3,553 matches
-
Bioetica este unul din vlăstarele interdisciplinarității; or, așa cum spuneam în altă parte, interdisciplinaritatea este unul din sensurile filosofiei, una din fețele sale, având la bază dorința de unitate (mai corect spus, este tributară orientării metafizice ce vizează o înțelegere unitară). * Bioetica este încercarea de închegare a unei viziuni sistematice asupra viului, ce are drept valoare supremă viața înseși. Din acest punct de vedere, bioetica suferă o fundamentare în imanență, existența viului (viața ca atare) fiind datul fundamental. Orice încercare de întemeiere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la bază dorința de unitate (mai corect spus, este tributară orientării metafizice ce vizează o înțelegere unitară). * Bioetica este încercarea de închegare a unei viziuni sistematice asupra viului, ce are drept valoare supremă viața înseși. Din acest punct de vedere, bioetica suferă o fundamentare în imanență, existența viului (viața ca atare) fiind datul fundamental. Orice încercare de întemeiere a vieții în altceva nu ține de bioetică. * Corectitudinea politică a pătruns și în sfera evaluării inteligenței: prostul nu mai este prost, ci
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sistematice asupra viului, ce are drept valoare supremă viața înseși. Din acest punct de vedere, bioetica suferă o fundamentare în imanență, existența viului (viața ca atare) fiind datul fundamental. Orice încercare de întemeiere a vieții în altceva nu ține de bioetică. * Corectitudinea politică a pătruns și în sfera evaluării inteligenței: prostul nu mai este prost, ci diferit. Dreptul la diferență a suferit astfel o nepermisă extindere, afectând funcționalitatea unei ierarhii. Cum spuneam în altă parte, tot ce ar putea ține de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
situează lucrurile într-o ierarhie pornind de la un axis (creat între om și Dumnezeu sau, în varianta contemporană, pornind de la om către om). O axă ce s-a transformat în centru; situație ce dă seama de trecerea de la morală la bioetică. * Resimt lipsa scrisului ca risipire de sine. Am sentimentul că scrisul m-ar reculege din disiparea ce caracterizează existența. Este o încercare disperată de legare a sine-lui între copertele unei cărți (semn de credință, poate inconștientă, în spirit ca esență
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Să ne gândim un pic, ca exemplu, la apropierea pe care o manifestăm față de ideologiile cărora ei le-au dat naștere. Trăim în formele de organizare a lumii create de strămoșii noștri și în structuri ale limbajului moștenite de la ei. * Bioetica este discursul egalitarist transferat în sfera viului, bântuit de pretenții de autonomie. Însă ea depinde inevitabil de formele de definire a umanului și de ierarhiile pe care aceste definiri le instituie în lumea viului. * În societatea contemporană suferința începe să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
medicală”, s-a recurs la acceptarea eutanasiei, ca limită a posibilităților de reanimare sau de prelungire absurdă a unei vieți. Eroarea medicală a fost Însă compensată prin apariția unei formule de tip combinator, care reunește atât morala, cât și medicina: bioetica. Până unde poate merge medicina? Ce Îi este permis să facă? Care este datoria medicului față de viața bolnavului? Prin aceasta, ne reîntoarcem de fapt la o „morală a datoriei”, care apropie speranța de responsabilitate. Cât de actual devine Kant, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu pozițiile (reăintegrității acesteia. Dimensiunea ontologiei fizice și a percepției umane nu este pierdută din vedere în chiar miezul reconfigurărilor tehnoculturale. tc "" Capitolul 3tc "Capitolul 3" Postumanul și corpul transgenictc "Postumanul și corpul transgenic" Concepte-cheie: postuman, transumanism, neocartezianism, cyberspiritualism, transgenic, bioetică, conștiință, trup, spațiu, fenomenologie Teoreticienii-cheie: Katherine Hayles, Hans Moravec, Raymond Kurzweil, Marvin Minsky, Eduardo Kac, Maurice Merleau-Ponty, Gilles Deleuze, Félix Guattari, Char Davies, Paul Virilio 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Haylestc "3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atitudinea din acest capitol, iar pe de altă parte deoarece poate fi contrapus programului radical transumanist, prezentat în cele ce urmează. 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioeticatc "3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica" În discursul ontologiei virtuale, adesea corpul uman este privit ca având statut ontologic secundar în raport cu mintea umană. Această perspectivă cyborgică sau avatarică a privilegierii conștiinței ca esență a ființei umane continuă distincția corp-minte sau materie-spirit teoretizată începând cu Descartes. E
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
