7,848 matches
-
tinere între care se creează relații cordiale și din nou despre directoarea de școală din kibuț care, încă o dată, le trata - pe ea și pe cealaltă învățătoare- ca pe niște fiice: „Era absolut incredibil cât de mult ținea la noi”. Atracția Sarei față de kibuț, evidentă în mai multe etape ale poveștii vieții sale, poate fi interpretată ca o altă manifestarea perspectivei ei asupra lumii sociale ca familie. În acest fel, străinii sunt integrați în rețeaua familiei sau formează un simulacru de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Sara admite cu sinceritate că se temuse de faptul că ar fi putut rămâne fată bătrână. Pentru Sara, tranziția cea mai importantă este de la viața de femeie necăsătorită la cea de femeie măritată. Relația de cuplu care implică dragoste și atracție nu ocupă nici un loc în relatările ei. Dacă acest lucru se datorează modestiei în limbaj sau atitudinii ei față de heterosexualitate nu putem ști precis. Sara îi vorbește intervievatoarei de dificultățile pe care le-a întâmpinat în atingerea acestui scop din cauza
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sau neutră în ceea ce privește conținutul, exprimând atitudinea pe care subiecții o aveau față de liceu sau față de ei înșiși în perioada respectivă. Cititorul ar putea remarca faptul că o asemenea evaluare este relevantă pentru mai multe universuri de conținut, atunci când satisfacția / insatisfacția, atracția / respingerea și așa mai departe, sunt discernabile în elementele definite de conținut. Ulterior, seria de fraze principale ale fiecărui subiect a fost etichetată ca „pozitivă” dacă a îndeplinit criteriile noastre de calificare, și anume - când mai mult de trei sferturi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
106 4.1.2. Relații de intercomunicare 106 4.1.3. Relații socio-afective preferențiale 107 4.1.4. Relații de influențare 108 4.2. Caracteristicile demersului de „influență educațională” 109 4.3. Implicarea socială și personalitatea elevilor 115 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
paginile următoare. 2.1.1. Perspectiva psihosocialtc " 2.1.1. Perspectiva psihosocial\" Kriekemans (La Pédagogie générale, PUF, Paris, 1989) arată că universul clasei „nu constituie un domeniu static, ci un câmp dinamic în care se desfășoară jocul unor forțe multiple: atracție, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenții, stimă. Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă reprezintă o organizare dinamică și o structură specifică. Ea este în același timp un proces dinamic: structura grupului seschimbă...”. Elevul, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întrebat individual; membrii grupului ce deviază sunt supuși unor presiuni ale grupului de natură nonverbală, până când se corectează sau până când sunt expulzați. Existența coeziunii unui grup are efecte psihologice puternice asupra membrilor grupului. Creșterea coeziunii este determinată în esență de atracția ce se stabilește între membrii grupului; această atracție a individului față de grup există în măsura în care grupul respectiv îi satisface nevoile, iar dacă atracția este mare, individul se supune extrem de ușor presiunilor grupului. În clasele sănătoase, elevii cred că pot să-și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unor presiuni ale grupului de natură nonverbală, până când se corectează sau până când sunt expulzați. Existența coeziunii unui grup are efecte psihologice puternice asupra membrilor grupului. Creșterea coeziunii este determinată în esență de atracția ce se stabilește între membrii grupului; această atracție a individului față de grup există în măsura în care grupul respectiv îi satisface nevoile, iar dacă atracția este mare, individul se supune extrem de ușor presiunilor grupului. În clasele sănătoase, elevii cred că pot să-și satisfacă aceste nevoi prin participarea la clasă, la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Existența coeziunii unui grup are efecte psihologice puternice asupra membrilor grupului. Creșterea coeziunii este determinată în esență de atracția ce se stabilește între membrii grupului; această atracție a individului față de grup există în măsura în care grupul respectiv îi satisface nevoile, iar dacă atracția este mare, individul se supune extrem de ușor presiunilor grupului. În clasele sănătoase, elevii cred că pot să-și satisfacă aceste nevoi prin participarea la clasă, la grupul respectiv; în general, bazele psihologice ale cerințelor elevilor, ce pot fi satisfăcute în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dobândite, abilitățile de natură conceptuală, dexteritățile, experiența didactică, abilitățile interacționale, atributele personale etc.); IPOTEZA 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S), pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale, decurge, în mare parte, din: a. natura și calitatea atracției profesionale; b. valoarea sau importanța acordată de către candidat acestei atracții; c. nivelul aspirațiilor personale și profesionale; d. nivelul de echitate perceput de către candidați pe baza relației existente între contribuția care li se solicită, ca investiție psihologică în desfășurarea activității didactice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
