirator (sunet ascuțit la respirație) (în special la copiii mici); ... – durere și dificultate la înghițire (în special la copiii mai mari și la adulți
ORDIN nr. 1.786 din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299195]
-
Im sparg timpanele! Rază solară A-ncremenit în spațiul necuprins Vise ce fulgera întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Placerilor gustate fără hâr Pe crestele născute din adâncuri Imaginăm castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
de tristețe și păreri de rău pentru că trebuia să plece, merse lângă pătuț și își privi îndelung fina care dormea profund, liniștită, având chipul unui îngeraș senin, precum gândi Emanuela că poate fi și datorită faptului că primise botezul... Se aplecă, îi sărută mânuța și apoi fruntea și rosti: - Dormi liniștită, draga mea! De acum înainte, nănuța îți va fi alături, va fi bine! Se ridică încet, o lacrimă șiroindu-i pe obraz. După ce toți cei prezenți au mai trecut o dată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
aproape toți invitații ne-o luaseră înainte. Gazda, într-o bună dispozie de zile mari, ne-a primit cu căldură, ne-a întors înzecit complimentele și ne-a făcut cunoștință cu cei prezenți. Ne-am apropiat de un om înalt, aplecat asupra unor aperitive. - Jack, îți prezint pe... Și către noi: - Dânsul este inginerul Iacob David, specialist în minele de uraniu din Africa de Est Vest... - Îmi pare bine, am rostit simultan amândoi și specialistul a revenit la aperitive. - Sebastian David
CUNOŞTINŢE RECENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340445_a_341774]
-
femeie cumsecade, fu imediat de acord. În aceași după-amiază, alegând niște castraveciori pentru murat, madam Gurnișt observă la taraba alăturată o blondă elegantă care cumpăra conopidă. Blonda avea câteva rânduri de brățări, unghiile foarte lungi și îngrijite, dar dacă îți aplecai nițeluș privirea, puteai vedea că fusta și chiar pantofii erau indigo. Doamna Gurnișt nu se mai tocmi cu vânzătorul, nu mai verifică atentă cântarul ca de obicei, și îl onoră pe Leopold care aștepta cuminte, cu un subiect monden: - Uită
SCHIŢE UMORISTICE (53) – LUMEA ÎN INDIGO de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340450_a_341779]
-
mi umezește ochii de plăcere, Din flori de câmp ea-mi împletește dorul, Și-n cap îmi punea-adesea mângâiere. Iar viața-mi pune-adesea-n cale piedici, Și râde veselă atunci când mă încurcă... Dar pașii mei rămân în ciuda-i, vrednici, Ea mă apleacă... ei mereu mă urcă... La drum cu viața-mi iau tovarăș Omul, Și-adesea-acesta îmi trădează visul, Și iar pornesc la drum doar cu-a mea umbră, Să caut nemurirea, necuprinsul... Referință Bibliografică: LA DRUM CU VIAȚA / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare
LA DRUM CU VIAȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340480_a_341809]
-
Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeu mi-a dat lumină să vin la mormântul tău pus într-a vieții grădină și păzit de fiul său, am venit la tine părinte și mă aplec pe crucea ta, mă rog la cele sfinte când pe cer străluce o stea, tu, mă iartă, vezi prea bine păcătosul care sânt căci păcatul arde în mine cu pământul din mormânt, crucea ta e de lumină la mormântul tău
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340482_a_341811]
-
au auzit o înțelepciune de-a lui Socrate. - Tăticu’ nu credeam că sunt pe lume așa lingăi. Păi, pe lângă ăștia, ai noștri sunt niște bieți analfabeți. Și uite la ei ce moace de oameni importanți au... Unul dintre împodobiți se aplecă la urechea de sub oaie și șopti ceva... - După îmbrăcăminte îmi pari a fi jidov, mai suspină regele de sub perucă... - De fapt sunt juvete, preastrălucite, și sunt din România, încercă inconștientul Verdunel, o glumă oltenească considerată perfectă pentru a mai dezgheța
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Desigur cutrele împodobite cu pietre scumpe se grăbiră să aplaude de parcă auziseră o altă înțelepciune menită să rămână peste veacuri. Regele făcu un semn și Marele Șambelan, un individ cu o mutră de lingău atât de scârboasă încât ți se apleca numai când îl priveai, scoase cizmele din picioarele sacre ale regelui iar batistele parfumate începură să se zbată isteric. Duhoarea din uriașa încăpere își schimbă substanțial nota. Ceva între un cadavru de pisică intrat în putrefacție și un câine eviscerat
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
