3,559 matches
-
capului talusului. Ea se află posterior de fața articulară calcaneană anterioară și fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar. Este mai mare ca fața articulară calcaneană anterioară, are o suprafață ușor convexă, cu contur variabil: ovalar, eliptic, piriform sau pentagonal. Fața articulară calcaneană mijlocie corespunde cu fața articulară talară mijlocie a calcaneului ("Facies articularis talaris media calcanei") de pe față superioară a sustentaculum tali, cu care se articulează în cadrul articulației talocalcaneonaviculare. "Fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar a talusului" ("Facies articularis ligamenti calcaneonavicularis
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
anterioară, are o suprafață ușor convexă, cu contur variabil: ovalar, eliptic, piriform sau pentagonal. Fața articulară calcaneană mijlocie corespunde cu fața articulară talară mijlocie a calcaneului ("Facies articularis talaris media calcanei") de pe față superioară a sustentaculum tali, cu care se articulează în cadrul articulației talocalcaneonaviculare. "Fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar a talusului" ("Facies articularis ligamenti calcaneonavicularis plantaris tali") este o față articulară mare a capului talusului care se află în contact cu partea superioară (dorsală) a ligamentului calcaneonavicular plantar ("Ligamentum calcaneonaviculare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
plană sau ușor concavă transversal, dar foarte concavă în sens anteroposterior (sagital) cu axul mare (lung) orientat oblic anterolateral. Unghiul format de acest ax cu axul anteroposterior al talusului este în medie de 45ș, maxim 50ș și minim 26ș. Fața articulară calcaneană posterioară are o formă ovală (ovalară) sau patrulateră (dreptunghiulară medial, și mai mult sau mai puțin ovală lateral) și privește oblic în jos și înapoi. Marginea anterioară (anteromediala) a feței articulare calcaneene posterioare este de obicei convexă și formează
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
posterioară (posterolaterală) este dreaptă și paralelă cu axul lung. Marginile medială și laterală sunt scurte. Marginea medială este dreaptă și orientată posterolateral și sprijină procesul posterior al talusului. Marginea laterală este convexă și sprijină baza procesului lateral al talusului. Fața articulară calcaneană posterioară se prelungește posterior cu tubercul lateral al procesului posterior. Fața articulară calcaneană posterioară este acoperită cu cartilaj hialin și corespunde cu o fațeta similară care se găsește pe fața superioară a calcaneului, fața articulară talară posterioară a calcaneului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sunt scurte. Marginea medială este dreaptă și orientată posterolateral și sprijină procesul posterior al talusului. Marginea laterală este convexă și sprijină baza procesului lateral al talusului. Fața articulară calcaneană posterioară se prelungește posterior cu tubercul lateral al procesului posterior. Fața articulară calcaneană posterioară este acoperită cu cartilaj hialin și corespunde cu o fațeta similară care se găsește pe fața superioară a calcaneului, fața articulară talară posterioară a calcaneului ("Facies articularis talaris posterior calcanei"), cu care se articulează în cadrul articulației subtalare. Fața
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
al procesului posterior. Fața articulară calcaneană posterioară este acoperită cu cartilaj hialin și corespunde cu o fațeta similară care se găsește pe fața superioară a calcaneului, fața articulară talară posterioară a calcaneului ("Facies articularis talaris posterior calcanei"), cu care se articulează în cadrul articulației subtalare. Fața laterală a talusului este împărțită în 2 părți: una anterioară, fața laterală a colului talusului și alta posterioară, fața laterală a corpului talusului, pe ultima se află o fața maleolară laterală care se articulează cu fața
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
care se articulează în cadrul articulației subtalare. Fața laterală a talusului este împărțită în 2 părți: una anterioară, fața laterală a colului talusului și alta posterioară, fața laterală a corpului talusului, pe ultima se află o fața maleolară laterală care se articulează cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară; mai jos de ea se află procesul lateral al talusului. Anterior de fața maleolară laterală și procesul lateral al talusului, fața laterală a talusului este constituită de fața laterală a colului talusului care măsoară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
insera rădăcina medială a retinaculului inferior al extensorilor piciorului ("Retinaculum musculorum extensorum inferius pedis"). Fața laterală a corpului talusului, situată înapoia feței laterale a colului, este ocupată de o fațetă articulară trigonală mare, fața maleolară laterală a talusului, care se articulează cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară; mai jos de ea se află procesul lateral al talusului. Fața maleolară laterală a talusului ("Facies malleolaris lateralis tali") este o fațetă articulară netedă, concavă vertical, acoperită cu cartilaj hialin în stare proaspătă. Ea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
laterală a procesului lateral al talusului. Unghiul acestei proeminențe este în medie de 32°, maxim 55° și minim 15°. Fața maleolară laterală corespunde cu fața medială articulară a maleolei laterale a fibulei ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae"), cu care se articulează în cadrul articulației talocrurale ("Articulatio talocruralis"), și primește o parte din greutatea corporală transmisă de fibulă. Procesul lateral al talusului ("Processus lateralis tali") este o proeminență osoasă, puternic curbată lateral (spre exterior), aflată pe fața laterală a talusului pe care se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Ea se împarte în 2 porțiuni, una proximală (posterioară), fața medială a corpului talusului și alta distală (anterioară), fața medială a colului talusului. Fața medială a corpului talusului prezintă sus și înapoi o fațetă articulară, față maleolară medială, care se articulează cu fațeta corespunzătoare a maleolei mediale tibiale, iar jos o suprafață rugoasă. Fața medială a colului talusului, aflată înaintea (distal) feței mediale a corpului talusului, este îngustă, rugoasă și conține numeroase foramene vasculare. Ea este mai înaltă decât fața laterală
