5,033 matches
-
parcul. Am rămas aici o oră, două, poate numai câteva clipe. Florăreasa trecea spre casă. Îmi oferi pe alese din ultimele buchete de flori. Plictisit de insistențele ei, absent, îi spun că nu am cui să ofer flori. Sare că arsă. „Cum, conașule, să n-ai cui?... Da mâna la babă să-ți ghicească! Trebuie să ai pe cineva...” Devenise agasanta, am repezi-t-o să plece. Probabil aveam o privire foarte năucita pentru că florăreasa renunța și se depărta. După numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Alexandru LUNGU De cântec pași de iele foșnitori trec prejma la răscruce noaptea pe la cântători răspândind fiori în flori pentru vremea ce se duce steaua arsă semn aduce pentru vremea care vine șerpuind prin ghicitori luminări dar și suspine pași de iele foșnitori singurările s'aline Trecerea ci iarăși mielul s'a lăsat răpus sfințind cu semnul său de sânge trecerea și pragul cel de sus
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
blocurilor, anunțînd în fiece apartament situațiunea anormală: toamna!!! Afară se topeau untos, frișcant, acoperișurile caselor, într-o căldură groasă, înecăcioasă, de untdelemn încins pe carton gudronat și țiglă țiuită de raze lente. Se încleiau zidurile, cărămidă în cărămidă, precum zahărul ars, verandele curgeau la deal, hîrbuind glastre văduvite de flori mașcate-n iubiri licențioase. Cădeau crestele cocoșilor, danturile dulăilor, potcoavele cailor ajunși în centrul urbei, la piață, cu tomate tîrîte clandestin întru enervarea demnităților, onoarei, e-he-hei!!! O porcină se prăbuși, guițînd
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]
-
inimi pleznesc în ceața toracelui în întunericul animal imagini se scurg încet cu tot raiul de sînge porumb smuls de pe știuleți cangrenați amintirile mele tunel luminos seringă moleculă tratament metafizic pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
aici pe undeva Nemo. Andrei Codrescu Șantier Păduri de vuiete și foc ridică pulberea din loc Și la căldura razelor de soare Îi dă putere, formă și culoare. Fiecare sunet își cunoaște Putințele mărimii Dar toate se înalță Cu buza arsă De văpaia înălțimii. De-aici la steaua Cea mai depărtată E doar un pas mărunt de fată. De-aici, răsucită printre stele, Fâșia dură a visului Are prin ochelarii de sondor Dimensiunile abisului. Luceafărul, Anul V, Nr. 7, 1 Aprilie
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
va îndrăzni să mai cadă. Intensitate O coțofană în plină civilizație claxonată în zbor! S-ar fi lovit de parbrizul mașinii dacă nu ar fi țâșnit cu toată puterea înapoi, în motor. Pământiu aluneca Miroase greu a fum de zbor ars, de lut. Un alt înger din lumină-a căzut. Cer solid O bucată de lemn vopsită-n albastru. Paradox văzut la lumina zilei (Tratat despre inutilitatea penelor în contemporaneitate) O bucată de metal zbura mai sus decât o pereche de
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
îmi venea să urlu nimănui nu-i trecea prin minte să arunce o haină peste tâmpitu ăla mi-am scos-o pe a mea iar hienele de la televiziune nu au ratat momentul acum eram peste el mirosea grețos a carne arsă, a fum în câteva zeci de secunde eram dat la o parte iar rănitul era luat de brancardieri și eu îl vedeam doar pe ianuș scriind cu privirea aia rătăcită a lui, scriind poemul și țin minte că i-aș
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
și țin minte că i-aș fi înfipt creionul ăla-n jugulară l-aș fi făcut să-și răcnească poemul în gura mare să îl audă lumea și să crape de rușine. mă simțeam ca un prost cu haina aia arsă țin minte că am rătăcit apoi prin cartier până dimineața fără să-mi mai fie frică. Liviu Dascălu s-a născut în Bârlad, la 16 septembrie 1977. A absolvit Filosofia la Iași - facultatea în 2001, masteratul în 2003. Din 2003
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
Florentin Palaghia Zbor inițiatic Aseară caii rodeau lemnul ars al cetății în care, pribeag de un secol, mă strecurasem orb. Și lumina în ascensiune îmi lăsase răni adânci, sângerânde. Mă pregăteam acum, sigur de izbândă, să trec prin apă spre ceresc chip desfigurat de înger, palid și mult prea
