KorAP: Find »[drukola/base=austriac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...140 141 142 ...325 >

8,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725

1930 instituția funcționa cu numai trei clase și 118 eleve, Școala secundară de fete transformându-se treptat în gimnaziu 131. În județele moldovenești din Bucovina românească ce astăzi sunt municipii ale județului Suceava, sistemul școlar secundar fusese creat sub administrație austriacă, astfel că structura și limba de predare a fost inițial germana. Treptat, la insistențele populației române majoritare, s-a dispus crearea de clase sau secții de limbă română, astfel că în primii ani ai secolului XX liceele funcționau sub titulatură

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
reputație întinsă, și o mulțime de modești și anonimi, dar neobosiți pionieri ai românismului"133. Liceul își începe activitatea sub forma gimnaziului superior greco-oriental, inaugurat la 4 septembrie 1860, ca urmare a demersurilor repetate ale românilor bucovineni aflați sub stăpânire austriacă, dornici de a avea o școală în limba maternă. Consiliul local aprobă înființarea unei școli secundare în Bucovina de jos, zonă populată în cea mai mare parte de români, în speranța că Suceava va deveni un centru cultural după modelul

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
cu acest prilej că aniversarea jubiliară pentru "noi", românii, va fi abia în 1935, când se vor fi împlinit 25 de ani de la crearea secției româno-germane. În același spirit naționalist, directorul trasează principalele aspecte ale învățământului din Bucovina în timpul stăpânirii austriece, deplângând procesul de desnaționalizare a românilor 150. Iată deci, că la 15 august 1871, se aprobă prin decret imperial înființarea unui gimnaziu de stat la Rădăuți, cu predare în limba germană. Acesta va fi transformat în liceu cu clase de

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
putut contura istoricul celui de-al treilea liceu de fete din Bucovina. Creat din inițiativa particulară a profesoarelor Karolina și Natalie Brichze, la 1905, liceul reușește să obțină subvenții locale și drept de publicitate din 1910, desfășurând activitatea conform programei austriece 155. După unire, procesul de românizare ce a afectat școlile din provincii s-a confruntat cu opoziția severă a directoarei Frieda Diamant. Refuzul de a introduce limba română ca limbă de studiu și istoria și geografia românească la toate clasele

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Dragoș-Vodă". Discursul directorului ținut la 18 iunie 1933, cu ocazia jubileului a 25 de ani de la înființarea școlii, trasează momente importante din istoria liceului. Creația acestui lăcaș de învățământ se datorează locuitorilor din zonă, sprijiniți de deputații români din Parlamentul austriac și de contele Bellegarde, care obțin în 1907 aprobarea construirii unui gimnaziu de stat cu limbă de predare în română și germană. Începând cu anul 1911 acestui gimnaziu i se adaugă treptat și clasele cursului superior. După Unire, liceul devine

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
majoritatea de la sate. Procentajul surprinde mai ales prin compararea sa cu procentajul atribuit agricultorilor din județele Botoșani și Dorohoi, de doar 3%. Explicația poate fi căutată în istoricul zonei. După o perioadă de de un secol și jumătate de ocupație austriacă, în care accesul românilor bucovineni la școli era dificil, iar educația se făcea oricum în spirit german, crearea școlilor românești a fost un simbol al apartenenței la poporul român. Eforturile depuse de localnici pentru crearea acestor instituții de învățământ constituie

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
în educația copiilor la fel ca cei din Vechiul Regat. Părinții funcționari se constituie într-un procent mai scăzut față de cei din Botoșani și Dorohoi, în condițiile în care această categorie este în formare în Bucovina românească, consecință a administrației austriece de până la 1918. Industriașii sunt și aici din ce în ce mai puțini (1%), iar familiile în care tatăl este fără ocupație sau elevii orfani se constituie într-un procent de 4% (Anexa I, tabelele 18-21; fig. 15-18). Datele statistice culese pentru perioada interbelică

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
alăturarea dintre câteva județe aparținând Vechiului Regat (Botoșani, Dorohoi și, parțial, Baia) și unele bucovinene (Suceava, Rădăuți, Câmpulung) pare forțată, chiar dacă teritorial, învecinarea este evidentă. Aceasta cu atât mai mult cu cât după aproape un secol și jumătate de ocupație austriacă, Bucovina păstra încă elemente alogene atât în structura etnică, cât și în ceea ce privește limba, tradițiile sau înfățișarea localităților. Și totuși, în interbelic și chiar și astăzi, nordul Moldovei se constituie ca o regiune cu o unitate spirituală distinctă. Suceava și orașele

Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228

în Principate de un sol special, desconsiderând prezența delegației române aflate la Constantinopol exclusiv pentru a prelua acest act de recunoaștere oficială a lui Cuza ca domnitor al Principatelor Unite. La rândul ei, nici Austria nu recunoștea dubla alegere. Consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții străini din spațiul românesc care nu a prezentat felicitări lui Cuza și primise ordin de la Viena să nu recunoască noua situație și pașapoartele românești emise în numele lui Cuza. Anglia, care inițial dorise să sprijine Imperiul

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
formuleze la Conferința de la Paris. Dar, pentru diplomații străini aflați în capitala Rusiei, era clar că atitudinea acestea esta clar definită și că va susține dubla alegere. Declarând ferm că nu va accepta și nu va permite niciodată o intervenție austriacă în Principate, alăturânduse tacit punctului de vedere francez asupra dublei alegeri, atitudinea Rusiei a contribuit sensibil alături de Franța la sprijinirea cauzei poporului român. Sardinia și Prusia erau interesate în crearea unui precedent al principiului unirii care să le ajute în

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
aceea că Principatele Române reprezentau un aspect important al crizei orientale, iar românii nu au pierdut ocazia de a se folosi din plin de această conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a făcut o vizită împăratului austriac Francisc Iosif care a spus destul de apăsat că era împotriva Unirii deoarece aceasta era un pericol pentru provinciile românești aflate sub dominația sa. La fel de înverșunat era și ProkeschOsten, ambasadorul Austriei la Constantinopol care era convis că românii nu se vor

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
se confrunte cu rezolvarea a două probleme importante privind Principatele Române: numirea domnitorilor (domniile celor doi domni erau pe sfârșite și în locul lor au fost numiți caimacami: Teodor Balș în Moldova și Al. Ghica în Țara Românească) și evacuarea trupelor austriece. Evacuarea trupelor austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
rezolvarea a două probleme importante privind Principatele Române: numirea domnitorilor (domniile celor doi domni erau pe sfârșite și în locul lor au fost numiți caimacami: Teodor Balș în Moldova și Al. Ghica în Țara Românească) și evacuarea trupelor austriece. Evacuarea trupelor austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru retragerea trupelor austriece

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru retragerea trupelor austriece. Austria a replicat, condiționând retragerea trupelor sale de delimitarea satisfăcătoare a noii granițe dintre Rusia și Moldova din sudul Basarabiei. Chestiunea frontierei din Basarabia de sud s-a rezolvat în favoarea Austriei și a Marii Britanii și, în plus față de planurile inițiale

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
Austriei și a Marii Britanii și, în plus față de planurile inițiale, în favoarea Moldovei, prin acordarea orașului Bolgrad. Dar Delta Dunării n-a mai fost acordată Moldovei (ca mijloc de a separa Rusia și Turcia), ci Turciei. Dar în ciuda tergiversării retragerii armatei austriece din Principate, acest lucru sa petrecut până la 30 martie 1857. Pentru organizarea alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc a fost numit câte un caimacam în fiecare principate: Alexandru Ghica în Țara Românească și T. Balș în Moldova. Numirea lui Teodor Balș a

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost la palat să îl salute pe noul domn. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu entuziasm de opinia democratică a Europei, fiind apreciată drept o dovadă

DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365

ai Valahiei și ai Moldovei) reprezintă două ramuri foarte apropiate ale unuia și aceluiași neam, care poartă un nume comun - români, dar și numele de valahi sau vlahi (...). În afară de principatele Valahia și Moldova, românii populează Basarabia noastră rusească, provinciile austriece - Bucovina, Transilvania, Banat și Ungaria de est, precum și colțul de nor-est al principatului Serbia”. „Românii, adică moldovenii și valahii, reprezintă masa principală a populației Basarabiei și a coloniei vecină cu dânsa, anume gubernia Herson”, spune și P. Bloh pe la sfârșitul

