8,235 matches
-
poate recunoaște cu ușurință influența lui Ambrozie din Milano, care determină în evoluția lui Augustin începutul unei „schimbări culturale și religioase radicale” și întărește baza teologico - antropologică cu conceptul de „Dumnezeu ca substanță spirituală” și omul „creat după chipul și asemănarea Lui”. În Comentariul la Cartea Genezei, Augustin crede că prin verbul la plural, „Să facem!” se vrea să se indice superioritatea naturii umane și avertizează că „cuvântul creator nu a fost distins de actul creator, ci ambele au fost simultane
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
avertizează că „cuvântul creator nu a fost distins de actul creator, ci ambele au fost simultane, deoarece aici se spune: Să facem!”. Superioritatea naturii umane față de alte creaturi este indicată în sufletul său rațional, în care el reflectă chipul și asemănarea omului cu Dumnezeu. Același Augustin explică modul în care trebuie să se înțeleagă cuvintele care descriu crearea omului, cu referire la plural doar la crearea omului, inserându-se în tradiția Sfinților Părinți care au recunoscut prezența și acțiunea Sfintei Treimi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
momentul în care puterea, și operația care îi corespunde, revelează natura, persoana dă o formă modului de a opera și o determină potrivit alegerii sau tendințelor sale. De asemenea, o idee semnificativă în gândirea lui Maxim o constituie diada imagine - asemănare (είκών - όμοίωσισ) a lui Dumnezeu. Această diadă se află în raport cu distincția natură-ipostază, de asemenea cu diada logos - tropos, acest ultim fapt constituind originalitatea gândirii lui Maxim față de predecesorii săi. Potrivit lui Maxim, faptul că omul este creat după imaginea lui Dumnezeu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se definesc caracteristicile esențiale ale omului. Prin această imagine, Maxim atribuie omului capacitatea de a-l căuta pe Dumnezeu și de a tinde spre el, astfel că imaginea reprezintă un ansamblu de capacități care îi permit omului să realizeze asemănarea cu Dumnezeu și să se orienteze spre acest scop. 4. Noțiunea de persoană la Toma de Aquino Un pas ulterior îl face Sfântul Toma , care nu se mulțumește să vorbească în general de chipul lui Dumnezeu în om, ci, ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care rezultă din dualitatea presupusă. Cu toate acestea, se subliniază că asocierea trupului la destinul sufletului spre fericire atrage după sine o complexitate consecutivă la adăugarea facultăților pe care spiritul le posedă în raport cu corpul. În al treilea rând, „sufletul este asemănare cu toate lucrurile”, afirmație care ține cont de două observații importante: prima se referă la tema omului microcosmos, iar a doua la sufletul - imagine și similitudine a lui Dumnezeu. Și în acest sens, Alexandru se situează pe același plan cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credință. Faptul că este călăuzit în comportamentul său moral de rațiune, (Toma de Aquino) înseamnă că omul posedă în sine capacitatea de a accede la discursul normativ. Este vorba despre o capacitate ca datorie a omului, creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, de a nu atinge în mod arbitrar autorealizarea comportamentului său. Experiența furnizează indicii asupra modului în care anumite exigențe morale corespund sau nu cu sensus ecclesiae (sensul Bisericii), adică cu simțul comun al credincioșilor. În mod inevitabil, discursul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice tentație de manipulare a omului, deoarece orice ființă umană este o persoană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. 2.2 Sfidările eutanasiei Ne întrebăm: cum ar trebui să fie înțeleasă eutanasia? De la început trebuie să spunem că nu există o eutanasie dublă - activă și pasivă, ci numai o eutanasie activă. Ea se referă la cazul unei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
marelui an cosmic, denumit și ”Anul lui Platon”, și ritmul se repetă mai departe... Căci, nu numai că, ” Ceea ce este în Cer, e și pe pământ”, și, ceea ce e pe pământ se oglindește în organismul omului... Să ne gândim la asemănarea între sistemele planetare și stelare, cu structura atomului, partea infimă din corpul nostru... Omul este o lume în miniatură... un univers. Fiecare om e unic și irepetabil, și în interioritatea sa, omul repetă întreaga evoluție a omenirii. Între similaritate și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu arbaleta spre cer de furie pentru că pierduse. A crezut că-L va răni pe Dumnezeu sau pe Fecioara Maria", însă după ce săgeată s-a întors plină de sânge el a intrat într-un ordin religios [Figură 19]70. În ciuda asemănării dintre aceste povești și cea a lui Rinaldeschi, ele erau independente și arată asocierea dintre jocul de noroc, blasfemie și sacrilegiu 71. Ele se preocupă mai puțin de joc, pe care îl iau ca atare, cât de consecințele acestuia. Atitudinea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Pentru definirea acestor trăsături și în vederea integrării lor culturale și cronologice, s-a făcut raportarea la celelalte descoperiri din regiunile românești (Muntenia, Transilvania, Dobrogea), recurgându-se la comparații, cu scopul evidențierii asemănărilor și diferențelor dintre spațiile culturale autohtone. Din punct de vedere structural, monografia este prefațată de abrevieri și introducere, conținutul fiind împărțit în patru capitole, care la rândul lor au subcapitole, urmate de considerațiile finale, corpusul descoperirilor și bibliografia. Capitolul I