formele de viață create de om (vezi Mul, 2002Ă. Astfel, transumanismul se deghizează în străduința (umanistăă de a duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viziuni mai responsabile. Teoria „descărcării” conștiinței umane într-un computer, posibilitate teoretizată profetic de Moravec (1988Ă, de Minsky (1985Ă sau de simulaționiștii transumaniști (de tip Bostrom, 2002, ori Dainton, 2002Ă nu rămâne fără o critică acidă, nu doar din perspectivă bioetică, ci și de pe poziții filosofice, cognitive și existențiale extinse. Pentru unii filosofi ai minții, conștiința umană nu poate fi separată de trup (fără a interveni nici o modificare a conștiințeiă și, chiar dacă, prin absurd, acest lucru ar fi posibil, mintea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iluzie. Programul transumanist este criticat de asemenea și de pe poziții sociale, economice și politice (vezi Winner, 2003Ă, nu doar din perspectiva filosofiei minții. Un alt tip de critică a acestor forme de viziune trans-postumană, mult mai răspândită, o constituie critica bioetică venită din partea bioconservatorilor: Fukuyama, 2004, McKibben, 2003, sau Bowring, 2003. Aceștia își exprimă îngrijorarea în legătură cu „dezumanizarea” produsă de tehnologiile reformării corporale și identitare: degradarea ordinii natural-biologice contravine specificului, valorilor și aspirațiilor umane și poate coincide cu instituirea unei ordini bioteroriste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologic de astăzi poate deveni groaza de mâine în legătură cu teorismul genetic. Mai mult, dacă armele care deja au afectat omenirea au avut o ghidare militară și guvernamentală, armele viitorului pot fi manipulate conform criteriilor comerciale, ale diverselor interese corporaționale. Criticii bioetici sunt legitimați dacă, într-adevăr, imaginarul științifico-fantastic de astăzi ar deveni realitate sau dacă posibilitățile tehnoștiințifice incipiente s-ar extinde și s-ar actualiza. Astfel, în fața valului de avantaje promise de aceste tehnoștiințe, cercetătorul nu mai poate da înapoi, mânat
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Hayles 149 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica 158 3.3. Eduardo Kac și corpul transgenic 179 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualității 189 3.5. Char Davies și corpul virtual 196 3.6. Critica corpului virtual la Paul Virilio 203 3.7. Postumanismul critic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prenatal este deosebit de important în cazul în care unul dintre părinți este bolnav sau face parte dintr-o familie cu ADPKD în care riscul de recurență al acestei afecțiuni este mare (50%). Deși respectarea confidențialității este regula de bază a bioeticii, în situația în care un membru al unui cuplu refuză să-și informeze partenerul cu privire la boala sa, în cazul în care care cuplul își dorește să aibă copii, medicul trebuie să ceară bolnavului să-și informeze partenerul, iar dacă acesta
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin utilizarea celulelor stem, dar se fac eforturi importante în această direcție. Celulele stem pot fi prelevate dintr-o blastulă. Ele sunt totipotente și se pot diferenția în cele mai diferite organe ale corpului omenesc. Aceste cercetări ridică probleme de bioetică, care trebuie să răspundă la întrebarea cheie: ce statut moral relevant are un embrion uman? Este el o simplă resursă biologică care poate fi generată in vitro și exploatată pentru a produce celule stem? Consecințele pentru societatea umană vor fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de către "popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește. 7. Antropologia aplicată. Astăzi, antropologii intervin din ce în ce mai mult în calitate de consultanți în "probleme ale societății", ca bioetica, implicațiile noilor tehnici de procrere asistată medical, biotehnologiile, educația, cultura organizațională, delincvența, sectele religioase etc. Antropologia aplicată se lovește de mai multe constrângeri. Analiza logicii situațiilor sociale nu-i interesează pe manageri decât dacă ele pot ajuta în luarea de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de abonați 109. Henri Atlan, Daniel Adler, André Burguignon, Cornelius Castoriadis, Bernard d'Espagnat, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, François Gros, Jean-Marc Lévy-Leblond, Edmond Maire, Basarab Nicolescu, Armand Petitjean, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers și mulți alții scriau articole în acest Buletin. Bioetică și mutație socială, autoorganizare, teoria autonomiei, împărțirea bogățiilor și a activităților, concepția sistemică, semantica generală, criza psihiatriei, conceptul de sistem politic, riscurile tehnologice sînt tot atîtea subiecte tratate în Buletinul Știință/Cultură, care se dorea a fi "un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
