3,543 matches
-
libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil? Să fie oare liniștea, înțelepciunea, pacea adâncă a ființei sale? Desigur, toate aceste calități cooperează în a exercita asupra noastră o puternică forță de atracție. Dar oricât le-am prețui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
împingă pe copii afară, a ieșit și ea, ducând un cufăr mare, care îi atârna greu de braț. Clădirile din față nu mai aveau geamuri. O perdea unduia în vântul abia trezit. Țesătura ei străvezie păstra în mișcarea sa toată blândețea dimineților de pace. Strada care ducea la gară era presărată cu cioburi de sticlă, cu crengi rupte. Uneori, un copac frânt în două bara drumul. La un moment dat, a trebuit să ocolească o pâlnie uriașă. În locul acela, mulțimea de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sau mai mică. Pentru a-i înțelege semnificația, este necesar așadar să știm ce se înțelege prin ra≤mă. În pofida traducerilor curente, din comentariile majorității autorilor arabi, ra≤mă ar rezulta că înseamnă în primul rând „bunătate, binefacere” (R"z), „blândețe, duioșie, bunăvoință” (Al-Mubarrad141); lipsește cu totul ideea de iertare pe care ar putea-o sugera calificativele „milostiv”, „îndurător”. Doar o parte minoritara a școlii mu‘tazilite (Bagdad, începutul sec. al IX-lea) o definește că „nepedepsire a celui ce merita
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
după Bizanț, straturile graficii se înlocuiesc mereu: clasicism, romantism, simbolism, impresionism, expresionism într-o arhitectură de o remarcabilă modernitate. Energii plastice generate de vraja dyonisiaticului cuprind formele, încărcându-le de sens. O fortăreață devine un cuib de vulturi. Amenințătoare în blândețe, umbra Vezuviului. “Pinul gracil“ și “floarea de agavă“, “bulevardele de viță de vie“. “Coama apei ce se turtește la mal“. Jerbele de piatră, insulele trandafirii născându-se, încununate cu liliac sunt elemente ale unui univers câruia Vasile Pârvan îi observa
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Începe recoltarea. Tabuuri sunt legate de anumite locuri ale duhurilor totemice sau ascunzători tainice ale sculelor totemice sfinte ale tribului, care se dovedesc „un azil pentru membrii tribului, cât și pentru străini”212. Certurile, bătăile erau privite cu o anumită blândețe de conducerea tribului (aplicarea de răni ușoare provocate de sulițe sau de loviturile date cu un fel de măciucă la bărbați și cu săpăliga la femei), În schimb cele care loveau interesele clanului sau ale tribului (crimă, magie neagră, Încălcarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
553 statuie uriașă a lui Buddha, sub influență chineză, care nu s-a păstrat. Una din capodoperele sculpturii coreene din secolul al VII-lea, este o statuie de bodhisattva, din bronz aurit, meditând, cu fața rotundă și surâs fin imprimând blândețea 715. Sculptura regatului Silla se caracterizează printr-o intensificare a imaginilor de bodhisattva meditând, legată și de Înflorirea cultului lui Maitreya, care conform tradiției trebuie să-i urmeze lui Buddha. Statueta de aur a lui Amitabha descoperită În turnul de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care se află două morminte regale, În formă de movile, de mari 715 Ibidem, p. 1096. 716 Ibidem, p. 1098. 554 dimensiuni (13,7 m lățime, 3,2 m Înălțime), având Împrejur basoreliefuri reprezentând tigri (ca forță) și berbeci (ca blândețe și fecunditate). La extremități sunt stâlpi cu gaură pentru tragerea unei perdele, de taină. În interiorul mormintelor gemene, ale regelui și reginei, se găseau importante valori artistice, de aur și argint. În timpul ocupației japoneze, mormintele au fost dinamitate și jefuite 717
