6,861 matches
-
celor de peste însîngerate stînci...” De pe poziții asemănătoare îi va replica B. Fundoianu care - deși recunoaște că, la talente comparabile, Blaga și Cotruș s-au „lansat viguros”, în vreme cu Maniu și Arghezi sînt „pentru izolați” - introduce niște bine-venite corecții: Școala Ardeleană, de pildă, a constituit - cu latinismul ei didactic - un ferment autentic, iar exemplele date de Vinea ar trebui să nu omită „excepții” precum Lucian Blaga sau Emil Isac. Fundoianu observă cu judiciozitate faptul că problema ridicată depășește „domeniul mic” al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
repere de autoritate, legitimitate și stabilitate tradițională). Complexul distanței față de cultura „Evropei” clasice, prezent deja - prin conștientizarea originii latine a neamului - la cronicarii umaniști din secolul al XVII-lea (Miron Costin), la Dimitrie Cantemir și, mai ales, la reprezentanții Școlii Ardelene, cu dezvoltări specifice în perioada Preromantismului și a Romantismului (v., între altele, considerațiile lui Gr. Râmniceanu, „descoperirea Occidentului” de către Dinicu Golescu, dar și critica importului occidental fără discernămînt de către „mesianicii pozitivi” ai Daciei literare, obsesia figurii „provincialului” la pașoptiștii moldoveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1935, nefiind Încă preoțit, Își face stagiul militar ca elev al Școlii Militare de Infanterie din Ploiești, primind, la asolvire, gradul de sublocotenent În rezervă. Delegat de Mitropolia Sibiului, În perioada 1936 1938, organizează o parohie ortodoxă În satul Bicazul Ardelean din județul Ciuc. Către această biserică ortodoxă s-au Îndreptat mulți credincioși greco-catolici și baptiști. În 1936, a intrat În Mișcarea Legionară, organizând și conducând primul cuib legionar din Bicazul Ardelean. Prin talent oratoric și organizatoric, dar mai cu seamă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1936 1938, organizează o parohie ortodoxă În satul Bicazul Ardelean din județul Ciuc. Către această biserică ortodoxă s-au Îndreptat mulți credincioși greco-catolici și baptiști. În 1936, a intrat În Mișcarea Legionară, organizând și conducând primul cuib legionar din Bicazul Ardelean. Prin talent oratoric și organizatoric, dar mai cu seamă prin viața-i exemplară a făcut să adere la Mișcarea Legionară până și secuii. „Au fost săptămâni, Își amintește Sfinția Sa, În care am făcut zilnic marșuri de propagandă de 20 și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Anglia. Culturile specializate sunt mai rentabile. Pentru asta e nevoie însă de inventar și de mână de lucru selectă. Trebuie să-ți mărturisesc că cu țăranii de pe aici nu prea fac treabă; de aceea vei vedea pe moșie foarte mulți ardeleni. Am și câțiva nemți, unguri, chiar și italieni, asta pentru anume specialități. Grădinăria o fac cu bulgari și cu sârbi. După o bună exploatare, toamna târziu, sunt în măsură să export, și atunci mă duc să-mi ridic banii de-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tândăleală și să apuce către învățătură? De tândăleală și-l bărbierise și către învățătură apucase. Nu-i poruncise, cu aprinsă dojană, părintele său simțăminturi înalte, destoinice, și nu-l repezise spre calea pe care se băjeniseră, către Regat, sfinții învățați ardeleni? Ei bine, în primele zile destoinic fusese, locuință cumpărată tocmise, sfârc de picior în locuri de pierzanie nu pusese, iar de înscris, se înscrisese nu la una, ci la două și, dacă ar fi avut poftă, poate chiar la cinci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în cenaclu: Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu), Ramona Fotiade, Doina Tudorovici, Ovidiu Verdeș, Vlad Niculescu, Sever Avram, Iulian Costache, Vasile Baghiu, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Dan Grădinaru, Răzvan Petrescu, Marian Ilea, Marian Mierlă, Cătălin Țîrlea, Gheorghe Ardelean, Gabriel Stănescu, George Arun, Mihai Gălățanu, Petre Barbu, Florin Manole, Mariana Criș, Cristian Pavel, Cătălin Apostol, Valentin Iacob, Claudia Tița, Maria Timuc, Anca Mizumschi, Aura Alexa, Raluca Brancomir, Fevronia Novac, Ion Manolescu, Bogdan Teodorescu, Simona Șerban, Florin Budescu, Diana Manole
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și dezavantajele existenței lui derivă din proximitatea de originar. Asigurîndu-și o pulsație vitală mai mare, se distanțează de un sens spiritual. Un popor ajunge purtătorul unei idei numai întru cât devine națiune sau este. Ca popor, existăm de atâta vreme. Ardeleni; munteni; moldoveni etc., nu se poate spune că n-am mocnit, în secole de opresiune, pentru o solidaritate românească. Dar chiar viziunea lor - în mod explicabil - n-a depășit elementele definitorii ale unei existențe populare. Națiunea este un nivel superior
