7,814 matches
-
Rușii de rând sunt sătui de politică dusă de autoritățile transnistrene. Multora le este indiferent dacă va deveni Transnistria independența, sau va fi a Rusiei, sau a Republicii Moldova... Zic asta din spusele mamei mele. Prea multe presiuni de dominație asupra bieților oameni! George ROCĂ: Oameni minunați că ține sunt o punte de legătură între cultura română și cea rusă. Care este părerea ta? Cum crezi că s-ar putea strânge legăturile între cele două etnii pentru a exista mai multă înțelegere
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
otrăvite și tot te jucai cu smartphone-ul ăla dubios ca și cum asta ar fi singura ta plăcere... dacă aș fi fost eu bărbat... ce palmă ți-aș fi tras peste botul ăla de curvă, dar nu-s decât o femeie, o biată femeie și nici măcar nu mai vreau să-ți sfârtec inima. îmi iau fiul și mă duc în parc să mă plimb, că de la tine n-am mai primit, am și uitat de când... o floare. dacă aș fi femeie... dar mai
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REVERENȚĂ, LUCEAFĂR NEMURITOR! Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului (fragment din: Sufletul este nemuritor de, Gheorghe Șerbănescu) "Vremea trece, vremea vine", totul moare și iar se naște, el "biet chip de lut", a trecut pragul eternității rămânând unic. Viața, timpul, iubirea devin la Eminescu un strigăt, o recunoaștere a imposibilității de a trăi cu gândul la împlinirea totală a omului. "Suflet nemuritor "pentru eternitate va rămâne un strălucitor "Domn
REVERENŢĂ, LUCEAFĂR NEMURITOR! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345152_a_346481]
-
pe soție să mă vadă. Eu, tiranul familiei, eu care veneam acasă și tremurau toți. Spărgeam pahare și sticle dacă mâncarea nu era bună, dacă mâncarea era caldă era prea fierbinte, dacă era invers era prea rece. Niciodată nu știa biata femeie cum să facă să fie bine cu mine. Am martori colegii de la vechea intreprindere la care am lucrat. Ei pot să confirme că am fost un stricat, un destrăbălat, un vai ș-amar. Dumnezeu mi-a schimbat viața complet
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
pe soție să mă vadă. Eu, tiranul familiei, eu care veneam acasă și tremurau toți - spărgeam pahare și sticle dacă mâncarea nu era bună. Dacă mâncarea era caldă, era prea fierbinte, dacă era invers era prea rece. Niciodată nu știa biata femeie cum să facă să fie bine cu mine. Mergeam cu prieteni acasă - pune grătare, fă cafele. Dacă era prea amabilă cu prietenii mei, atunci după ce plecau o luam la bătaie că s-a uitat prea galeș la unul sau
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
s-a uitat prea galeș la unul sau la altul. Dacă era prea serioasă atunci îi spuneam că mă face de rușine față de prieteni, că-i prea acră, prea așa. Și nu putea nicidecum să iasă la capăt cu mine. Biata femeie, pentru ea a fost iadul aici jos pe pământ. Atunci am îngenuncheat lângă patul din dormitor, cu ea și cu fiul meu și-am spus rugăciunea “Tatăl nostru” în cor, toți trei deodată, că aceea o știam. Ne-am rugat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345089_a_346418]
-
ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele. „Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomeie, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea, să mă ierte Dumnezeu!, acum parcă e un cavou. Un copil am avut, că s-a îmbolnăvit muierea, așa pot să spun, e ... ca și cum nu
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
se poate numi artificiu de calcul... Pentru că nu s-a reușit instituirea taxei amintite, s-a cerut exmatricularea marsupialei-problemă, dar... te pui cu serviciile speciale? Nu! Asta nu se poate, bre! N-a reușit nimeni să pună la punct un biet informator de pe băncile școlii de marină, dar un șef în exercițiu al serviciului extern de informații! Apăi, de! Când bietul informator de ieri este șeful de azi al șefilor de la „speciale”, nu e cazul să așteptați varianta dorită, că doar
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
te pui cu serviciile speciale? Nu! Asta nu se poate, bre! N-a reușit nimeni să pună la punct un biet informator de pe băncile școlii de marină, dar un șef în exercițiu al serviciului extern de informații! Apăi, de! Când bietul informator de ieri este șeful de azi al șefilor de la „speciale”, nu e cazul să așteptați varianta dorită, că doar nu este un „viciu de nomenclatură” în discuția de față... Ei bine, iată că nu are cine să-i oblige