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lucrurile, ele nu sunt decât semne, mesaje pentru inima ta, să-ți amintească de vremelnicia vieții, te ajută să câștigi armonie, armonie perfectă, care e calitatea cea mai căutată În toată scena vieții... Nu ne putem lăsa păcăliți de zâmbete, blândețe, farmec și plecăciuni, dedesubtul lor, individul poate fi la milioane de ani lumină depărtare, În siguranță și singuri. Pentru că asta căutăm noi uitarea!!! Sagada este o localitate așezată În inima muntelui la care se ajunge cu greu, datorită drumului deosebit de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și nostalgie, ori dintr-o superioritate generoasă. Vom lua în considerare aceste tipuri mai tîrziu, ceva mai de aproape. Există și un mic humor, forma cea mai populară, care este tot una cu gluma mai mult sau mai puțin blîndă. Blîndețea poate prezenta mai multe trepte, prin care humorul poate trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mohorîte pe care le-am amintit pot face cu neputință humorul, dacă nu îngăduie experiențelor să-și intre pe deplin în drepturi. Seriozitatea va putea avea într-adevăr gluma ca formă de expresie în humor trebuind să fie conciliabilă cu blîndețea și înțelegerea, cu ceea ce ne oferă viața, chiar cînd datul respectiv nu se potrivește deîndată cu dispoziția noastră dominantă. Aspectele luminoase ale vieții trebuie să-și poată exercita și ele acțiunea. Dintre cele două dispoziții vitale opuse, optimism și pesimism
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ia-ți niște oameni și, la drum, pe cal; Spune-i pe larg de ce-ndeosebi mă tem Și-adaugă și-atît din partea ta, Cît să-ntărești mai mult. Acum te du, Și-ntoarce-te degrab. (Iese Oswald) Nu, nu, milord, Dulcea blîndețe și purtarea ta, Deși nu le condamn dar, să mă ierți Ți-aduc mai mult reproș de ne-nțelept, Cît laudă riscantei bunătăți. ALBANY: Nu știu cît de departe ochii tăi pătrund; Ades stricam ce-i bun, măi binele îl
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe Insula Misterelor, București, 1960; Zâmbetul, București, 1961; Era târziu și era toamnă..., București, 1964; În luptă cu vrăjitoarele, București, 1964; Când te uiți în oglindă, București, 1967; ed. (Adevărul fiecăruia), București, 1976; Unde ești, Eli?, București, 1969; Cu duhul blândeții, București, 1970; Amândoi la Stratford, București, 1972; Probleme personale, București, 1974; Adevărul fiecăruia, București, 1976. Traduceri: O. Henry, Pictorul și califul, București, 1957. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Când te uiți în oglindă”, VR, 1967, 9; Marieta Nicolau, „Când te uiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
București, 1974; Adevărul fiecăruia, București, 1976. Traduceri: O. Henry, Pictorul și califul, București, 1957. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Când te uiți în oglindă”, VR, 1967, 9; Marieta Nicolau, „Când te uiți în oglindă”, LCF, 1967, 36; Mircea Iorgulescu, „Cu duhul blândeții”, RL, 1970, 47; Viola Vancea, „Amândoi la Stratford”, RL, 1973, 4; George Pruteanu, „Amândoi la Stratford”, CL, 1973, 3; Mihai Minculescu, „Probleme personale”, RL, 1974, 30; Ov.S. Crohmălniceanu, „Probleme personale”, VR, 1974, 11; Mircea Constantinescu, „Adevărul fiecăruia”, RL, 1976, 32
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
din bătut la computer. — Am căzut de pe munte căutîndu-mi sora de curînd regăsită, În timpul unei furtuni, Îi explic. Atunci, nu știam că sînt gravidă. Și mi-e teamă ca nu cumva să fi storcoșit copilul. — Înțeleg. Ecografa mă privește cu blîndețe. Are păr șaten-cenușiu, prins Într-un coc din care iese un creion. — Bine. Copiii sînt niște ființișoare foarte rezistente, să știți. Haideți să vedem, da? A sosit clipa cea mare. Momentul care mă obsedează de săptămîni Întregi. Îmi ridic Încet
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai bine pe tine... să te intereseze de propria ta persoană și, prin urmare, să nu cazi pradă depresiilor. Bifez toate astea pe degete. — Și tocurile Înalte Îți modelează niște gambe de vis... — Bex, ia puțin vin, spune Suze cu blîndețe, Împing paharul spre mine. O Înghițitură, acolo, n-o să-i facă nimic copilului. În schimb, poate că... te ajută să te liniștești. — Ok. Mersi. Iau o gură de vin, recunoscătoare. — Obstetriciana mea mi-a zis că pot să beau un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