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
rapid și în cantități aiurea câte ceva de la fiecare dintre strămoși, a pus compoziția la foc iute și a plecat în delegație, că tocmai sosiseră niște dolari de la Banca Mondială. Când s-a întors, preparatul era prăjit bine, de fapt cam ars, așa că bietul consilier, speriat și cu frică de Dumnezeu și-a zis: „- Acu, ce dracu’ fac cu ăsta?” S-a furișat și, prinzând un moment propice, a aruncat totul într-o nebuloasă spre estul Europei, unde geografia era încă în
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
era ținta ironiei tînărului poet nonconformist și iconoclast, cu tot aerul său "îngeresc". Ceea ce viza el, deloc inocent, era prejudecata persistentă (în pofida gesticulației avangardei), a poeziei sublime, cu limbajul ei postromantic, "deliricizată" într-o manieră șocantă, ca într-o primă Ars poetica stănesciană, datată 11 martie 1955, pentru a cărei poantă finală l-ar putea invidia orice dezinhibat autor postdecembrist, cititor prin cenaclul "Euridice": "Cuvîntul moare în tăcere Se abate înjunghiat de vis și vrea bacșiș și vrea durere, și-ntinde
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
muncă osîndiț!/ Ni șerbi mintea înșiudatî/ Di lupti mari sîntem gătiț!ť" Simultan cu puterea sovietică își fac apariția și cozile. Nimic nu se obținea fără coadă! Chiar și odicolonul rusesc cu parfumul său Ťneperecheť, care împreună cu duhoarea de benzină arsă, de proastă calitate, și cu cea de mahorcă alcătuiau odoarea inconfundabilă a noului regim." Unii cetățeni sînt expulzați din orașe și-și caută adăpost la țară. Printre ei, un anume Fiodor Egorîci, rusofil notoriu, "făcuse parte din anturajul bătrînilor văicăreți
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
Hoțescul zel mă arde, tip, Roșesc în mine sori torizi Când brațele liane-ntinzi, De îmi ascunzi grotescul chip; Mai jos, focar, vulcan încins, Deasupra, norii lava-și varsă; De care foc inima-mi arsă, În albie-ți mi s-a prelins? E dinadins? E-ntâmplător? De ce e-un crater tot întinsul Și numai eu, acelasi, insul, Zbucnind vulcanic, arzător? Scânteie, poate-ntâmplătoare, De-ajuns, a fost o nimicire Să-mi cotropești cu-mpătimire, Paraginea-mi
DE-AJUNS by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83779_a_85104]
-
prințese, de vreți să luați masă în pat? Și spune drept, ce-ați vărsat? − O cană de ceai. − Și...? − Încă o cană de ceai. − Și...? − O cană de cacao. − Și...? − Încă o cană de cacao. − Aaaaa! Lucyyyyy! Lucy sări că arsă. Ieși repede și dădu nas în nas cu mama. Bărbie era furioasă. − Și tu, care ești mai mare? Nu știi unde se ia masa? − Ba da, dar la tine puteam să ne uităm și la televizor...... − Bine, zise mama. Sunteți
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3077]
-
pentru ca spectacolul mistic să poată fi văzut și din ultimul rând: Sunt croitorul mării/ cine dar cine-i cunoaște măsurile/ talia de abur/ sânul ubicuu/ cerul cu nor un fier de călcat lăsând în urma lui/ aroma de stofă umedă și arsă?// dincolo de ea/ e un dincolo nemăsurat/ altul ia croiala nemăsuratului Unu/ deodată nu mai rezist tentației și o ridic de subsuori/ și măsurând-o cu brațele îmi sap mormântul în ea/ sângele ei străveziu mă împroașcă pe mâini și pe
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
de-a v-ați ascunselea Stropi, clipocit și zloată sub tălpi plescăind azi mă simt brotac Înflorit în zori - gutui uscat cu ramuri pline de chiciură Negura s-a ridicat - tremurător pe frunza doar un strop Chiciură topită - pe frunza arsă tremură un strop Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Smoală Plouă, plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni, tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu, oase învelite, dichiseală stinsă... Cenușii sunt toate : vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme de iubire îndoit e vântul zboară peste inimi asfalt, smoală, plumb - umbre chinuite.
