6,191 matches
-
a fost pus la punct concomitent. Acuzatul: S-ar părea pentru cine dorește neapărat să facă raporturi fortuite între lucruri. De fapt au fost accidente foarte explicabile. Era zi de alegeri, trăsura subprefectului a trecut prea repede, lovindu-se de căruța cu boi. Atunci alegătorii care staționau prin apropiere, necăjiți că nu pot trece spre localul de vot, zărind pe subprefect, s-au îndreptat spre el, protestând împotriva samavolniciei. Subprefectul s-a ridicat în picioare și atunci din aer a venit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trecând de la unul la altul. Cu o zi înainte a plecat în comună, punând la cale atacul și încercînd în același timp a-și constitui un fel de alibi. A trimis din zorii zilei doi tineri cunoscuți ai săi, cu căruța cu boi, care a așteptat câtăva vreme la barieră. O dată cu aceștia au venit și alții din ceată, cu căciuli mari, așezîndu-se în câte patru grupuri pe cele patru direcții ale răscrucii. În urmă, pe șosea, s-a postat undeva și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aceștia au venit și alții din ceată, cu căciuli mari, așezîndu-se în câte patru grupuri pe cele patru direcții ale răscrucii. În urmă, pe șosea, s-a postat undeva și acuzatul. Când trăsura subprefectului a fost zărită venind dinspre oraș, căruța cu boi a fost împinsă drept în răspântie și astfel întoarsă ca din încăpățînarea vitelor, încît s-a izbit de oiște și s-a pus de-a curmezișul trăsurii. La acest semnal, cele patru grupuri formate din oameni ai acuzatului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
admite că s-a putut gândi cineva să organizeze un atentat în plină zi, la o răspântie frecventată, în zi de alegeri și cu un car cu boi. Strada era destul de largă - cum au putut, după atâta așteptare, flăcăii cu căruța s-o împingă tocmai în trăsură? Lucrul a fost posibil numai prin accident. Povestea cu căciulile de carnaval trase peste frunte nu se susține deloc. Dacă trăgeau căciula peste ochi, nu vedeau; altfel, putea fi recunoscut măcar unul. Oamenii au
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
general, depozitele fuseseră, cu câteva excepții, ascunse în cripte, încît un vizitator, grăbit întotdeauna în aceste locuri, n-ar fi bănuit nimic. Atâta material nu putuse intra în cimitir fără complicitatea unor paznici, oricâte subterfugii s-ar fi folosit (sicrie, căruțe cu ghivece de flori). Mai degrabă astfel de transporturi se făceau noaptea, cu ajutorul cuiva dinăuntru și pe drumuri dosnice. Doi oameni fură dibuiți ca aparținând Mișcării și concediați, o pază severă se institui în cimitir. Saferian mai știa că Gavrilcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Unire, proprietățile viticole sau extins considerabil, ajungând în 1884 la 300 000 de pogoane. Prin abundența și calitățile lor deosebite, vinurile noastre au devenit un articol extrem de solicitat atât pe piața internă cât și în străinătate. Convoaie de care și căruțe - notează N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta vinul din țările române spre Viena, Budapesta, Polonia, Pocuția, Odessa, Harkov și Crimeea. Apariția filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
posibilitatea de a o vedea așa cum era rămânea intactă. Eram convins, privindu-i, că eu aparțin altei civilizații. Lumea aceasta în care mă născusem, cu trenurile și gările ei mizerabile, cu satele din Bărăgan, cu șoselele naționale pe care întîlneai căruțe ponosite, bicicliști beți, femei împingînd cărucioare hodorogite, turme de vaci și de oi, bătrâne îndoite din șale care cărau legături de vreascuri în spinare, toată viața aceasta a "Romîniei profunde" care nu avea nimic idilic în ea ― o vedeam fără
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90 lei la o căruță de au adus chiroane și pește de la Galați”. La Tecuci, în timpurile vechi, iarmaroacele se țineau de două ori pe an, „adică la Sfântul Teodor, săptămâna întâia a Postului Mare, și cel de-al doilea, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din jur, doi boi, o căruță și o vacă, fiarăle de plug”, acestea să rămână fiului mai mic, Constantin, alte lucruri destinându-le fiilor mai mari, Ilie, Gheorghe și Dumitrache Bosoi. Dacă luăm în seamă că aceștia fuseseră înzestrați cu câte ceva și cu ocazia căsătoriilor lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai Apostol, iar acesta o vânduse lui Ciornei. Cum însă soția