5,190 matches
-
se află la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou care pot face viabile ideile de bază ale democrației, deoarece nu se poate vorbi de democrație în societățile populate de astăzi, atât de complexe, atât de mult tehnicizate și dependente de un sistem de informație
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o anumită dezbatere, o anumită expoziție, o reprezentație teatrală, fie organizarea unei întâlniri în localul care aparținea municipalității sau era finanțat de aceasta. Aceste dispute ideologice asupra definirii frumosului și binelui au reprezentat ocazii de afirmare a noilor pături în ascensiune față de mica burghezie tradițională."264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din 1982, dotând orașele cu un cadru juridic ce le dădea mai multă libertate de mișcare, ea marca ascensiunea puterii de influență a primarilor marilor orașe. Aceștia, bazându-se pe creșterea urbană, se emancipează în raport cu regulile "puterii periferice" (întreținerea unei anumite complicități cu prefectul). Ponderea lor politică le permitea cel mai adesea să negocieze direct cu ministerele; dezvoltarea propriilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale (de demolare, construire, de acordare a lor spre folosire), în special noile proiecte urbane, se înfățișează ca amenințătoare pentru populațiile sărace. Mutările dictate de demolările marilor ansambluri "riscă să fie adesea mișcări de excludere, și nu de integrare și ascensiune"389. Fundația "Abatele Pierre" continuă să deplângă comportamentul primarilor care "nu doresc locuințe sociale în orașul lor, pretextând că acestea atrag sărăcia și delincvența pe teritoriul lor, și care nu fac nimic altceva decât să devalorizeze instrumentele prin care această
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pavilionarii unui periurban din ce în ce mai extins și marea majoritate a populației de origine imigrantă din cartiere sensibile. Aceste "fracturi urbane" distrug continuitatea socială și spațială a orașului industrial, care parcă lăsa să se întrevadă posibilitatea unui parcurs rezidențial în concordanță cu ascensiunea socială și întreținea în rândul întregii populații ideea unei comunități de destin. În fața acestei tendințe, crearea condițiilor unei mobilități sociale și rezidențiale, singura bază credibilă a unei colaborări între indivizii a căror interdependență nu mai este asigurată de ordinea producției
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
context, transparența democratică și tendința sa de a ne închide în prezent pot ușor paraliza funcționarea solidarității intercomunale. Așa cum avertizează Laurent Davezies, această situație "nu face parte dintre acelea care pot fi renegociate zilnic [...] în timp ce e cu totul vulnerabilă în fața ascensiunii egoismului la toate nivelurile. Misterul care o înconjoară este un mod probabil stângaci. dar eficace de a o retrage din dezbaterea publică"3. Căutarea unei guvernări aflate la înălțimea problemelor provocate de dezvoltarea metropolitană a orașelor pune cu acuitate problema
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
arhaismul său și pentru supunerea față de interesele unei clientele formate din notabili locali cu comportamente depășite, reprezentarea politică locală trebuia să facă dovada realei sale reprezentativități. Într-adevăr, dacă schimbările economice și accelerarea concomitentă a procesului de metropolizare au favorizat ascensiunea orașului la rangul de actor, reprezentanții elitelor tehnice și financiare ale metropolelor s-au arătat rapid, prin dezvoltarea logicii rețelelor, mai apropiați de omologii lor din alte orașe decât de populația urbană alături de care trăiau 555. Această evoluție determină importanța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să înfăptuiască unificarea continentului în scopul asigurării stabilității și păcii mondiale. Decăderea Europei era apreciată de către Kalergi ca fiind generată de sistemul său politic învechit, de conflictele de clasă și de îmbinarea slăbiciunilor interne cu vulnerabilitatea externă, ca urmare a ascensiunii marilor puteri extraeuropene. În opinia lui, granițele Paneuropei trebuiau să fie trasate în funcție de factori politici și culturali, iar realizarea obiectivelor de unificare urma să se facă în etape. Paneuropa cuprindea, într-o primă fază, statele continentale, Angliei rămânându-i deschisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Canada 49% dintre imigranți, în Australia - 37%, iar în SUA - 13%. În toate aceste țări numărul imigranților primiți pe acest criteriu, în intervalul 2000-2002, a fost mult mai ridicat decât în intervalul 