atributele personale etc.); IPOTEZA 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S), pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale, decurge, în mare parte, din: a. natura și calitatea atracției profesionale; b. valoarea sau importanța acordată de către candidat acestei atracții; c. nivelul aspirațiilor personale și profesionale; d. nivelul de echitate perceput de către candidați pe baza relației existente între contribuția care li se solicită, ca investiție psihologică în desfășurarea activității didactice, și remunerația globală oferită. Traducând această ipoteză într-o formulă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
contribuția care li se solicită, ca investiție psihologică în desfășurarea activității didactice, și remunerația globală oferită. Traducând această ipoteză într-o formulă simplificată, putem stabili relația următoare: S = f(An, Va, Ec-r) unde S = satisfacția, An = nivelul aspirațiilor, Va = valoarea atracțiilor, Ec-r = concordanța între investiția (contribuția) profesională și remunerația globală. Văzută sub acest aspect, selecția unui candidat pentru profesiunea didactică (selecție realizată sub rezerva implicării principiilor managementului clasei de elevi) poate îmbrăca o dublă finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
managementului clasei de elevi) poate îmbrăca o dublă finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit postului (ale cărui capacități constituie predictori de performanță profesională) și aceea de a satisface nevoile și aspirațiile personale și profesionale ale candidatului prin concordanță cu atracția oferită de munca lacatedră. Activitățile prealabile selecției cuprind o serie de acte ce presupun: - definirea generală a postului didactic, ceea ce permite situarea acestuia într-o categorie dată; - întocmirea listei operațiilor didactice de îndeplinit sau a atribuțiilor profesional pedagogice (fișa procedurală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în vedere schimbul de emoții, sentimente și structuri de tip afectiv-simpatetic, creionându-se astfel un nou tip de relații interpersonale, relații afectiv-simpatetice, care presupun relații de simpatie și antipatie, de preferință și de respingere reciprocă între membrii clasei de elevi. Atracția interpersonală are la bază o serie de emoții ce pot fi înțelese ca modificări organice, fiecare dintre aceste modificări având drept cauză un proces fiziologic: refluxul declanșat de excitația venită de la obiect. Atitudinile Eului sunt simțite de conștiință ca emoții
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care va consuma o energie ridicată pentru dinamizarea și activarea energiei psihonervoase, cognitive, afective și conative a elevilor, în vederea implicării acestora în activitățile de învățare individuală și de grup și în majoritatea interacțiunilor sociale din clasa de elevi. 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevitc "4.4. Atrac]ia interpersonal\ `n clasa de elevi" Garabet Ibrăileanu declara, în romanul Adela (1933), că „nimeni nu iubește când nu speră măcar inconștient să fie iubit”. Transferată în planul relațiilor socio-afective din clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în romanul Adela (1933), că „nimeni nu iubește când nu speră măcar inconștient să fie iubit”. Transferată în planul relațiilor socio-afective din clasa de elevi, semnificația declarației anterioare este legată de importanța coloraturii sentimentale a interacțiunilor, al căror fundament este atracția interpersonală. Factorii care influențează atracția interpersonală sunt proximitatea, similaritatea și complementaritatea. 1. Proximitatea: este reprezentată de preferința pentru persoanele (colegii) care-și desfășoară activitatea în apropierea noastră; colegii de bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nimeni nu iubește când nu speră măcar inconștient să fie iubit”. Transferată în planul relațiilor socio-afective din clasa de elevi, semnificația declarației anterioare este legată de importanța coloraturii sentimentale a interacțiunilor, al căror fundament este atracția interpersonală. Factorii care influențează atracția interpersonală sunt proximitatea, similaritatea și complementaritatea. 1. Proximitatea: este reprezentată de preferința pentru persoanele (colegii) care-și desfășoară activitatea în apropierea noastră; colegii de bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se integra în interacțiuni puternice. 2
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în planul clasei de elevi este identificabilă prin intermediul următoarelor elemente: - orientarea față de aceeași dezvoltare personală; - motivația comună; - stilul de abordare; - experiența școlară; - roluri școlare apropiate. Toate acestea presupun o bună evaluare a propriei personalități. Ideal din punctul de vedere al atracției interpersonale ar fi ca elevii să dispună de o relativă similaritate. În organizarea acestor interdependențe, cadrul didactic manifestă o puternică valoare, ce poate merge până la valoarea de model. 3. Complementaritatea: în plan psihologic corespunde, după Levinger, identificării tipurilor de diade
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