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din 1962 de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au demonstrat că, pe fondul unitar al culturii Sântana de Mureș, au apărut, încă din prima jumătate a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit doar de cultura Costișa, însă asemănările și contemporaneitatea cu materialele găsite la Botoșana-Suceava (1962-1974) au permis conturarea unui nou concept cultural, autohton, denumit convențional Costișa-Botoșana (după numele stațiunilor eponime), ale cărui începuturi au fost legate mai întâi de a doua jumătate ori sfârșitul secolului V, pentru ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone, pe teritoriul românesc, depistată anterior la nord de Dunăre și cunoscută specialiștilor sub numele de Dridu (după stațiunea eponimă). După părerea specialiștilor, definitivarea elementelor acestei culturi a avut loc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și colțurile rotunjite. L4 are dimensiunile mai mici (3 m lungime x 2,75 m lățime) decât L15 (4,10 m lungime x 4,50 m lățime) și adâncimea gropii de doar 0,40 m, comparativ cu 0,75 m. Asemănarea izbitoare dintre cele două constă în prezența unei structuri din bârne de lemn, prinsă în stâlpi dubli (potrivit găurilor de pari și a resturilor de bârne carbonizate), în interiorul gropii rectangulare a L15 sub forma unei camere pătrate (situată pe centru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III și, pe baza asemănării cu exemplarul de la Curcani - Călărași, se datează în secolul IX. Cosorul din fier s-a găsit într-o stare bună de conservare, în preajma ruinelor unei cetăți hallstattiene, de la Vutcani. De tip simplu, acesta nu are dinte și nici posibilitatea de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu, s-a găsit o singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-a găsit anterior), poate datorită încălzirii climei. Materia primă, modul de construcție și asemănarea lor, păstrate de la o perioadă la alta, pe parcursul secolelor V/VI-XI, denotă o tradiție mai veche, locală, de factură dacică. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: cuptoare și gropi Numărul mare de cuptoare și gropi, adiacente locuințelor, indică și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât ea nu a fost folosită permanent pare îndreptățită atribuirea ei în scopuri ritualice, mai ales că există asemănări la Bucov și la Dridu (Muntenia). Gropi menajere (cel puțin două) s-au descoperit în aceeași așezare de la Gara-Banca. În situl de la Roșiești s-a identificat o groapă de provizii, pentru cereale (Gr. 1/1977), din cuprinsul căreia s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
LXXVI/1-3) aparține tipului I. Doar două exemplare, de la Bălteni și Găiceana (tipul III), diferă ca tipologie. Analogii în privința tipului I găsim la Bârlălești - Vaslui, Arbore - Suceava, Hangu, Dulcești, Mănoaia - Neamț, Prăjești - Bacău, Dragosloveni, Răstoaca și Câmpineanca - Vrancea. Pe baza asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obținute prin presare - pl. LXXI/7, 8; LXXIII/2a, b). De cele mai multe ori, nu s-a precizat orientarea și s-au constatat părți lipsă ale corpurilor anatomice. Într-un singur caz s-a descoperit un copil înmormântat (M2-Banca). O altă asemănare între cele două categorii de morminte, pe lângă ritul de înmormântare, orientarea defuncților, constă în prezența mormintelor duble, unul fiind găsit la Dumeștii Vechi (în 1961 sau 1965), iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cum ar fi cele de la Tăvădărești-Dealu Morii, Găiceana (Bacău) și Țepu (Galați) - pl. LXXVII/1-3. Deși, cele trei obiecte au fost incluse în descrierea comună (generală) a tipurilor de topoare ale culturii Dridu, revenim cu unele detalii privind descrierea și asemănarea lor, la capitolul destinat acestor descoperiri. Topoarele descoperite la Tăvădărești (punctul Marginea de vest a satului) și Țepu (punctul Vatra satului) sunt din fier și specifice tipului I. Primul (găsit în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole) are muchia dreptunghiulară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ultimul topor, găsit la Găiceana (punctul Vatra satului) este de tipul III, singurul din Bazinul Bârladului. Acest exemplar este tot din fier, are muchia și tăișul dreptunghiulare, corpul ușor curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare. Asemănări la Orbeni, Nănești (Bacău), Radovanu (Ilfov) și Bârlogu (Argeș). Toate topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar tija este îmbinată din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina) și Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturale diferă, fapt subliniat prin compararea trăsăturilor vestigiilor arheologice. Între siturile de tip Dridu, din regiunile românești, s-au observat unele diferențe în conținutul culturii materiale din Moldova sau Muntenia, fapt datorat celor două faze de evoluție. Între acestea există asemănări în privința tipului de așezare, locuință, unelte de bază, dar și modificări, îndeosebi la compartimentul ceramic, unde numărul recipientelor lucrate la roată crește simțitor în ultima fază a etapei preliminare. Aceste idei se regăsesc și în conținutul inventarelor mai multor situri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]