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
nouă. Adevărat că se poate întâmpla să ne poticnim și pe aici de oarece vicii: viciu de viscol, viciu de parazăpezi, viciu de defrișare anapoda, viciu de comunicare ori, pur și simplu, viciu de europenizare! Că, uite așa, au ajuns bieții oameni să se ascundă, să se izoleze, să se baricadeze, numai să scape de plata unor taxe de viciu la a căror naștere nu au contribuit nici cu gândul. Și, pentru că nu au avut la îndemână suficiente mijloace financiare ori
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
intelectuali, că nu sunt nici aceștia agreați oriunde și de oricine dacă nu se vopsesc într-o anume culoare politică. Este un viciu groaznic de periculos. El ascunde mai marele tuturor mulțimilor de români tocmai de ochii acesteia. Îl izolează. Bietul om, marsupialul-șef, nici la televiziune nu mai vine, dar să mai calce prin locul în care a promis întâlniri periodice cu oameni din mulțime! Universitatea a devenit un coșmar pentru el de când a pierdut, din cauza „viciului universității” cel mai
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
ironie, o întâlnim foarte bine în următoarele versuri: VACĂ LUI PĂCALĂ Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vacă pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arată tare slut. Așa e și-n poezie, Din cuvintele o mie Vine criticul etern, O reduce la...CATREN! Te trece la catastif, Și rămâi cu un...DISTIH
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
decese numai din cauza sucurilor dulci. Văd că unii folosesc și recipientele! Paranoia generalizată! Media jubilează! Rating, rating, rating! Demisul s-a dus la noul papă să prezinte mesajul Ortodoxiei Române!?! Mă umflă râsu-plânsu, cănd vedeam cum se înfoia întâiul Demis. Biată Românie, cu oameni sus puși fără onoare! Avionul, unde-i avionu'? Generali mei.... Apropo de Vatican! Un fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea declară: „nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
sau pe lângă, Din haos înghețat ne-am rupt și-am renăscut din goluri. Hipnoză, vis, delir nocturn, Tu nu poți înțelege, tu ai un paznic taciturn și gusturi răsburgheze, parfumul de femeie doar îmi amintește-o strofă, eram abia un biet școlar îndrăgostit de profă, acum privesc îngândurat, mor amintiri sublime, nu mai trimite-amenințări, nu mai gândesc la tine. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Cineva mă amenință / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi
CINEVA MĂ AMENINŢĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345466_a_346795]
-
Autorului DOCTORUL CEAPĂ Un boier avea un fiu Leneș, hoinar și zbanghiu... Căci nu-mi era dimineață, Să se scoale fără greață. Taică-său făcea tot glume, Că simțea chinul din lume. - Domnul doctor s-a sculat?!... C-am auzit bietul pat, Te striga, să nu răcească; Nu cumva să o pățească! Căci de-o scârțâi, săracul, Cum o să-ți odihnești capul? Milă-mi e, vrei să mănânci? Mergi degrabă să te culci! - Tată,-ți spun: m-am săturat! Cum poți
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
opresc la barieră (exceptând-o pe cea de cale ferată, desigur). Cred că o primă tendință de a arunca bariere în aer a fost atunci când schimbam finalul poveștilor, în special al celor triste. Nu-mi plăceau. Nu puteam accepta că biata capră își găsește iezii, de fapt capetele lor tăiate, la geam. Nu mă încălzea cu nimic răzbunarea de după, căci îmi era milă și de bietul lup. Și am descoperit că era atât de simplu să îți scrii propria poveste, așa cum
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
schimbam finalul poveștilor, în special al celor triste. Nu-mi plăceau. Nu puteam accepta că biata capră își găsește iezii, de fapt capetele lor tăiate, la geam. Nu mă încălzea cu nimic răzbunarea de după, căci îmi era milă și de bietul lup. Și am descoperit că era atât de simplu să îți scrii propria poveste, așa cum vrei. Sigur, aceasta a fost o etapă a primilor ani ai copilăriei, când încă nu eram la școală. Prin clasa a doua am început, cred