diade ce îi pot face pe parteneri să dezvolte elemente de personalitate reciproc necesare; din acest punct de vedere, analizabile sunt diadele, longevitatea relației, intensitatea relației și contextul socio-cultural creat; proporția combinării trăsăturilor reciproce de personalitate, care definesc și favorizează atracția interpersonală. Nivelurile de analiză ale atracției interpersonale vizează următoarele componente: a. comportamente interpersonale: - reacții provocate de conduita celorlalți; - relația interpersonală (dominare - supunere, cuplare pozitivă, negativă); b. tranzacția interpersonală: - stabilește raporturile psihosociale în termeni economici și în funcție de analiza cost - beneficiu; raporturile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
parteneri să dezvolte elemente de personalitate reciproc necesare; din acest punct de vedere, analizabile sunt diadele, longevitatea relației, intensitatea relației și contextul socio-cultural creat; proporția combinării trăsăturilor reciproce de personalitate, care definesc și favorizează atracția interpersonală. Nivelurile de analiză ale atracției interpersonale vizează următoarele componente: a. comportamente interpersonale: - reacții provocate de conduita celorlalți; - relația interpersonală (dominare - supunere, cuplare pozitivă, negativă); b. tranzacția interpersonală: - stabilește raporturile psihosociale în termeni economici și în funcție de analiza cost - beneficiu; raporturile echitabil - inechitabil în relațiile școlare sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
supunere, cuplare pozitivă, negativă); b. tranzacția interpersonală: - stabilește raporturile psihosociale în termeni economici și în funcție de analiza cost - beneficiu; raporturile echitabil - inechitabil în relațiile școlare sunt foarte importante; c. longevitatea relației: - diferențele dintre timpul social și timpul psihologic în ceea ce privește interacțiunile educaționale. Atracția interpersonală are în vedere orientarea directă a unei persoane către o altă persoană, orientare care poate fi descrisă după direcție și intensitate. La nivelul clasei de elevi se identifică următoarele dimensiuni structurale: - evaluativă: are în vedere calitatea și forța sentimentelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
direcție și intensitate. La nivelul clasei de elevi se identifică următoarele dimensiuni structurale: - evaluativă: are în vedere calitatea și forța sentimentelor investite; - cognitivă: reprezentarea partenerilor unul despre celălalt; - comportamentală: tendința unei persoane de a intra într-o relație cu alta. Atracția interpersonală izvorăște, după opinia lui Griffit, din experiența comună, din complementaritatea și similaritatea trăsăturilor de personalitate. Organizatoric, factorii de interacțiune ai managementului clasei de elevi au în vedere următoarea organigramă factorială: atribuția (statutul social), obligația (datoriile elevilor), investiția, răsplata și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
interacțiune ai managementului clasei de elevi au în vedere următoarea organigramă factorială: atribuția (statutul social), obligația (datoriile elevilor), investiția, răsplata și atașamentul. Comuniunea de gânduri și sentimente reprezintă pentru clasa de elevi șansa fundamentală de a valorifica aspectele bogate ale atracției interpersonale. 4.5. Comunicarea interpersonaltc " 4.5. Comunicarea interpersonal\" Comunicarea interpersonală, din perspectiva managementului clasei de elevi, a fost definită de Level și Galle (1988) (vezi Level & Galle, Managerial Management, Syx Press, Londra, 1988) ca „o comuniune a elementelor cognitive
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
corelația dinamică a integrării elevilor în colectivul de elevi sunt elementele de ordin afectiv. Relațiile interpersonale, ca și toate celelalte relații și acte de viață, s-a constatat că sunt guvernate de inconștient. Tipul de relații conturat între doi indivizi (atracție, respingere) ia naștere în funcție de gradul de compatibilizare existent între cele două tipuri de inconștient. Inconștientul ocupă un loc central și în procesul de integrare a elevului în grupul-clasă. În zona de suprafață, la nivelul percepției noastre, intruziunea inconștientului ca element
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inconștient. Inconștientul ocupă un loc central și în procesul de integrare a elevului în grupul-clasă. În zona de suprafață, la nivelul percepției noastre, intruziunea inconștientului ca element fundamental de construcție a unei relații nu există, noi încercând să ne explicăm atracția sau respingerea printr-un soi de criterii raționale. După opinia lui Gustave Le Bon, inconștientul se divide în trei categorii: - inconștientul organic, cel care guvernează funcționarea noastră organică și cea mai stabilizată categorie prin funcțiile ereditare acumulate; - inconștientul afectiv îi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poate declanșa un „vid de gândire”, având ca efect o emoție, după cum susține J.Delumeau, cu efecte mari asupra strategiei viitoare de acțiune. Reglatorul social al fricii și agresivității este, în viziunea lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației pentru învățare, comunicare sau relaționare. Dacă frica și agresivitatea ajung să domine instanțele raționale, aceste două conduite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]