6,134 matches
-
Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru iertarea păcatului strămoșesc: „... s-a hotărât să fie anatema oricine tăgăduiește sau zice că pruncii nou-născuți și copiii, fiind botezați din pântecele maicilor, nu se botează spre iertarea păcatelor și nici nu-și atrag ceva din păcatul strămoșesc al lui Adam care ar trebui curățat prin baia renașterii, de unde urmează că la aceștia nu s-ar înțelege forma Botezului spre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru iertarea păcatului strămoșesc: „... s-a hotărât să fie anatema oricine tăgăduiește sau zice că pruncii nou-născuți și copiii, fiind botezați din pântecele maicilor, nu se botează spre iertarea păcatelor și nici nu-și atrag ceva din păcatul strămoșesc al lui Adam care ar trebui curățat prin baia renașterii, de unde urmează că la aceștia nu s-ar înțelege forma Botezului spre iertarea păcatelor cea adevărată, ci cea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
trebui curățat prin baia renașterii, de unde urmează că la aceștia nu s-ar înțelege forma Botezului spre iertarea păcatelor cea adevărată, ci cea mincinoasă ... Deci ... și pruncii, care de la sine n-au putut săvârși nici unul din păcate, cu adevărat se botează spre iertarea păcatelor ca să se curățească întru dânșii prin renaștere, ceea ce și-au atras din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
footnote Așezămintele apostolice, VI, 15 apud Pr. Ioan Mihălcescu, Pr. Matei Pîslaru și Pr. G. Nițu, în Scrierile Părinților Apostolici, vol. II, 1928, p. 162. footnote>. Așa cum amintea și pelagianul Iulian din Eclanum, Sfântul Ioan Hrisostom predica: ,,De aceea Și botezăm copiii, deși nu au păcate (personale - n. n.): ca să li se adauge sfințenia, dreptatea, înfierea, moștenirea, înfrățirea, să fie mădulare ale lui Hristos, să devină sălaș al Duhului”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
limitat la remisiunea vinei păcatului originar; Și din moment ce copilul nu poate crede prin el însuși, Biserica creștină (reprezentată de părinți Și patronii spirituali sau nașii) se prezintă aici din partea sa, după cum spunea Și Augustin, Și își asumă responsabilitatea educării copilului botezat în spiritul majorității creștine. Astfel, nu se poate să nu accepți și să nu incluzi în sânul Bisericii pe copiii nou născuți din părinți creștini Și pentru care părinții dau garanție, iar nașii își iau angajamentul ferm că i vor
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
observa că practica botezării pruncilor era una firească, ce nu era supusă dezbaterilor<footnote În secolul al IV-lea, istoricul Sozomen (Istoria bisericească, V, 2, P. G. LXVII, col. 1213) ne informează că împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a fost botezat din copilărie și a fost instruit în Sfintele Scripturi, ceea ce înseamnă că practica botezării pruncilor era demult generalizată. footnote>. În acest sens, aducem și o mărturie: „În privința scufundării de la botez, (...) tu însuți Știi că acea scufundare întreită simbolizează cele trei
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
se trece cu vederea, chiar dacă se deosebește mult, pentru că admirația din partea celor ce se duc s-o privească o face să fie Ținută pretutindeni în mare cinste Și în toată faima dintru început. Tot la fel Și cel ce se botează, fie iudeu sau elen, fie bărbat sau femeie, sau rob, sau scit, sau barbar, sau altul care negreșit este numit după deosebirea neamului, prin sângele lui Hristos se dezbracă de omul cel vechi, împreună cu toate faptele lui, iar prin învățătura
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
tot ceea ce părintele lor însuși cere în rugăciunile lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 17, în col. cit., p. 150. footnote>. Or dacă Sfântul Vasile făgăduiește a se ruga pentru acești prunci, de bună seamă că aceștia erau botezați. Aceeași tradiție apostolică a botezării pruncilor de care amintea Origen, Augustin etc. o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de o acceptare generală a botezului nou-născutului, practica aceasta mai întâmpina și unele rețineri. Se știe că au fost și cazuri de atitudini oscilante în legătură cu practica botezării copiilor. În secolul al III-lea, constatându-se probabil că unii dintre creștinii botezați în copilărie nu transpun în practica de zi cu zi promisiunile făcute la Botez în numele lor, Tertulian propune să fie amânat Botezul până la maturitate. „De ce să supui pe nași la pericol? ... Să vină deci (la Botez) când vor crește, când