colocviu, în a concepe și facilita lansarea unei cereri de oferte, în a pune bazele unei rețele europene de cercetători. Sub conducerile succesive ale lui Marc Guillaume și Gérard Hubert, Asociația Descartes s-a axat din ce în ce mai mult pe chestiunile de bioetică. Grupul Știință/Cultură se dizolvase deja în 1987. CREA, ce depindea direct de Școala Politehnică, a rămas pe loc. Constituie și azi un centru activ de cercetare și reflecție în științele cognitive. LDR, la rîndul său, și-a văzut principalii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în curs de apariție. Nancy Davis este conferențiar de filosofie și asociat al Centre for Values and Social Policy din cadrul University of Colorado, Boulder. Interesele și publicațiile sale sunt mai ales în domeniul teoriei morale, al eticii aplicate (inclusiv al bioeticii) și al metodologiei morale. M.W. Padmasiri de Silva, fost profesor de filosofie la University of Peradeniya, Sri Lanka, pred] acum filosofie la Național University of Singapore. Printre publicațiile sale se num]r] Buddhist and Freudian Psychology: An Introduction to Buddhist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de epidemiologie 38. Comisia de medicină de laborator 39. Comisia de medicină legală 40. Comisia de radiologie-imagistică medicală și medicină nucleară 41. Comisia de sănătate publică 42. Comisia de specialități medico-dentare 43. Comisia de promovare a sănătății 44. Comisia de bioetică 45. Comisia de luptă anti-SIDA 46. Comisia de psihologie II. Componența comisiilor de specialitate 1. Comisia de anestezie și terapie intensivă Președinte: prof. dr. Dorel Săndesc - Timișoara Vicepreședinte: conf. dr. Șerban Ion Bubenek Turconi - București Membri: - prof. dr. Șerban Marinescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209690_a_211019]
-
Timișoara 43. Comisia de promovare a sănătății Președinte: șef lucrări dr. Adriana Vasile - București Vicepreședinte: asist. dr. Eugenia Bratu - București Membri: - dr. Maria Căiescu - Piatra-Neamț - dr. Mariana Popa - Râmnicu Vâlcea Secretar: șef lucrări dr. Daniela Mănuc - București 44. Comisia de bioetică Președinte: prof. dr. Radu Palade - București Vicepreședinte: prof. dr. Vladimir Beliș - București Membri: - conf. dr. Ioan Zanc - Cluj-Napoca - conf. dr. Mugurel Ștefan Ghelase - Craiova - conf. dr. Dan Perju Dumbravă - Cluj-Napoca - dr. Cristina Gavrilovici - Iași - dr. Carmen Pantiș - Oradea Secretar: dr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209690_a_211019]
-
de epidemiologie 37. Comisia de medicină de laborator 38. Comisia de medicină legală 39. Comisia de radiologie-imagistică medicală și medicină nucleară 40. Comisia de sănătate publică 41. Comisia de specialități medico-dentare 42. Comisia de promovare a sănătății 43. Comisia de bioetică 44. Comisia de luptă anti-SIDA 45. Comisia de psihologie II. Componența comisiilor de specialitate 1. Comisia de anestezie și terapie intensivă Președinte: prof. dr. Dorel Săndesc - Timișoara Vicepreședinte: conf. dr. Șerban Turconi Bubenek - București Membri: - prof. dr. Șerban Marinescu - București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236371_a_237700]
-
Timișoara 42. Comisia de promovare a sănătății Președinte: șef lucrări dr. Adriana Vasile - București Vicepreședinte: asist. dr. Eugenia Bratu - București Membri: - dr. Maria Căiescu - Piatra-Neamț - dr. Mariana Popa - Râmnicu Vâlcea Secretar: șef lucrări dr. Daniela Mănuc - București 43. Comisia de bioetică Președinte: prof. dr. Radu Palade - București Vicepreședinte: prof. dr. Vladimir Beliș - București Membri: - conf. dr. Ioan Zanc - Cluj-Napoca - dr. Cristina Gavrilovici - Iași - conf. dr. Mugurel Ștefan Ghelase - Craiova - conf. dr. Dan Perju Dumbravă - Cluj-Napoca Secretar: dr. Carmen Sălăvăstru - București 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236371_a_237700]
-
de epidemiologie 37. Comisia de medicină de laborator 38. Comisia de medicină legală 39. Comisia de radiologie-imagistică medicală și medicină nucleară 40. Comisia de sănătate publică 41. Comisia de specialități medico-dentare 42. Comisia de promovare a sănătății 43. Comisia de bioetică 44. Comisia de luptă anti-SIDA 45. Comisia de psihologie II. Componența comisiilor de specialitate 1. Comisia de anestezie și terapie intensivă Președinte: prof. dr. Dorel Săndesc - Timișoara Vicepreședinte: conf. dr. Șerban Turconi Bubenek - București Membri: - prof. dr. Șerban Marinescu - București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236372_a_237701]
-
Timișoara 42. Comisia de promovare a sănătății Președinte: șef lucrări dr. Adriana Vasile - București Vicepreședinte: asist. dr. Eugenia Bratu - București Membri: - dr. Maria Căiescu - Piatra-Neamț - dr. Mariana Popa - Râmnicu Vâlcea Secretar: șef lucrări dr. Daniela Mănuc - București 43. Comisia de bioetică Președinte: prof. dr. Radu Palade - București Vicepreședinte: prof. dr. Vladimir Beliș - București Membri: - conf. dr. Ioan Zanc - Cluj-Napoca - dr. Cristina Gavrilovici - Iași - conf. dr. Mugurel Ștefan Ghelase - Craiova - conf. dr. Dan Perju Dumbravă - Cluj-Napoca Secretar: dr. Carmen Sălăvăstru - București 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236372_a_237701]