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu cât n-am fost sute de ani România, ci numai poporul românesc. În ce fel acest neam a putut rezista atâtea secole, fărâmițat și neexistând politicește, este o problemă căreia nu-i pot găsi un tâlc valabil. Munteni, moldoveni, ardeleni au putut conserva o substanță etnică numai întru cât n-au participat direct la istorie. Este singurul merit al pasivității, al subistoriei noastre, al apartenenței noastre la destinul mizerabil al culturilor mici. Cum Ardealul a fost tot timpul izolat de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a actului politic este una dintre practicile democratice care permit accesul la centrele de decizie. Este o practică firească și necesară, care contribuie atât la transparentizarea puterii politice, cât și la transformarea grupurilor sociale într-o voce autorizată.”<footnote S.D. Ardelean, Lobby pentru lobby, București, 11 februarie 2007, p. 2. footnote> Ținând cont de toate aceste aspecte, lobby-ul poate fi definit drept acea activitate care „constă în intervenții destinate să influențeze direct sau indirect procesele de elaborare, aplicare sau interpretare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Early Development of International Trade Theory, Wayne State University Press, Detroit Antanescu, D., Dumitrescu, I., 2007, „Zonele cu potențial de dezvoltare economică: vectori ai creșterii competitivității economice”, Colecția Biblioteca Economică - Centrul de informare și documentare economică, Academia Română, București, p. 67 Ardelean, S.D., 2007, Lobby pentru lobby, București, p. 2 Atkinson, L., 1982, Economics, the Science of Choice, Irwin Inc. Bari, I., 2002, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, Tribuna Economică, nr. 45, p. 67 Băbăiță, I., Șilași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
asupra relației om mediu-economie În prima jumătate a secolului XX, L. von Bertalanffy (1932) definește un sistem ca reprezentarea unui ansamblu de elemente identice sau diferite, unite prin conexiuni, interacțiuni, în așa fel încât realizează un întreg<footnote Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București. footnote>. Definiția nu este diferită de formularea actuală de „ansamblu de elemente (principii, forțe, reguli etc.) dependente unele de altele, formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
trebuie menționate sistemele biologice, definite ca: „sisteme deschise, infor maționale, care, datorită organizării lor, au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare și autodezvoltare; ele au un comportament antientropic care le asigură stabilitatea în relațiile lor cu alte sisteme.<footnote Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), op. cit. footnote> „Ansamblul de elemente” este un termen folosit de L. von Bertalanffy în definiția unui sistem care are ca proprietate principală existența unei structuri relativ stabile a unui ansamblu de elemente interconectate dinamic pe baza relațiilor funcționale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
IRE, București Militean, R. (2009), „Aberații în noul cod silvic”, în Almanahul Mediului, nr. 1, Editura Eurolobby, București, pp. 97-102 Mironescu, R. (2003), „Globalizarea în viziunea Parlamentului European”, în Buletin Informativ, nr. 1, Editura România de Mâine, București Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București Năstase, G. (1998), Termodinamica sistemelor energoinformaționale, Editura Rapana, București Niculescu, M.G., Adumitrăcesei, I.D. (2002), „Globalizare și realizarea intereselor naționale”, în Economistul, nr. 661 (1687/4-5 august) ONU - Population Division (1994), World
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Ioanide. De acum încolo, în ciuda marilor evenimente, vizibile cu ochii prin scurgerea lamentabilă a refugiaților polonezi, cercul lui Pomponescu și cercul Gaittany nu mai vorbiră decât de cabana lui Ioanide. Acesta, în ultimul moment, mai făcuse o inovație. Combinând tradiția ardeleană și obiceiul foarte răspândit în Europa de a se pune pe zidul casei o imagine sfântă, aplică pe suprafața exterioară a cabanei, în apropierea tindei, o mare icoană pe sticlă ardeleană în roșu, verde și auriu, reprezentând pe Sfântul Gheorghe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în ultimul moment, mai făcuse o inovație. Combinând tradiția ardeleană și obiceiul foarte răspândit în Europa de a se pune pe zidul casei o imagine sfântă, aplică pe suprafața exterioară a cabanei, în apropierea tindei, o mare icoană pe sticlă ardeleană în roșu, verde și auriu, reprezentând pe Sfântul Gheorghe care omoară balaurul. Din simetrie, puse pe creștetul casei o mică cruce de fier forjat făcută din semicercuri, asemeni cârceilor de viță. Atunci se G. Călinescu răspândi îndată versiunea că Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în administrație, fie în învățămîntul secundar. Conțescu e în funcțiune de la vârsta de douăzeci și doi ani, are