3,682 matches
-
că unul dintre rândurile din manuscris a fost tradus "Voi merge drept". Unii experți au afirmat că dacă descoperirea va fi dovedită autentică, ar putea fi "mai importantă decât Manuscrisele de la Marea Moartă", fiind "cea mai importantă descoperire din istoria arheologiei", manuscrisele putând fi "cea mai veche scriere creștină existentă", putând oferi perspective noi și importante în privința creștinismului timpuriu. Alți experți recomandă tratarea descoperirii cu grijă și scepticism, până când vor fi desfășurate mai multe investigații, iar alți experți consideră că manuscrisele
Manuscrisele de plumb din Iordania () [Corola-website/Science/322467_a_323796]
-
Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un spațiu muzeal al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de patrimoniu industrial), depozite, laboratoare de lucru și un centru de documentare în domeniul arheologiei industriale
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de patrimoniu industrial), depozite, laboratoare de lucru și un centru de documentare în domeniul arheologiei industriale.
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
a revenit la Iași, unde a fost primit cu apreciere și prietenie de către vârfurile intelectualității literare: Nicolae Iorga, Gheorghe Kirileanu, Titu Maiorescu, Alexandru Philippide, A. C. Cuza, Ovid Densușianu, Alexandru Vlahuță, Bogdan Petriceicu Hasdeu, etc.. A colaborat la "Revista pentru istorie, arheologie și filologie" a lui Gr. Tocilescu și la revista "Convorbiri literare", fiind bine primit la asociația culturală Junimea condusă de Maiorescu. A ținut numeroase conferințe pe teme de filologie română și germană. În perioada 1884-1890 a scris studiul "Viața cuvântului
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
Ioan Măruia (n. 13 iulie 1977 - d. 26 martie 2013) a fost lector universitar doctor la Catedra de Istorie a Universității de Vest din Timișoara, putând fi considerat unul dintre cei mai buni arheologi ai Banatului, publicând lucrări fundamentale pentru arheologia bănățeană, stabilind un standard de cercetare extrem de înalt S-a născut în anul 1977, la data de 13 iulie, la Reșița, fiind fiul lui Ioan și Ana Măruia. Școala generală a urmat-o în comuna Vermeș, unde mama sa a
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
2013, atunci când ar fi trebuit să împlinească 36 de ani, primăria comunei Vermeș i-a acordat titlul de „cetățean de onoare”. În anul morții sale, la 7 decembrie 2013, Universitatea de Vest Timișoara a organizat "Simpozionul Național de Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie", ediția I: In Memoriam , la care și-au anunțat prezența 107 participanți ‒ arheologi, cercetători, istorici, cadre didactice ‒ din țară și străinătate. O stradă din Moșnița Nouă îi poartă numele. În calitate de arheolog, Liviu Măruia a făcut numeroase descoperiri pe
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
ș.a.m.d(numărul de situri arheologice descoperite pe hotarul a mai multor localități este în total de aproximativ 1000). 1. Proiectul eGISpat Timiș - privind întocmirea documentației de specialitate a siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice a Jud. Timiș, secțiunea Arheologie, 42 situri (proiect nominalizat la Marele Premiu al Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2007) (septembrie 2006 - decembrie 2007). 2. Întocmirea Repertoriului Cartografic al siturilor arheologice din Banat, presupunând identificarea în teren și realizarea bazei de date pentru 450 de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
noi, propuse pentru completarea listelor monumentelor istorice din regiune (februarie 2006 - aprilie 2010). 3. Proiectul Valurile „romane” - vizează stabilirea traseului exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie 2008). 8. Proiectul Siturile arheologice cucuteniene de la Scânteia și Ruginoasa, jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
jud. Iași - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin 15metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 9. Proiectul Situl arheologic Cheile Turzii, jud. Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
Cluj - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 10. Proiectul Situl arheologic neolitic Foeni „Gaz”, jud. Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
Timiș - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iunie 2009). 11. Proiectul Repertoriul arheologico-istoric al localității Moșnița Veche (jud. Timiș)- vizează întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (ianuarie 2010 - ianuarie 2012). 12. Proiectul Cercetări interdisciplinare de field archaeology și lanscape archaeology prin metode nonivazive în arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
2012). 12. Proiectul Cercetări interdisciplinare de field archaeology și lanscape archaeology prin metode nonivazive în arealul Dealurilor Lipovei (jud. Arad, Timiș, Hunedoara)- a vizat realizarea unor investigații sistematice de teren pentru întocmirea unui studiu complex de geografie istorică și de arheologia peisajului prin utilizare unor metode moderne interdisciplinare (teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică) (octombrie 2009 - octombrie 2011).