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în medie 25 mm în lungime și 12 mm în înălțime și este ușor concavă, mai adâncă în partea anterioară. Fața maleolară medială corespunde cu fața articulară a maleolei mediale a tibiei ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") cu care se articulează în cadrul articulației talocrurale. Marginea superioară a feței maleolare mediale formează marginea medială a trohleei. Această margine este convexă anteroposterior. Treimea anterioară a acestei margini reprezintă o parte dintr-un cerc cu o rază mai mică decât cea a feței laterale
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
care 55% au fost extensii izolate, iar 36% în asociere cu fațeta de extensie medială a feței trohleare ("Facies articularis interna collae tali"). Când este bine dezvoltată extensia anterioară a feței maleolare mediale proeminează medial și în jos și se articulează în dorsiflexia puternică cu fața anterioară corespunzătoare de pe maleola medială, care este în acest caz acoperită cu cartilaj articular. A fost observată și o extensie posterioară a feței maleolare mediale înapoia locului de inserție a porțiunii profunde a ligamentului deltoid
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Dimensiunea sa variază de la o structură abia perceptibilă până la un tubercul bine dezvoltat care proeminează posterolateral de la talus. Acest tubercul prezintă o suprafață articulară inferioară în continuitate cu colțul posterolateral al feței calcaneene posterioare a talusului; această suprafață articulară se articulează cu fața articulară talară posterioară a calcaneului ("Facies articularis talaris posterior calcanei"). Suprafața sa superioară este neregulată și nearticulară, în porțiunea laterală a acestei fețe superioare se inseră ligamentul talofibular posterior al articulației talocrurale ("Ligamentum talofibulare posterius") și componenta talară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a calcaneului, participând la coaliția (sinostoza) talocalcaneană. Fața posterioară este nearticulară. Osul trigon este cel mai adesea unic și măsoară mai puțin de 1 cm pe axul mare. El poate fi, de asemenea, bipartit (divizat în două
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a tibiei. Prin poziția lui, talusul are rol atât în statică, cât și în dinamică. Astfel, în statică, talusul primește toată greutatea corporală de la tibie și o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Trabeculele sale continuă pe cele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
atât în statică, cât și în dinamică. Astfel, în statică, talusul primește toată greutatea corporală de la tibie și o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Trabeculele sale continuă pe cele ale tibiei la nivelul trohleei, de unde pornesc două
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Trabeculele sale continuă pe cele ale tibiei la nivelul trohleei, de unde pornesc două sisteme trabeculare, unul spre articulația talo-naviculară - continuându-se astfel cu cele din partea medială a arcului lontgitudinal plantar (din care talusul face parte) și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
poziție cu o depresiune similară de pe fața inferioară a talusului. Aceste două adâncituri marchează poziția viitorului col talar și sunt separate pe fața laterală a talusului printr-o bandă osoasă subțire. Adâncitura de pe fața superioară a talusului separă viitoarea porțiunea articulară proximală (trohleea talusului) de capul talusului aflat distal, în timp ce adâncitura de pe fața inferioară a talusului separă viitoarele fețe articulare calcaneene anterioară și posterioară și coincide cu poziția șanțului talusului. La 2,5-3 luni postnatal, colul talusului este bine delimitat. Osificare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
locomotor al animalelor terestre. Membrul tetrapod se compune din 3 segmente: Segmentul proximal, numit "stilopod", care corespunde cu brațul de la membrul anterior și cu coapsa de la membrul posterior. El este format dintr-un singur os, humerusul sau femurul, care se articulează cu centura respectivă; Segmentul mijlociu, numit "zeugopod", care corespunde cu antebrațul la membrul anterior și gamba la membrul posterior, este format din două oase paralele, situate unul pe partea cranială a segmentului - radiusul sau tibia, iar altul, în partea codală
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre ele sau dispariția altora. La amfibieni scheletul membrelor este construit după tipul general al tetrapodelor, dar la la urode oasele zeugopodului sunt articulate între ele, iar la anure sudate într-o singură piesă, și anume în cubitoradial și tibioperoneal. Membrele posterioare ale anurelor (broaștelor), adaptate primordial pentru salt, sunt formate din 4 articole : coapsa, gamba, tarsul (diferențiat din autopod) și laba. Membrul posterior
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Astfel bazipodul pelvin la mamifere este format din 7 oase tarsiene, dispuse pe două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există 6 oase tarsiene deoarece cuneiformul I și II se sudează într-un singur
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Bazipodul piciorului (încheietura piciorului) la om" este format din 7 oase tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin "navicular" (scafoidul tarsian). Rândul proximal este format din: "astragal" sau "talus" (format prin sudarea tibialului și intermediarului) care se articulează cu zeugopodul, și "calcaneu" (peroneal) ce constituie porțiunea posteroinferioară a tarsului. Rândul distal de oase tarsiene este format din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Alături de aceste oase, care sunt
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Alături de aceste oase, care sunt numite fundamentale sau canonice, mai există și alte
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Alături de aceste oase, care sunt numite fundamentale sau canonice, mai există și alte oase de o natură mai puțin bine precizată, numite "oase sesamoide", adică dezvoltate într-un tendon în mod cu totul secundar, fie drept
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]