3,580 matches
-
Pitești are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o evidențiază și pe cea intitulată Salome. Arthur Verona este plasat în afara acestui concurs de subtilități, în dimensiunea "technică", de studiu de nud, fără o altă finalitate decât cea a exercițiului de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul nu găsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în blazon întregul ansamblu. Spre deosebire de salonul macedonskian care întreține o atmosferă orientală cu aromate, moliciuni de stofe grele și luminescențe misterioase, atmosferă cețoasă de fumerie de opiu, interiorul vilei Khnopff are o severitate de templu grec, severitate pe care se articulează convenabil elemente decorative ale artei nipone și un mod de a delimita spațiul "à la japonaise". O descriere elocventă a acestui spațiu o realizează Günter Metken. "Podeaua marelui său atelier este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică, când asistăm la dezbateri teoretice interesante, cu un relevant conținut științific. Teoria gheristă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelul social european este un subiect extrem de actual. Studiul dimensiunii sociale a construcției europene din care România urmează să facă parte începând cu anul 2007 oferă cadrul de analiză necesar înțelegerii modului în care politicile sociale românești urmează să se articuleze în viitor. Acest capitol ia în considerare dezvoltarea socială la nivel european în accepțiunea sa de obiectiv al politicii sociale (E. Zamfir, 1995, p. 12). Încercarea de a identifica echivalentul politicii sociale naționale la nivelul statelor membre a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țelurile europene stabilite. Pentru țări precum România, analiza modelului social european și mai ales a viabilității sale în viitor permite prospectarea contextului social din care țara noastră urmează să facă parte, precum și identificarea modalităților prin care țara noastră se poate articula direcțiilor europene. După căderea regimului comunist, suportul acordat de Banca Mondială țărilor din Europa de Est a fost orientat mai ales spre influențarea politicii într-o direcție rezidualistă concentrată asupra privatizării. Responsabilitățile asumate de aceste țări prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndemânărilor muncitorilor), s-a dovedit că flexibilitatea pieței muncii și securitatea nu sunt contradicții, ci precondiții” (Rasmussen, 2005, pp. 54-55). Odată identificate, bunele practici din domeniul politicii sociale trebuie să fie adaptate contextului național în care ar trebui să se articuleze. Din acest punct de vedere, elaborarea unei metode de evaluare inițială, precum și posibilitatea de a proiecta scenarii posibile de politică socială pot conduce la identificarea riscurilor, estimarea potențialelor obstacole și conturarea drumului de urmat. Nu în ultimul rând, consultarea factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul că mecanismele de distribuire și redistribuire a resurselor existente într-un domeniu sectorial pentru obținerea bunăstării acelui sector depind de resursele comunității, iar acestea trebuie gândite la nivel global și articulate într-o logică a totalității nevoilor integrate social. Copilul și familia, în orice societate, au fost și trebuie să reprezinte o prioritate națională. Copilul nu poate fi privit ca unul dintre numeroasele alte grupuri sociale aflate în dificultate, ci reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru că stimulează circulația și relaxează mușchii, activând forțele proprii de vindecare ale organismului. Stimularea reflexogenă încălzește sângele și reduce durerile musculare și articulare. Cum ne menținem în formă mușchii și articulațiiletc "Cum ne men]inem `n form\ mu[chii [i articula]iile" Mișcarea este extrem de benefică pentru cartilagiile ce acoperă articulațiile și capetele oaselor. Dacă lichidul stagnează în jurul acestor cartilagii, substanțele nutritive nu vor mai ajunge la articulații și acestea vor deveni țepene și dureroase. Iată de ce mișcarea este importantă. Exerciții
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
scrie despre românii din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ effe traduntur]. Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga energie intelectuală. Preluând subiectul pe filiera Ureche-Costin-Cantemir-Klein, membrii Școlii au exhaustat subiectul în confruntarea istoriografică dată cu istoricii imperiali în numele nobilității originare a românilor. Prin importantele lor opere istoriografice, cărturarii ardeleni au articulat și consolidat o proeminentă conștiință de sine a românilor, configurată în jurul axului central al latinității poporului român. Totuși, această identitate etnică atât de ferm conturată în conștiința colectivă a românilor nu era dublată și de un program politic de unire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc, precum și a evoluției literaturii didactice utilizată în școlile românești. Ca remarcă generală, despre sistemul de învățământ românesc se poate spune că a avut o naștere laborioasă, o adevărată infrastructură educațională modernă fiind articulată doar în a doua parte a secolului al XIX-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are sens să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai degrabă despre învățăminte românești. Situația specială a învățământului românesc din Transilvania, aflat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe care intră în componența memoriei naționale românești? Care este regimul de funcționare al memoriei și cum influențează, interferează și/sau facilitează discursurile dominante producerea și reproducerea memoriei naționale? Care sunt mecanismele prin care sunt articulate blocurile discursive prin care este promovată o anumită înțelegere colectivă despre trecut? În durata istorică lungă, cum evoluează aceste blocuri discursive și ce prefaceri suferă? Care sunt conexiunile dintre discursul mnemonic, ideologiile hegemonice și instituțiile statale? Răspunsurile la această serie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
private, care reușeau să încorporeze un număr însemnat mai mare de elevi decât o putea face învățământul public. Regulamentele școlare pentru cele două principate nu conțineau nicio prevedere despre învățământul elementar rural, astfel că rețeaua de școli sătești a fost articulată cu întârziere față de școlile din mediul urban. Infrastructura școlară a învățământului sătesc a fost asamblată doar începând cu anul 1838. În ciuda acestui retard organizatoric, într-o perioadă mai scurtă de un deceniu (1838- 1847) au fost întemeiate 2.162 de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor de a forma o comunitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
predominatoriu" (cf. Babu-Buznea, 1979, p. 97). Această concepție hasdeană elaborată în avamgarda reflecției istoriografice în 1860 și consolidată în Istoria critică a românilor (1875) s-a transmis, ulterior, și în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică unde a fost articulată în ceea ce am numit a fi paradigma xenopoliană a etnogeniei românești. Continuitatea. Teza continuității, varianta românească a mitului universal al permanenței, s-a menținut pe aceleași coordonate esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decursul secolului al XIX-lea; c) "marea transformare", cum o numește K. Polanyi (2013) [1944], care a produs "societatea de piață" (Market Society) bazată pe economia de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Logica interbelică de periodizare a trecutului românesc. Profesionalizarea câmpului de producere a discursurilor istorice petrecută începând cu intrarea în secolul XX a presupus o infuzie de spirit critic în modul de raportare la trecutul istoric. Noua școală critică de istorie articulată în perioada interbelică și-a declarat intențiile în programul redactat în primul număr din Revista Istorică Română (1931, I, p. 4): Între patriotism și obiectivitate nu există antinomie" (cf. Boia, 1997, p. 60). Imperativele de ordin profesional trebuiau conciliate cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independenței economice" față de imperialismul occidental. În al doilea rând, când se discută totuși despre independența politică națională a românilor, aceasta este total corelată "ajutorului rusesc" căruia românii îi datorează ființarea lor politică autonomă. Unitatea. Cadrul naționalist în interiorul căruia s-a articulat memoria românească s-a răsfrânt cel mai pregnant asupra ideii de unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]