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
erau controversate. Între 1846 și 1848 a petrecut de două ori mai multe luni în Italia și a locuit între timp în Berlin, unde a contribuit la redactarea lucrării "Brockhaussches Konversationslexikons" (). Din 1855 până în 1858 a fost profesor universitar pentru arheologie la Eidgenössisches Polytechnikum in Zürich (astăzi ETH Zurich). În 1858 a preluat la Universitatea din Basel profesura de istorie și istorie a artei, post pe care l-a păstrat până în 1893. De atunci înainte, s-a concentrat pe cursurile sale
Jacob Burckhardt () [Corola-website/Science/328977_a_330306]
-
Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț a fost înființat în anul 1934 de Constantin Mătasă, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali ai județului Neamț. Constantin Mătasă a transformat localul Casei Naționale ‘Regina Maria’, ridicată în 1929 de către autor (în prezent monument istoric, ). Tot Constantin Mătasă
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
poartă numele creatorului său, fiind prezentate principalele etape de evoluție a muzeului. Inițial, după organizarea primei expoziții de bază, date fiind conținutul acesteia și raza de activitate, instituția creată de preotul Constantin Mătasă a primit titulatura de Muzeul Regional de Arheologie, fiind singurul muzeu (până în 1957 când s-a înființat Muzeul din Bacău) dintre Carpați și Siret. După 1960 s-a numit Muzeul Arheologic Piatra Neamț, ca mai apoi din 1970, să se numească Muzeul Județean de Istorie Piatra Neamț, iar din 1978
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
cercetarea științifică,având conținut arheologic. Reorganizarea muzeului,inițiată între 1990-1991, realizată absolut pe criterii științifice și în funcție de inventarul existent, a permis reflectarea reală a specificului muzeului, astfel că revederea titulaturii muzeului, care se numește în prezent Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, nu a fost decât un lucru firesc,ce reflectă însăși modul în care a fost receptat și consemnat acesta la scară națională. După o colaborare de excepție avută cu tinerii din instituție, în frunte cu cercetătoarea Roxana Munteanu, expoziția
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
Mari.Expoziția oferă o imagine convingătoare asupra trecutului comunităților umane care au trăit pe aceste meleaguri, cabinetul numismatic, expoziția Constantin Mătasă și sala de expoziții temporare, contribuind cu alte material și informații la cunoașterea trecutului județului. Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț cuprinde două etaje, care găzduiesc 24 de săli ce prezintă perioada cuprinsă între paleolitic și cel de-al doilea Război Mondial. În cele ce urmează vom prezenta modul de expunere al exponatelor din fiecare sală. De asemenea, sunt prezentate
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
în întreaga Europă și America până prin 1830 și se continuă și astăzi, dar la o scară redusă. Numele stilului provine de la cuvântul francez "empire" care înseamnă "imperiu". Ca expresie a luptei pentru expansiune a lui Napoleon, designul este inspirat din arheologie. Sunt reînviate luxul și măreția Imperiului Roman, dar sunt utilizate și elemente egiptene și grecești antice. Ornamentele sunt excesive și conțin: frunze de acantă, torțe, coroane imperiale, victorii înaripate, încoronate cu lauri, figuri mitologice îmbogățite cu bronzuri aurite, precum și simboluri
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
a Shamului, Siria de Sud sau Shamul de Sud, Jund Filastin sau Filastin (versiunea arabă a numelui Palestina), Outremer, Țara Sfântă și Levantul de Sud. Arheologii și istoricii moderni ai regiunii se referă uneori la domeniul lor de studiu ca arheologie siro-palestiniană. Regiunea se numără printre primele din lume care au avut așezări umane, comunități agricole și civilizație. În timpul epocii bronzului, au apărut state-orașe Canaanite independente, identice în limbă și cultură cu Fenicia aflată la nord, influențate de civilizațiile înconjurătoare ale
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
Tomis (azi Constanța), unde a fost găsit și sarcofagul său. Lapidariul din Turda conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul orașului Turda, mai ales în castrul roman Potaissa, între care și sarcofage. La "Muzeul de arheologie Callatis" din Mangalia este expus sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch., descoperit cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]