a înregistra evoluția progeniturii, după două etape de dezvoltare el își încetă vizitele considerând din start că proiectul era unul de succes și gata de aplicat la scară largă. Liberă să își implementeze toate teoriile în educația progeniturii, Tekla se aplecă cu și mai multă râvnă asupra adaptării ei. Nu trecură mai mult de trei etape de dezvoltare când Loja cercetătorilor îi ceru să expună progenitura în cadrul unei comisii care avea să lanseze apoi programul de repartiții. Era o șansă pe
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
cu ochii mari și inocenți cerând protecție. Progenitura ei părea speriată. Se duse imediat spre ea și o luă în brațe. - Nu te teme, acum ești în siguranță! Arla îi zâmbi dulce: - Damy a mea, dar nu mă tem! Se aplecă în față, își întinse gura și prin deschizătura care începu să se caște din ce în ce mai mare se strecurară două șiruri lungi de colți care se înfipseră cu pocnet în gâtul consilierei. Prădătorul modifică pe loc progenitura. Referință Bibliografică: PROGENITURA (SF) / Mihaela
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
nu zeul să fie semnificantul ci niște personaje metaforice: generozitatea și dăruirea, dragostea și loialitatea, respectul și adevărul... Ar trebuii că omenirea să le ridice - dacă nu temple, atunci - simboluri satuare; nu să li se închine dar să li se aplece cu credința adâncă. Cu siguranta lumea ar căpăta o altă calitate..."găzduind" iubirea pură în eternitate. Astăzi , semenii noștri - mâhniți de neincredere sunt reticienți în fața adevărului, a iubirii autentice...ființă telurica și caldă, prin minte inima și trup ador imensă
GHEORGHE ŞERBĂNESCU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340548_a_341877]
-
dușmani ai pisciculturii” care, puși la soare, intră iute în putrefacție, ca să poată fi folosiți mai departe la prinsul de raci după metoda Sadoveanu, cu meredeu. Tot aici se face un picnic frugal, plajă, baie, cu sărituri de pe crengile copacilor aplecați peste apă, pac-pac prin lanțul de locomotive pline de funingine și cu tabla încinsă la nemurire. Spre seară, când foamea răzbește, laia se întoarce acasă, pe drumul mult mai cuminte de-a lungul căii ferate. După ojină, strada cu castani
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
inteligenți, cu multe calități, dar în care nu a investit nimeni, nici familia, nici grupul din care au făcut parte, poate nici școlile în care ei sunt pregătiți în momentul de față, asupra acestor copii școala ar trebui să se aplece cu mai multă grijă. Ce pondere ar trebui să ocupe temele pentru acasă în procesul de educație? Copiii sunt copleșiți de teme și ajung să munceasă uneori mai mult decât adulții. Vă dau dreptate, să știți. Trebuie făcută o restructuare
„Nu cred că e o soluție școlară foarte bună aceea de a insista asupra unui număr enorm de exerciții și de teme” () [Corola-blog/BlogPost/338370_a_339699]
-
e că nici nu e necesar să se nască, întrucât a-ți imagina că vei stăpâni arta succesului urmărind schemele colorate ale unora e la fel de rezonabil cu a crede că îți însușești filozofia lui Pascal uitându-te la un om aplecat asupra unei trestii unduindu-se în bătaia vântului. Mult mai instructivă în abordarea construirii succesului - chiar dacă nu și suficientă - ar fi citirea atentă a unor cărți despre edificarea unui mare imperiu comercial, cum este cartea lui William Manchester, „Armele lui
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
în căutarea unui răspuns. Nu orice răspuns. Răspunsul la cea mai incomodă întrebare: care este sensul acestei vieți ? Bătrânii filosofi ai umanității i-au trecut prin filtrul minții, de la stoici, la etica lui Spinoza și de la Nietzche, la Schopenhauer. Poate, aplecat peste rândurile următoare, s-a lăsat un pic învins de un sens de exasperantă neputință : „rasa umană se prezintă ca niște păpuși care sunt puse în mișcare de un mecanism intern...aceste păpuși nu sunt activate din exterior, ci fiecare
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase () [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
ba chiar aproape de dorit: înțelepciunea. Capul sus. Învață din greșeli, regrupează-te, recalibrează-ți planul și hai la treabă. Dacă într-adevăr vrem rezultate diferite, trebuie să ne trezim ceva mai des decât o zi la patru ani, să ne aplecăm judicios asupra problemelor, să muncim ceva mai mult decât clasa politică, să ne educăm dincolo de înțelegerea necesității vaccinului și să ne implicăm mai înainte ca să ne plângem. Cu curaj, s-ar putea să facem multe greșeli, și cu suficientă muncă
Curaj România, lupta continuă! () [Corola-blog/BlogPost/338736_a_340065]