lui Toader Costachi era rudă cu Neculai Apostol, recurge la prevederea dreptului de preemțiune și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiști, o adevărată familie de băștinași. Suntem plini de sentimente și trebuie să folosim cu grijă cuvintele. HASI: Atunci șefului familiei noastre trebuie să i se ridice odată și odată puțica spre cer, altfel cu copiii lui, Hasi rămâne de căruță, altfel rămân copiii în ceruri. JÜRGEN: Ar trebui poate să căutați un medic. Domnule Schweindi, știința medicală salvează astăzi mulți urmași, care mai înainte ar fi fost priviți ca pierduți. KARLI: Ha, ha, Schweindi ăsta nu poate să și-o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mijloacelor specifice de diagnosticare și tratament, activitatea din acest domeniu era călăuzită de niște principii empi0rice. Cazurile medicale mai grave erau îndrumate către dispensarele din Gloduri (14 km), Stănișești (8 km) sau Bacău (50 km). Transportul bolnavilor se efectua cu ajutorul căruțelor. Dispensarul medical din comuna Oncești s-a înființat în anul 1949 în casa lui Vasile Iosipescu, oferindu-se consultații și îngrijire medicală de către un medic și personal ajutător. S-a înființat și casa de nașteri, tot într-un local particular
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se semăna primăvara. Grâul după ce „dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un aparat de găurit manual, precum și o seamă de alte unelte mai mici care ajutau la confecționarea fierăriei pentru căruțe, a plugurilor, pânzuirea uneltelor agricole sau la potcovirea cailor și a boilor. Materialul feros se procura de la magazinele de profil sub formă de fier beton, fier lat, fier oțelit și potcovită. Din potcovită se confecționau potcoave sau caiele. Nelipsită din fața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
meseria lui, chiar dacă are treabă de nu se mai vede. Este glumeț și vorbește cu însuflețire despre meseria lui, dar ochii i se întunecă adesea când vine vorba despre vremurile trecute în comparație cu cele prezente. Mă plimb printre scheletele uriașe de căruțe ce seamănă cu niște ființe fantastice care zac inerte și neputincioase înainte de naștere. Bătrânul meșter mă oprește lângă una așezată cu roatele în sus, apoi lângă alta din mijlocul atelierului, răsturnată pe o parte pentru vopsire și șoptește ca pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin lutul hleios al drumurilor din zona Colinelor Tutovei, de-a lungul acestora și transversal. Carele grele cu povară se afundau cu roțile până în butuc în nisip și în noroaie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boi ai săi 6 m3 de lemn. Când se efectua un transport de amploare, se alcătuia un convoi care ajungea până la 20 de care cu boi, sub comanda unui șef. Fiecare convoi avea în dotare scule de lemnărie necesare reparării căruțelor. La lăsarea întunericului se organiza popas la marginea drumului, se făcea focul, se pregăteau merindele, se hrăneau animalele, se organiza veghea și cărăușii se odihneau până a doua zi când, dimineața devreme, porneau din nou la drum. Chiriile au continuat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seară, prin anul 1964, animatorii activităților culturale se strângeau pentru repetiții la lumina lămpilor cu petrol, în vederea unor concursuri locale, intercomunale sau raionale, de la care, de multe ori s-au întors cu diplome pentru locurile fruntașe. Pentru mulți, deplasările cu căruțele sau remorcile de la C.A.P. la fazele raionale, cu moș Gheorghe, violonistul, sau cu Vasile, țambalagiul, în frunte au rămas amintiri de neuitat, deși mulți dintre aceștia s-au stins mult prea devreme. În anul 1970 existau următoarele formații artistice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
performanțe deosebite s-au obținut de echipa de dansuri care avea să devină cunoscuta „Făt-Frumos”. Toată lumea, toți tinerii jucau cu plăcere, nu știau să ceară recompense, oricât de mari ar fi fost greutățile și lipsurile din timpul deplasărilor cu căruțele, cu remorcile sau pe jos în satele vecine. Echipa de fotbal a satului Tarnița, în perioada 1958-1970, era pregătită de domnul profesor Jenică Iamandi și avea următoarea componență: Gheorghe Olaru, Vasile Maxim, Ion Bătrânu, Grigore Tofan, Vasile Apostu, Ion Chirilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De la rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]