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de ani, Sfântul Vasile cel Mare la 27 de ani, Sfântul Grigorie de Nazianz la 30 de ani, Fericitul Ieronim la 20 de ani, Paulin de Nola la 35 de ani etc. Deși avuseseră mame eminamente pioase, nu au fost botezați decât în momentul convertirii lor din perioada adultă. Dar, ulterior au regretat și au dezaprobat această atitudine de amânare a Botezului, admonestând pe contemporanii lor pentru această amânare nejustificată. Amintind de botezul lor la vârsta maturității, au scris mărturisiri deosebit de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
XXXVI, col. 380; a se vedea în acest sens și H. Kraft, op. cit., p. 53, precum și J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 96. footnote>. Este sigur că „se voia doar o creștere a conștiinței responsabilității celor botezați față de propriul Botez și față de învățătura creștină”<footnote Ioan Saucă, op. cit., p. 302-303. footnote>. Însă, aceste atitudini n-au fost împotriva validității sau eficienței Botezului copiilor. Același autor - Sfântul Grigorie de Nazianz - pledează pentru Botezul copiilor în caz de necesitate
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
footnote> face o destăinuire și mărturisește că nu ar dori nimănui să experimenteze teama prin care a trecut el când, tânăr fiind, se găsea pe mare și a izbucnit o furtună care amenința să-i nimicească corabia. Pentru că nu fusese botezat, îl cuprinse o nesfârșită teamă, nu că va pieri în valuri, ci că va trece în viața cealaltă încărcat de păcate. E mai bine atunci, și aceasta constituie concluzia la care a ajuns, să fii sfințit fără s-o știi
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
trăiesc, pentru că după acea spălare vina ar fi fost mai mare și mai periculoasă în murdăria păcatelor. Te rog, Dumnezeul meu, și aș vrea să știu, dacă și Tu ai vrea, cu ce scop am fost amânat ca să nu fiu botezat atunci, oare spre binele meu au fost parcă dezlegate curelele păcatului meu sau nu au fost? Așadar, de ce și acum se aude de peste tot în urechile noastre: «Lasă-l să facă, căci încă nu este botezată. Și totuși, când este
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
footnote E. J. Kilmartin, „Patristic Views of Sacramental Sanctity”, în Proceedings of the Eight Annual Convention of the Society of Catholic College Teachers of Sacred Doctrine, 8, 1962, p. 79-82. footnote>. De bună seamă, cei mai mulți dintre noi, când am fost botezați, eram incapabili de a face ceva și nu ne amintim nicidecum momentul acela. Dar aceasta nu înseamnă că botezul nostru nu ar avea efect, importanță sau semnificație, deoarece în această Taină a Bisericii, Dumnezeu Însuși este Cel care acționează și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Ion Tătărăscu vorbea despre bunicul său, Ionel Basoc, își menționa adesea bunicii, idem Costică Petroni. Spre exemplu, fostul primar Vasile Buhnilă își amintește de tatăl său Costică, mort de tânăr, și-i laudă pe cei doi copii, Titi Vasile Buhnilă Botezatu (inginer în Tecuci, cu 2 copii ă) și Titina (din Podu Turcului cu 2 fete, Carmina, reporter la Antena 1, București și Eugenia, economistă în localitate, (cu o fetiță). Pe un alt fir, Nicolae Machidon (tatăl, Ghiță Machidon) poate lesne
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
n. 1941), Milica (n. 1945), Viorel (n. 1950), Ionel (n. 1953), Dorina (n. 1956), cu 2 copii. 11. VASILE (TITI) BUHNILĂ S-a născut la 15 mai 1957, la Lehancea, fiul lui Vasile și Ioana. Inginer, căsătorit cu prof. Zonia Botezatu (n. 1 aprilie 1958), 2 copii, Zina-Georgiana și Bogdan (fotografia e din tinerețe). În perioada 1972 1976 Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului. În perioada 1979 1983, Facultatea de Agricultură Iași, obținând diplomă de inginer în profil agricol. În perioada
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
vârsta de 32 ani, este lincențiat în științe economice și are la rândul său un copil, o fetiță în vârstă de 3 ani. Fata care are vârsta de 26 ani este și ea lincențiată în științe economice. Alte realizări: am botezat -avem cinci fini am cununat -avem trei fini. Deși pașii m-au îndepărtat de meleagurile natale, nu le-am uitat niciodată. An de an în concediu sau de sărbători mă îndrept cu aceleași emoții spre locurile în care am făcut
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau nejustificat pământul străbun și uită că au niște strămoși undeva, a căror morminte sunt năpădite de buruieni, iar casele în care s-au născut și bisericile în care s-au botezat se găsesc în paragină. Un inspirat dicton spune că: morții nu mor când sunt puși în morminte, ci când cad în uitare! Așadar, amnezia aduce moarte, iar pomenirea înaintașilor, comuniune! Felicităm pe Domnul Profesor Dr. Dumitru Marin pentru neuitarea satului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
