3,633 matches
-
Buzatu, Claudiu Secașiu, "Din arhiva istorică a României contemporane (II)", în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986, vol. II. 15 Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași, (III)", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXII, 1985/ 2; Idem, "Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași, (III)", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXII, 1985/ 2; Idem, "Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, 1983. 17 Ion Agrigoroaiei, "Gheorghe I. Brătianu. În apărarea drepturilor naționale ale poporului român
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Istoria social în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986/2. 16 Pompiliu Teodor, "Gheorghe I. Brătianu istoricul. I. Dimensiunea operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, 1983. 17 Ion Agrigoroaiei, "Gheorghe I. Brătianu. În apărarea drepturilor naționale ale poporului român", în Ion Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, (coordonatori), Românii în istoria universală, vol. III/1, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. 18 Stelian
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2001, nr. 1, p. 32. 49 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 60. 50 Lucian Năstasă, "Istoria socială în polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
polemica dintre Șt. Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, XXIII, 1986, Iași, vol. II, p. 758. 51 Dan Prodan, "Gheorghe I. Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu și Franz Babinger. Convergențe", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XLVII, 2010, Iași, p. 83. 52 Alexandru-Florin Platon, "Două concepții istorice și istoriografice înrudite: Fernand Braudel și Gheorghe I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p. 619. 53 Lucian Boia, op. cit., p. 62. 54 Alexandru-Florin Platon, op. cit., p. 615. 55 "Mișcarea", nr. 840, 865; 10 octombie, 12 noiembrie 1933; pp. 1, 1. 56 Idem, nr. 1268, 1 iunie 1935, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Academiei Române, București, 2012, p. 146. 59 Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini pînă în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1992, p. 21; Gh. I. Florescu, "Gh. I. Brătianu, Originile și formarea unității românești", recenzie, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXVI, Iași, 1999, p. 204; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, " Un trio pentru istorie: N. Iorga, I. Antonescu, Gh. I. Brătianu", în România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 358. 60 Al. G. Savu, Dictatura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în România sub imperiul haosului (1919-1989) II, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 358. 60 Al. G. Savu, Dictatura regală, Editura Politică, București, 1970, p. 83. 61 Mihai Chioveanu, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, p 612. 62 Valeriu Râpeanu, op. cit., p. XI; Marius Voinaghi, "Gheorghe I. Brătianu-un multiplu și definitv prezumptiv ministru" în Caietele Bărtianu, nr. 2, 2011, p. 3-6. 63 Gheorghe I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Paideia, București,1999, p. 204. 80 Maria G. Brătianu, Gheorghe Brătianu enigma morții sale, traducere de Antoniu Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 41; Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași", (III), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985/ 2, p. 371; Constantin Bălan, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p. 439; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996, p. 245; ***PNL Acte, explicațiuni
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. XX . 113 Al. Zub, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, București, 1989, p. 171, 175; Ștefan Gorovei, ""Școala nouă" de Istorie. Mărturii documentare" (I), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII/ 1985, pp. 336-338. 114 "Mișcarea Liberală", nr. 3, 4 septembrie 1930, pp. 5-6. 115 Idem, nr. 2, 28 august 1930, p. 15; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 151. 116 Idem, nr. 9, 18 octombrie 1930, p. 6
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
octombrie 1931, p. 1. 337 Cristian Preda, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003, p. 138. 338 Lucian Năstasă, "Istoria socială în polemica dintre Ștefan Zeletin și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, nr. XXIII, 1986, vol II, pp. 757-758. 339 "Mișcarea", nr. 824, 21 septembrie 1933, p. 3. 340 Cristian Preda, "Postfață", în Francisco Vergara, Temeiurile filosofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998, p. 123
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 1209, 1398; 12 martie, 30 noiembrie 1935; pp. 2, 1. 752 D. Deletant, citându-l pe Ion Gheorghe Maurer, afirmă că acesta a intrat în mișcarea comunistă "cam înainte de 1936". Denis Deletant, op. cit., pp. 27, 33; Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992, pp. 51, 52; Avangarda românească în arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 196-197. 753 "Curentul", nr. 3020, 30 iunie 1936, p. 6. 754 Ibidem. 755 Gabriela Gruber, "PNL (Gheorghe Brătianu) și problemele politicii externe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la Sorbona. Presimțindu-și sfârșitul, își lasă averea, prin testament, Academiei Române, iar biblioteca o donează Școlii Române din Roma. În 1909 i s-a acordat Premiul Academiei Române. Titluri de permanentă referință în bibliografia de specialitate, lucrările lui P. depășesc marginile arheologiei și ale istoriei în genere, putând fi revendicate și de filosofie, și de literatură. Ele i-au creat nu doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează) chiar și a „celui mai modest și mai inocent diletant rural” căruia îi datorează vreo informație, P. nu a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