mai mult de treizeci și cinci de ani vechime. Când, mai târziu, Transilvania fu împărțită în două, Gonzalv emise opinia că profesorii de origine ardeleană au datoria de a se transfera în regiunea cedată, spre a nu abandona elementul românesc. Își făcuse socoteala că astfel s-ar degaja un număr de catedre din București. Deși Gonzalv era român curat și trăise într-o atmosferă patriotică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Association DSM-III-R, Diagnostic and Statistical Manual of Mintal Disorders, ediția a III-a, revised, Washington D.C., 1987. Andersen B.L., Cyranowski, J.M., "Women's sexuality: Behaviors, responses, and individual difference", în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 63, 1995, pp. 891-906. Ardelean, H., Psihologie medicală, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004. Arffa, S., Cognition and suicide: A methodological review. Suicide and Life Threating Behavior, 13, 1983, pp. 109-122. Arean, P.A. & Miranda, J., "The treatment of depression in elderly primary care patients; A
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale. V. infra, p. 786. [16 octombrie 1877] {EminescuOpIX 436} NOTIȚĂ BIOGRAFICĂ ["ZIARELE DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București aduc știrea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun al românilor ardeleni a căror revoluție au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecând în urmă în România a editat " Tezaurul de monumente istorice", un arhiv în care-a reprodus scrieri relative la istoria românilor. În "Revista Carpaților" au publicat câteva acte din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sculărie, ca să fac chestia asta?” Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - „Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!” Mitică e mai glorios. Mitică suntem toți regățenii pentru ardeleni. Mai ales bucureștenii. De unde pluralul „mitici”. Numele generice ale persoanelor necunoscute sunt precedate de peiorativul „nea” Nea Castană, Nea Caisă, Nea Frână (cu varianta Gigi Frânarul) sau chiar Nea Pastilă. „Spune-i lui Nea Castană să-și ia mașina din
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
O furtună îngrozitoare în mijlocul unui ocean”, nuvelă de I. Rodoet; „La Ischia, de Franz Eugen , traducere de dra R.G.; „Călătorul ascuns” de Hans Hoffmann, traducere de R.G.; „Originea Hușilor”, un serial deosebit de interesant etc. Ziarul Bârladul a fost scos de ardeleanul Solom on Haliță și tecuceanul G Ghimbășanu. S‐a bucurat și de colaborarea profesorilor Grigore Negură, C.Slobozeanu, St. G. Drăgănescu, Ion Chiriacescu și Th. G. Emandi. Mai apar lucr ări semnate: Gh. Ghibănescu, D.H. Petrovici, D.G. Dorin, Lazăr Grecea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și schițe umoristice) și, m ai ales, un foileton zilnic, făceau din Paloda un ziar atractiv” - notează Remus Zăstroiu în Dicționarul Literaturii Române de l a origini până la 1900 ‐ București, Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul ardelean a profesorului Ștefan Neagoe și realizările literare, inaugurate de poetul G. Tutoveanu”. Școala literară de la Paloda - stimulată și de G. Cațafany ‐ a creat atmosfera trebuitoare nașterii celor două reviste bârlădene: Paloda literară și Făt Frumo s. * Paloda, ziar la început
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Codreanu pleacă la ziarul Înainte Brăila. Părăsesc Bârladul majoritatea celor veniți de la Calea n ouă Focșani ori de la Înainte spre socialism Tecuci. Cu Ion Codreanu am păstrat trainice legături de suflet, nu numai pentru că a fost și a rămas un ardelean c ăruia nu‐i încap fisuri între vorbă și faptă, dar și pentru statornicie în totul, pentru amintirea anilor de tinerețe. L‐ am vizitat la Brăila, când el făcea gazetărie l a Înainte, iar soția sa Angelica, lupta ca inginer
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui îndepărtat efort spre bine și frumos.” Statornic în preocupări, gazdă primitoare și selectoare și ziarul, profesorul s‐ a referit ulterior și la alți oameni de cultură care au trecut pe la Bârlad: realizatorii revistei „Cronica Moldovei”, George Bacovia, Virgil Caraivan, ardeleanul Ion Popescu, Tudor Pamfile etc. Sâmbăta, cititorul de la Vremea nouă avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
participat cu o bună parte și defunctul. Cu Ioan Popescu dispare una din figurile importante care a contribuit la evoluția noastră culturală.” * 235 Despre omul Ioan Popescu și activitatea sa este bine de văzut și citit și lucrarea „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu” de Iacov Antonovici, 1928, Huși. În Analele Academiei Române, Tom XLV, la 14 septembrie 1902, din Bârlad se publica următorul apel - al unui cetățean pensionar - către cetățenii din orașul Bârlad și județul Tutova, cât și a celor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]