1990-2002, ceea ce indică iminența unui trend în puternică ascensiune, în acest sens. Dacă în anul 1990 numărul total al imigranților cu pregătire de nivel terțiar, în țările dezvoltate, se ridica la circa 9,4 milioane, în anul 2000, numărul acestora era de 14,7 milioane, acest tip de imigranți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în care studiul empiric al comunicării s-a născut și s-a consolidat într-un moment istoric precis - perioada interbelică - și într-un spațiu geografic la fel de precis - cel american. Sunt prezentate curentele intelectuale și sociale mai ample care au alimentat ascensiunea paradigmei empirice și care au furnizat studiului comunicării o fundație sigură. Pe această fundație, studiul propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială și cercetarea de piață vor da un impuls suplimentar preocupărilor de a identifica, explica, măsura efectele comunicării de masă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și de organizare: „Preocuparea de a identifica, prin măsurători științifice, efecte de natură behavioristă ale mijloacelor moderne de comunicare a pus la dispoziție polenul intelectual pentru fertilizarea încrucișată a metodologiilor, disciplinelor și instituțiilor în domeniul cercetării comunicării” (Czitrom, 1982, 122). Ascensiunea spiritului empiric în științele sociale a asigurat studiului comunicării o fundație sigură. Pe această fundație, patru tipuri de preocupări au condus la articularea cercetării comunicării ca domeniu separat: analiza propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială și cercetarea de piață. 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la realizarea consensului politic. Eforturile de persuasiune din timpul războiului au consolidat direcția în care studiul comunicării se îndrepta deja - studiul efectelor, contribuind chiar la realizarea unui consens în legătură cu această opțiune, care va deveni paradigma dominantă în comunicarea de masă. Ascensiunea paradigmei dominante - empirică, statistico-experimentală, axată pe studiul efectelor - nu poate fi explicată doar prin prisma relevanței pe care a căpătat-o în contextul celui de-al doilea război mondial, așa cum au tendința să exagereze unii analiști (Simpson, 1994). Mai curând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
demisia, ceea ce îl irită pe monarh. Întors la Curte, se situează pe pozițiile conservatoare ale nobilimii cu ascendență seculară, contestând cu tenacitate privilegiile celor înnobilați recent și revendicând respectarea strictă a ierarhiei protocolare. Intră în Consiliul de regență ă1715), dar ascensiunea lui politică nu durează și este trimis ambasador în Spania pentru a fi îndepărtat de la Curte. După majoratul lui Ludovic al XV-lea și după moartea regentului, Saint-Simon, căzut în dizgrație, se retrage definitiv la castelul său de la Ferté-Vidame, unde
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
capacitate de reflecție și autoanaliză, simț critic, responsabilitate, realism în conturarea unei imagini obiective a personalității, cu punctele sale tari sau slabe. Punctul forte al acestei strategii pare a fi formarea imaginii de sine, element deosebit de relevant în gestionarea propriei ascensiuni profesionale. 2. Dezvoltarea propriilor abilități. Reprezintă o strategie mult mai viabilă deoarece autocunoașterea implică riscul conturării unei perspective subiective, subsau supraevaluate care nu conduce la obținerea performanței. Din acest motiv, orice individ trebuie să-și dezvolte un set de abilități
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mai bine reprezentată. Oricât de dură ar părea o asemenea încadrare, ea reprezintă o realitate tot mai evidentă la nivelul școlii românești, cu atât mai mult astăzi, când schimbările în educație au exacerbat competitivitatea și dorința de realizare profesională, de ascensiune rapidă la un statut superior. Fiecare cadru didactic pare a avea un set de scopuri suprapuse celor aparținând școlii și este dispus la orice efort suplimentar pentru îndeplinirea lor. Este suficient să ne gândim la "zgomotul dosarelor pentru salariul/gradația