ministrului C.A. Rosetti, iar în 1870, Hasdeu este arestat pentru opt zile, sub acuzația de implicare în campania antidinastică din timpul "Revoluției de la Ploiești"). Stimulat tocmai de persecuțiile la care este supus, Hasdeu inițiază în 1865 un curs de Arheologie figurată la Școala de belle-arte, iar în 1866 un curs de Istoria dreptului constituțional al românilor la Ateneu, valorificând și posibilitatea întreprinderii unor noi stagii de pregătire în mari biblioteci și arhive din Europa, celor de la Cracovia și Lemberg (1861
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
prin străduința de a fractura conexiunile dintre imaginea ficțională și realitatea extralingvistică. Concordante omologii tipologice justifică traseul intertextual. Lache și Mache își trimit reflexele în Cotadi și Dragomir. În Ismail, sesizează "replica stilizată" a moftangiului politic. În Stamate, "savantul", astfel încât, "arheologia textului urmuzian" dezvăluie, prin absurdul deghizat în comic, "o infralume de esență caragialiană". Relev cutezanța prin care Loredana Ilie rectifică opiniile critice ale predecesorilor. În poezie, Caragiale a parodiat câteva din textele lui Eminescu, Delavrancea, Coșbuc, Alecsandri, Bolintineanu. Multe au
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
făpturile lui Urmuz se supun involuntar și inevitabil ca niște păpuși hidoase care mimează viața prin mișcările repetitive ale ciclului mecanic prestabilit sau chiar predestinat. Deși între cele două universuri tipologice asemănările sunt revelabile prin astfel de străfulgerări aproape divinatorii, arheologia textului urmuzian dezvăluie totuși o infralume de esență caragialiană, după cum o dovedesc personajele reductibile la cele câteva tipuri, asupra cărora marele dramaturg și-a pus o inconfundabilă amprentă: amicii, pișicherul politician, pseudosavantul și, ca element supraordonator, prototipul personajului marionetizat. 6
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare. În Eforie Sud, posibilitățile de distracție sunt mult limitate. Dată fiind poziția avantajoasă - ca porturi - unele localități dețin și situri arheologice, urme ale vechilor civilizații, muzee de arheologie și de istorie. Patrimoniul istoric și cultural (Tomis-Constanța, Callatis-Mangalia, și Histria-Istria, pentru a cita doar câteva din localități cu astfel de situri) este atractiv pentru turiști și încurajează administrațiile și autoritățile locale să-l protejeze. Sunt amenajate de asemenea teatre
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
tratându-le cu smoală în interior (ceea ce dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care semnifică vas cu două toarte) pentru transportul maritim. Arheologia submarină a scos la vedere numeroase amfore grecești și romane găsite în galerele scufundate. Ne putem face astfel o idee despre cantitățile mari de vinuri transalpine pe care le cumpărau galii până în jurul anului 25 î.Hr., perioadă în care aceste
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este foarte controversată. O parte a antropologilor americani susține că America nu a putut fi populată decât acum doisprezece mii de ani, însă cercetări franceze efectuate în 1986 în Brazilia orientală și 1988 în zona meridională a statului Chile de către arheologii Niède Guidon și Georges Delibrias, par să demonstreze că aceasta s-a petrecut cu mai bine de treizeci de mii de ani în urmă115. Un recent studiu bioistoric condus de geneticianul Luigi Luca Cavalli-Sforza de la școala de medicină a Universității
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe părțile căreia se etalează o ramură bogată de viță de vie și figuri foarte apropiate de mascaroanele pe care le vom regăsi secole mai târziu ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
va fi eliminat. După câteva zile, de la iradiere măsurătorile arată eliminarea aluminiului. Activarea neutronică nu este o tehnică larg răspândită. Unele dintre aplicațiile ei includ caracteriarea materialelor (metale de înaltă puritate, semiconductori), studiul distribuției elementelor chimice în fosilele, ultra-analize în arheologie, geologie și studiul vulcanilor. Graficul din fig. III.4.1 prezintă o parte a spectrului γ obținut după numai câteva minute de la un focos care conține compuși cu azot. IV. STABILITATEA MEDICAMENTELOR În practica farmaceutică obținerea unor medicamente cu stabilitatea
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Gyurcsik, Paradigme moderne: autori-texte-arlechini, Timișoara, 2000, 263-322; Dicț. esențial, 171-175; Mihai Iovănel, Literatura în fragmente, CC, 2001, 7-12; Manolescu, Lista, II, 230-237, III, 251-257; Cristea-Enache, Concert, 476-480; Petraș, Panorama, 190-191; Popa, Ist. lit., II, 898-899; Pop, Viață, 102-117; Iulia Popovici, Arheologii literar-critice, RL, 2003, 9; Mircea Iorgulescu, O viață românească, „22”, 2003, 680; Tudorel Urian, Bucătăria lui Livius (Ciocârlie), RL, 2003, 25. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico- mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de fapte și evenimente, descoperirea de idei, valori și simboluri arhaice. Paleofolclorul își extinde cercetările
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]