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

să fie, în fapt, niște armistiții, semnatarii acestora amânând doar rezolvarea problemelor în sensul dorit de fiecare. Chestiunea orientală s-a declanșat efectiv odată cu oprirea înaintării otomane la porțile Vienei (1683), urmată de mai multe înfrângeri ale turcilor de către generalul austriac Eugeniu de Savoia. Pacea de la Karlovitz (1699), când a devenit evident declinul Imperiului otoman, a marcat ascensiunea teritorială a Austriei, chiar pe ruinele Imperiului otoman, prin anexarea unor întinse spații geografice, pe seama principatelor otomane autonome. Din acest moment, Austria a

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de altă parte, situația lor depindea, în mare parte, de starea relațiilor internaționale ale Porții. A existat, adesea, și o intensă activitate diplomatică neoficială. Ei au alcătuit numeroase memorii, au trimis delegații în străinătate, au luat contact cu comandanții trupelor austriece sau ruse. Această activitate s-a intensificat îndeosebi după 1768, atât datorită sporirii atenției puterilor europene față de Principate, cât și intenselor transformări pe care le cunoștea societatea românească, aflată la începutul procesului de formare a națiunii. Scopul final al acestor

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
nu au lăsat statului otoman, după expresia lui Metternich “que la qualification inutile et dangereuse de suzeraineté sur les deux Principautés du Danube et sur la Serbie”. Considerând că Imperiul Otoman a încetat să mai existe ca stat independent, cancelarul austriac îi cerea ministrului său la Londra, contele Eszterhazy, să intervină pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din acest “imens naufragiu politic”. După cum aprecia Gh. Platon, “actele politice de la Akkerman și Adrianopol - deși încheiate numai între Rusia și Turcia - nu

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
la exerciții de luptă împreună cu flota britanică din Mediterana, iar în martie 1839, la Constantinopol a debarcat un grup de ofițeri navali englezi. Aceștia nu au făcut mare lucru, în condițiile în care în capitala otomană erau prezenți deja ofițeri austrieci, prusieni și ruși, care își oferiseră servicii Porții și care, la rândul lor, întâmpinau dificultăți din cauza piedicilor puse de Poartă și a prejudecăților religioase ale trupelor musulmane pe care le antrenau. Moartea, la 20 iunie 1837, a regelui Wilhelm al

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sau finite, tarifele de import fixându-se la cuantumul de 3 până la 5%, iar cele de export de la 3 până la 12% ad valorem. Acest Tratat a fost completat de cel semnat la 3 iulie 1838 la Viena, prin care vasele austriece cu încărcătură provenind din porturile dunărene până la Galați erau admise în porturile engleze, după cum și mărfurile engleze ce utilizau Dunărea se bucurau de un regim preferențial în porturile austriece. La sfârșitul deceniului al patrulea, Marea Britanie a căutat să ducă o

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cel semnat la 3 iulie 1838 la Viena, prin care vasele austriece cu încărcătură provenind din porturile dunărene până la Galați erau admise în porturile engleze, după cum și mărfurile engleze ce utilizau Dunărea se bucurau de un regim preferențial în porturile austriece. La sfârșitul deceniului al patrulea, Marea Britanie a căutat să ducă o politică mai activă pe scena chestiunii orientale pentru a diminua influența Rusiei în Imperiul otoman și a Franței în Egipt. Pretextul l-a reprezentat reizbucnirea ostilităților dintre Poartă și

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Mehmed Ali a informat consulii străini din Alexandria asupra intenției sale de a-și proclama independența. Aceștia au exprimat imediat și unanim ostilitatea guvernelor lor față de orice schimbare a statu-quo-ului din Orientul Apropiat. Cu o zi înainte, Palmerston sugerase ambasadorului austriac la Londra, Eszterhazy, faptul că Marile Puteri ar trebui să colaboreze în eventualitatea proclamării independenței Egiptului. Concomitent, avut loc o întâlnire între țarul Nicolae I și cancelarul Metternich la Töplitz, în Boemia, la care s-a exprimat sprijinul pentru pentru

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
se recunoștea libertatea de navigație pentru toate pavilioanele pe Dunăre. Cât privește Franța, aceasta a reacționat energic împotriva Convenției de la Londra, dar fără succes. Era rândul Parisului să treacă printr-o perioadă de izolare. în acest timp, flotele engleză și austriacă sub comanda amiralului Stopford, împreună cu trupele otomane, au declanșat o vastă campanie pe uscat și pe mare, împotriva forțelor egiptene din Siria, combinată cu revolte ale populației din Liban, exasperată de fiscalitatea excesivă egipteană. Mehmed Ali este învins și, sub

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]