Smoal? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83717_a_85042]
-
eu ceva de spus... Atunci spune și nu mă mai ține de vorbă degeaba! Păi, după ce îl punem șef peste cărăuși, nu tebuie să-l firitisim? Doar nu ajunge șef în fiecare zi. Și cum să rămânem așa cu gura arsă? Și zi așa... Firitisire, firitisire, dar nu cu gâtlejul uscat... Păi?... Bine, Pâcule. Așa vom face, dar cine plătește udătura? Nu numai udătura, ci și mâncarea, și nu una oarecare... Ci una ca la o cumătrie măcar. Și plata ar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să fac? M-am așezat pe un scaun și așteptam să se trezească cucoana. După un timp, aud mișcare în dormitor, semn că s-o sculat... Îndată în ușă, o apărut cucoana, îmbrăcată cam subțirel... Am sărit în picioare ca ars. <Vasilică!> <Poruncă!> <Fă un ceai și adu-mi-l aici! Da’ fuguța!> <Am înțeles!> Am făcut ceaiul cât de repede am putut și apoi - după regulele învățate - am așezat toate cele trebuitoare pe un talger și am pornit spre dormitor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o sperie, dar se răzgândi și se îndreptă spre locul unde bănuia că se află capela. Când o dibui, aprinse lanterna. Capela era un chioșc de scânduri a cărui ușă dispăruse. Intră și roti lanterna împrejur, peste lumânări pe jumătate arse și icoane cu sfinți hieratici și holbați. Scuipă în gol, își trecu ochii fără interes peste icoane și se căută de țigări. Aprinse una, stinse lanterna și se sprijini de ușorul ușii, încercând să privească afară și așteptând să se
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne/ A murit tata Soarelui, Soarelui viteazului./ Scaloiță-Iță trup de coconiță,/ Mă-ta te cată/ Prin pădurea rară, cu inim'amară/ Prin pădurea deasă, cu inima arsă/ Prin pădurea mare, că nu te mai are/ Prin pădurea mică, lacrimi din ochi îi pică". Femeile îngreunate ale satului se dezgoliră și intrară în vâltoare, purtând rod în pântece și icoane de lemn în mâini. În mijlocul râului lăsară icoanele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îngrozite în obor, târgoveții viermuiau să-și scape marfa cumpărată sau rămasă nevândută, urlând între timp după soațe și copii. Cai înhămați alergau bezmetici cu chervane în flăcări, pârjolind holdele din jur. Urmau să crape într-un târziu, cu crupele arse, cu botul în spume și ochii împietriți de groază. Focul ca o materializare termică a energiei trepidante la care Bătrânul și călugărul fuseseră martori mistuia și purifica acum iarmarocul. Ziua era pe sfârșite și soarele apunea, însângerând ținutul și aruncând
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Semnale se-ncrucișează albastre prin străzi. În teatre strigă luminile, se exaltă libertățile insului. Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele. Undeva se trage la sorți cămașa învinsului. Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul s-au rătăcit prin baruri cu penele arse. Danțatoarea albă le trece prin sânge, râzând s-a oprit pe-un vârf de picior ca pe-o sticlă întoarsă. Dar sus, la o mie de metri-nălțime, spre răsărit stelele își spun povești prin cetini de brazi și-n
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
1937] * ANNO DOMINI Intrat-a noaptea-n burg, fără de vamă. Și-i dat să ningă iar sub ore sure. Tânjesc pe streșinile catedralei medievale duhuri de pădure. Bătaia ceasului stârnește liliacul din somnul lung, în care s-așezase. Cenușa îngerilor arși în ceruri ne cade fulguind pe umeri și pe case. [1937] * LÎNGĂ CETATE Nebunul cetății spre turn privește, călcând pe coturn. Ce spornic e timpul, ce lin prin noi strecuratul venin! Bang-bang! Cât de bine ar fi cetatea să uite
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Elena nu mi-a dat voie, și cred că a fost mai bine... Mă rog, treaba voastră, dar cred totuși că ai greșit, putea să-ți compromită viitorul și... Nu mai apucă să termine Gheorghe, fiindcă frate său sări ca ars. Pe mă-sa să compromită! Tu, tu ridici problema moralității, te trezești încă în vechiul sistem, pe care eu și alții ca mine l-am înlăturat?! De unde moralitate, Gheorghe?! Nu știi poate ce-i la București. Vino într-o noapte
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]