variante. — Nu-i ușor, zic Într-un final. — Of, Becky, oftează mama. Niciodată n-ai fost bună la luat situațiile În piept. — Nu, recunosc, jucîndu-mă cu piciorul pe covor. Cred că nu. — Ești matură acum, iubita mea, spune mama cu blîndețe. Trebuie să Înfrunți problemele. Știi ce trebuie să faci. — Ai dreptate. Oftez din rărunchi și simt cum Îmi slăbește ușor Încordarea. — Mersi, mamă. Ai grijă, draga mea. Nu pune la suflet. Tata Îți transmite și el dragostea lui. — Ne vedem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
apoi pufnește brusc În rîs. — Știi ceva, Becky Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe burta mea. — Ființișoara asta e foarte norocoasă, șoptește. Doar că nu știu nici un cîntecel, zic posomorîtă. Și n-o să fiu În stare să-l culc. — Să știi că nu e chiar așa mare lucru de capul cîntecelelor de copii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Esther. Cum te simți? Contracțiile sînt la fel de dese și de puternice? — Poftim? mă uit la ea perplexă. Ăă... nu. Adică, da... Tac, confuză. — Uite ce e, trebuie neapărat să o văd pe Venetia Carter. — E pe drum, spune moașa cu blîndețe. Între timp, mă ocup eu de tine. Mă străbate un val de suspiciune. Nu i-au trimis nici un mesaj Venetiei, așa-i? Încearcă să-mi arunce praf În ochi. — N-am nevoie să vă ocupați de mine, zic politicoasă. Vă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cina pe care o programasem În oraș... amuțește cînd se uită mai bine la mine. Bex, de ce ții haina În mînă? S-a Întîmplat ceva? — Rebecca se descurcă de minune! zice Paula, intrînd În sală și luîndu-mi ia haina cu blîndețe. E deja dilatată patru centimetri și nu i s-a făcut nici o anestezie! — Nici o anestezie? Suze pare șocată. Bex, parcă ziceai că vrei epidurală! — Îhm... Înghit În sec. — Dar nu am reușit deloc s-o convingem să-și pună halatul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand un cappuccino fără cofeină. Apoi o ridic cu blîndețe pe Minnie din cărucior, legănîndu-i căpșorul acoperit de puf moale. Îi desfac păturica roz cu alb și Îmi crește inima de mîndrie cînd două doamne În vîrstă, de la o altă masă, se uită la noi și Încep să-și spună
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
elevilor în orice școală a predat, datorită clarității în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. Și aceasta datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională a fost remarcată și apreciată nu numai în unitățile școlare unde și-a desfășurat zi de zi activitatea, ci și la nivelul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922- 1926 frecventează, concomitent
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ușurință); dacă muntele lui Mercur este prea mic (persoana e timidă); MUNTELE LUNII muntele Lunii (e plasat în opoziție cu muntele lui Venus): dacă muntele Lunii este normal (persoana este creatoare, visătoare); dacă muntele Lunii este dezvoltat (persoana posedă sensibilitate, blândețe); dacă muntele Lunii este pronunțat (persoana posedă o imaginație ieșită din comun); dacă muntele Lunii este moale (semnul este nesemnificativ); MUNTELE LUI VENUS muntele lui Venus (e plasat între degetul mare și linia vieții): dacă muntele lui Venus este plin
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
elev). Ono, fostul pictor de vază, cel ce preamărea Japonia cuceritoare, își dă silința să-și reabiliteze trecutul în ochii părinților viitorului ginere. Aceștia urmează cu siguranță să ceară referințe, după tradiția japoneză. Matsuda îl înțelege și îl primește cu blândețe, întrucât el este acela ce i-a deschis ochii lui Ono în direcția unui posibil viitor imperialist pentru Japonia; l-a făcut pe Ono să creadă și să spere la fel ca el. Amândoi resimt aceeași vină. Pe de altă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]