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al Doilea Război Mondial. Tot de aici ... din această frumoasă stațiune turistică la Marea Neagră ... am rămas cu o amintire a unei situații care putea fi tragică pentru mine. Pe o vreme însorită de noiembrie ... m-am hotărât să fac o ascensiune pe versantul sudic al M-ților Iaila ... ce domină marea cu ai săi peste 1500m. Fiind obișnuit cu înălțimi mult mai mari ... nu am ținut cont că urc de la nivelul mării (zero metri) și nu pe o pantă oarecare, ci pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și nu e de mirare că orașul era acoperit de zăpadă ... prima zăpadă întâlnită pe acest lung și atât de variat traseu. Cu tot aspectul de iarnă ... am reușit să conving doi colegi geografi a Universității locale să încercăm o ascensiune pe versantul nord-vestic al lanțului muntos Tian-Șan ... pe culmea căruia se situa frontiera dintre Kazahstan și China. În prima zi a plănuitei ascensiuni ... o mașină a Universității ne-a urcat până la o stațiune montană situată la o înălțime de aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tot aspectul de iarnă ... am reușit să conving doi colegi geografi a Universității locale să încercăm o ascensiune pe versantul nord-vestic al lanțului muntos Tian-Șan ... pe culmea căruia se situa frontiera dintre Kazahstan și China. În prima zi a plănuitei ascensiuni ... o mașină a Universității ne-a urcat până la o stațiune montană situată la o înălțime de aproape 1200m. A doua zi am urcat pe o potecă accesibilă pietonal până la o cabană alpină ... pe la cca 2000m, pentru ca a treia zi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
partide) și la deficiențele acestora, ci ca o dezvoltare a lor prin constituirea unui spațiu bazat pe difuzarea masivă de informație și de puncte de vedere diverse, ca surse ale multiplicării opțiunilor și voințelor individuale (Thompson, 2000, p. 233). Rapiditatea ascensiunii noilor tehnologii de comunicare, în care accesul nu le mai este rezervat doar celor care dețin puterea, a încurajat apariția unor viziuni optimiste asupra viitorului societăților actuale. Oamenii de rând au început tot mai mult să aibă un cuvânt de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
filtrate social ale mass-mediei s-a dovedit nocivă evoluției înțelegerii efectelor comunicării și a subzistat decenii întregi în cadrul curentelor de gândire din câmpul comunicării. Anii '80 și anii '90 au marcat, la nivelul teoriilor și modelelor explicative din domeniul comunicării, ascensiunea ipotezei îndepărtării indivizilor de către societatea civilă, dar și apariția saturației mediatice, iar recent pare să se fi conturat un nou consens legat de o dispută celebră: anume aceea că știrile le spun cetățenilor atât la ce să se gândească, cât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la începutul Imperiului. Adesea, în fruntea cetăților se găsesc marile familii galice vechi. Integrarea notabililor. Pentru a exersa puterea, averea este desigur condiția indispensabilă. Dar sistemul propus de Roma oferă și elitelor locale perspective mai bune de reușită și de ascensiune socială. Această voință de progresare în ierarhie pentru notabilii gali este exprimată într-un document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franței este cu mult mai puțin puternic și bogat decît vasalul său din Normandia. Există în aceasta un pericol potențial pentru Capețieni, pericol care se precizează la mijlocul secolului, cînd se stinge descendența directă a lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei părți a burgheziei comerciale de a participa la căutarea drumului direct către Asia și eventual la exploatarea Lumii Noi. Dar, pentru majoritatea burghezilor, cumpărarea unei funcții, împrumutarea regelui cu bani, cumpărarea de pămînturi constituie mijloacele cele mai sigure de ascensiune socială. Cît despre membrii claselor populare, urbane și rurale, soarta lor este și mai diversă, dar cu toții, oricărei provincii i-ar aparține, împărtășesc un sentiment de atașament față de persoana regelui, considerat ca protectorul lor natural și garantul unității regatului. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
manevrei care se impune dușmanului și îl obligă să suporte locul și condițiile luptei. Dar Împăratul nu lasă nici o inițiativă subordonaților săi și geniul său este cel al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul cuvenit. Ascensiunea. Prin raportare mai ales la Anglia, se construiește o politică externă care, puțin cîte puțin, devine europeană și, prin aceasta, excesivă. În ceea ce-i privește pe englezi, trebuie să păstreze supremația asupra mărilor și de asemenea o piață europeană fără de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de calm și potolite de reorganizarea consulară. Măsurînd, atît cu realism, cît și cu perspicacitate, nevoile poporului și cererile burgheziei în ascensiune, el încearcă să răspundă și unora și altora. Țăranii și muncitorii, în ansamblu, sînt satisfăcuți de Imperiu și ar fi constituit pentru acesta cel mai ferm sprijin, dacă li s-ar fi cerut, dar nu a fost cazul. Marea cucerire
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]