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
el„. Ana înaintează liniștită pe drumul șerpuit de lângă pârâu , oamenii lăsară coasele și furcile jos și, odată adunați, începură iar disputa care se transformă într-o încăierare ce nu părea că mai poate fi încheiată... că unul a profitat de biata fată a lui Gregorie, bolnavă și vai de ea, că Vintilă l-a îndemnat pe Greg să se răzbune și de aici , bătaia de aseară, care părea că se va prelungi acum, ba chiar că unii nu prea lucrează și
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
La toți de-aici? Să nu vândă en-gros! - Au inimă, au inimă în sânge Clamează unul dintre ei, sfătos. Cred că mai au! Se-mbărbătează unii ... Stau și un ceas, sau două de-i nevoie! Se-mping, se îmbrâncesc ca bieți nebunii Încarcerați în griji de bunăvoie. Și-apoi, deodată ... - Ce se-ntâmplă, oare? Întreabă unul: - De ce pleacă lumea? De ce-ntre cei din față e rumoare? Am stat degeaba? Asta ar fi culmea! E liniște. Toți tac. Se'ndepărtează Năuci de
TARABE PENTRU SUFLET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376827_a_378156]
-
pe când Dalia s-a servit mai mult cu pateuri și cartofi copți în coajă, de parcă nu mai mâncase așa ceva niciodată. Când privea micuțele pulpe de porumbel și își amintea de porumbeii lor de la bunica de acasă, o cuprindea mila pentru bietele păsări atât de blânde și frumoase, încât îi tăia orice poftă de mâncare. De sitari nici vorbă. Cum să mănânce așa ceva? Își umezea buzele arse de razele nemiloase ale soarelui, în dulceața răcoritoare a preparatului din pahar, privind nepăsătoare la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
construcții anexe, în care trebuia să fi locuit, în vechime, ostașii împăratului, cei care-l păzeau cu sabia și sulița. Azi nu mai poți intui măcar ordinea și supunerea seculară care domnea în rândul acestor slujbași ai împăratului. Când un biet supus al împărăției reușea să treacă de aceste ziduri de soldați păzitori, intra într-o curte feerică, uriașă ca întindere, pietruită cu măiestrie, în marmură, pe hectare întregi. La marginea acestei curți se vedeau grajduri împărătești, acum prăvălii de suveniruri
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
simplu, dar frumos împodobită, și intenționat făcea zgomot ca să fie auzit, iar eu săream din pat și dădeam năvală pe ușă. Când știam a îngâna bine cuvintele, încercam să-i spun și câte o poezioară! Și cum vă spuneam, venea bietul Moș Gerilă, în fiecare an ,indiferent de vreme, că doar nu venea de departe, venea de peste pârleaz,căci nu era altul decât bunicul pe care îl recunoșteam, dar nu ziceam niciodată nimic. Însă...într-un an, când bunicul era de
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
cu furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă mai rămănea sau cred că scădea producția la hectar.Mereu aveam un sentiment de milă față de biata fasole de parcă avea vreo vină primea bătaie După multă trudă ,,țaranii cooperatori'' își luau pauza de masă. Fiecare mânca cu ai lui ce își adusese de acasă, nu se auzea nici musca așa o liniște se instala.Într-una din
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
ia să cercetez eu, ce se poate valorifica din rabla lui! Și ieși pe poartă, cercetându-i mașina cu atenție. Cât o fi costând portbagajul de deasupra? O mai fi având un casetofon, ceva? Văzându-l cum îi examinează mașina, bietului Mototolea îi licări Speranța: poate este, totuși, un om cumsecade și acum cercetează cum să mă ajute. Că românii sunt oameni miloși, săritori la nevoie. De câte ori n-am rămas în pană pe câmp și am fost ajutat de români miloși
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
și gesticulau larg, dând din mâini a lehamite: --Imposibil, dom’le, imposibil! --Aici e ocnă, bă, tăticule! Da’, ce zic eu ocnă, că e durere mare! --Aoleu, nene, mare tâmpit ai fost, dacă ai intrat ca orbetele în groapa asta! Bietului Mototolea îi venea să plângă, dar și să le tragă o înjurătură de mamă acestor derbedei. Însă, pricepu că nu poate reacționa așa, în starea în care se afla. De aceea schelălăi, ca o jigodie trasă de coadă: --Ajutați-mă, bă
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]