La 7 octombrie 1225, prin scrisoarea Vineae Domini custodes, Honoriu al III-lea i-a trimis pe Frații Minori și Predicatori [= dominicani] în «regatul lui Miramolino» (BF I, p. 24: FF 2718), acordându-le dreptul de a predica, a-i boteza pe sarazinii convertiți,a-i ierta pe apostați, a stabili pocăințe, a absolvi de excomunicare sau a o decreta pentru eretici. Ei trebuia să acționeze în toate și pentru toate ca niște adevărați lucrători ai lui Isus Cristos. În martie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
renegându-și credința, să fiți sprijinul celor slabi, mângâiere pentru cei temători și curaj pentru cei puternici. Pentru ca să vă puteți exercita ministerul vostru cu o mai mare siguranță, vă concedem, dar numai în acea regiune, să puteți predica, să-i botezați pe sarazini ca ei să vină la religia noastră, să-i reconciliați pe apostați, să administrați pocăințe și să-i iertați pe cei care, fiind excomunicați, nu pot să ajungă cu ușurință la Scaunul Apostolic. De asemenea, vă este permis
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
rolului fiecăruia dintre nivelurile constitutive ale semioticii, se ajunge la ideea concluziva a necesității de a considera pragmatică drept răspunzătoare de "soarta" actului de comunicare. În acest mod, este identificat și valorificat suportul teoretic al gândirii ilustrului filosof ieșean Petre Botezatu. De o tratare pertinenta, din punctul nostru de vedere, beneficiază precizările referitoare la aportul verbal versus nonverbal în procesul de transmitere a semnificațiilor, optându-se pentru ideea de complementaritate a contribuției celor două componente, în desfășurarea cu adecvare a comunicării
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
definirea sintaxei drept studiul relațiilor formale dintre semne, semantica drept studiul relațiilor dintre semne și obiectele la care se referă, iar pragmatică: studiul relațiilor dintre semne și cei care interpretează aceste semne, de exemplu vorbitorul și adresantul. Ilustrul filosof, Petre Botezatu preciza: Superioritatea metodei semiotice se întemeiază pe capacitatea să de cuprindere multilaterala a subiectului într-o unitate superioară, de epuizare a aspectelor fundamentale ale temei, așa cum cer principiile dialecticii. Constatarea de bază, care servește ca punct de plecare este tridimensionalitatea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
subiecții care le folosesc. Acestea constituie temele distincte ale celor trei discipline semiotice: sintaxa, semantica și pragmatică"57. 2.2.1. Sintaxa Sintaxa, ca subdomeniu al semioticii se ocupă cu regulile de îmbinare a semnelor, sau, în formularea lui Petre Botezatu: "Sintaxa examinează numai relațiile intersemne, adică modalitatea de asociere a semnelor în construcția unei teorii, precum și coerentă internă a construcției care rezultă"58. Vom spune, așadar, ca în cadrul variatelor forme de schimburi de informații, constituite din semne sau combinații de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Strack, F., 1990, "Mood and persuasion: A cognitive response analysis", în Personality and Social Psychology Bulletin, no.16. Bornstein M.H.,(coordinator), 2002, Handbook of parenting. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Borțun, D., 2002, Semiotica. Limbaj și comunicare, Editura SNSPA, București. Botezatu, P., 1973, Semiotica și negație, Editura Junimea, Iași. Boulogne, de Duchenne, 1990, The Mechanism of Facial Expression. Translated and edited by A. Cuthbertson. New York: Cambridge University Press, în Paul Ekman, Emotions Revealed. Recognizing Faces and Feelings to Improve Communication and
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în detail. The need to identify answers referring to the "non-verbal" functioning of these components, and, from here, their inclusion în non-verbal semiotics constitute challenges that this paper tries to solve. Within the trichotomy syntax-semantics-pragmatics, the perspective suggested by Petre Botezatu is supported, according to which "Pragmatics is concerned with the relationships between signs and the subjects who use them, with their attitudes towards the theoretical construction acquired în practice. There can be noticed that, în theory, syntax represents the primary
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]