25,038 matches
-
depășește vechea clădire de la capătul lui. Ridicată cu mai bine de un secol în urmă, construcția a avut diverse utilități. Astfel, după al doilea război mondial, a găzduit internatul Școlii Tehnice Sanitare, apoi Școala Elementară numărul 8 și, în sfârșit, catedra de farmacologie a Universității de Medicină. Cândva, în spatele ei se înșirau câteva căsuțe joase, pe care ea le domina cu statura sa impunătoare. Acum, locul lor a fost luat de un șir alcătuit de trei blocuri, în rândul carora s-
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș, Toader Crâșmariu și de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, fiind hirotonit și înscăunat în Catedra Arhiepiscopală din municipiul Culuj - Napoca, ca successor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993. În toamna anului 2005 inițiază, demarează și coordonează acțiunea de înființare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. La 2 martie anul
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
veniți mâine sau când doriți. O găsiți la biroul externări. - Mulțumesc, domnule profesor. Mi-ați dat ceva emoții. Voi urma cu strictețe tratamentul, fiți fără grijă. Este vorba de sănătatea mea și mai ales de dorința de a reveni la catedră din toamnă. Mi-au lipsit enorm întâlnirile cu studenții mei în această perioadă de boală. - Vă cred, doamna profesoară, doar știu ce înseamnă să fii înconjurat de tineretul dornic să cucerească știința dacă s-ar putea peste noapte. Nu îi
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Lasă-le și tu, nu mai pune la suflet. Ia spune-mi, acum te simți mai bine? - Da, mă simțeam mai bine de mai mult timp, dar cum trebuia să-mi mai fac un control medical pentru a reveni la catedră, m-am internat și iată-mă că am revenit acasă mai devreme decât era stabilit. Așa profită și tatăl tău să nu mai mănânce prin oraș, sau hrană rece. Dacă ruga menajera și îi mai dădea câțiva lei suplimentar, nu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
erau la tablă. Binevoitor, profesorul Grănicescu, un domn respectabil, în jur de șaizeci de ani, cu o frunte înaltă și început de chelie, mă privește peste ochelari și mă gratulează cu un zâmbet larg: - Intrați, intrați! Mă apropii sfioasă de catedră. - Nț, nț, nț!, clătină el galeș din cap și ridică o mână în aer trasând un cerc perfect, imaginar, deasupra capului. Vă rog să vă întoarceți și să lăsați ce aveți de lăsat acolo, pe prima bancă. Și întinde bărbia
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
pe vârfuri în speranța că doar astfel va putea depăși cei aproximativ un metru și cincizeci de centimetri pe care-i măsura. - Vă rog să vă apropiați și să vă alegeți un bilet, îmi spune arătând cu gesturi domoale către catedra pe care se odihneau jumătăți de pagini întoarse cu fața în jos. Îmi fac cruce cu limba - fiindcă altfel nu aveam cum să fac, fără să fiu văzută - și întind o mână tremurândă către prima foaie. O întorc. - Ce număr
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
răsuflat ușurat când a văzut nota șase, apoi a ieșit val-vârtej pe ușă. În locul lui, își face intrarea în sală grațioasa Cecilia, fata din Brăila care, lipsită de orice inhibiție și orice emoție, sustrage cu voia profesorului un bilet de pe catedră și cu un tupeu uimitor, ia loc în banca din fața mea fără să-și lepede însă la prima bancă bagajele cu care intrase. Scoate dezinvoltă cele paisprezece cursuri pe bancă, iar peste ele pune cele două foi albe luate de pe
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
cu un tupeu uimitor, ia loc în banca din fața mea fără să-și lepede însă la prima bancă bagajele cu care intrase. Scoate dezinvoltă cele paisprezece cursuri pe bancă, iar peste ele pune cele două foi albe luate de pe aceeași catedră, cu ștampila unității de învățământ, apoi se apucă frenetic de scris. Între timp, stimabilul nostru profesor se plimbă în fața sălii, de la stânga la dreapta și invers, oprindu-se din când în când ca să asculte ce-i spunea colegul de la cea
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
crescut de mic copil cu dese recitări de poezie din partea tatălui meu, Constantin, ca și a mătușii mele Lenuța și a unchiului meu Marin - poezii, în special, de factură spiritual-religioasă. În final trebuie să mulțumesc doamnei profesor Judith Beveridge, de la catedra postuniversitară, secția Literatură de Creație, de la University of Sydney. Prof. Beveridge a dăruit în mod generos din timpul ei pentru a-mi transmite perspectiva unică provenită din partea domiei sale ca și poet laureat, publicat pe larg în literatura de limbă
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
de franceză în județul Caraș-Severin. Din anul școlar 1978-1979 s-a întors în Rucăr, devenind profesor titular la Grupul școlar forestier Rucar. Și-a dobândit prin perseverență si muncă asiduă respectul binemeritat al elevilor și consătenilor ei. Pe lângă munca la catedră a avut preocupări extrașcolare lăudabile care i-au adus aprecieri la nivel județean și național pe linia mișcării cultural-artistice a elevilor, a conservrii tradițiilor prin constituirea de grupuri folclorice cu care a participat la festivaluri județene și naționale, strădaniile sale
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
2013 Toate Articolele Autorului 25 octombrie are o dublă semnificație sărbătorească pentru români: Ziua Armatei române și Ziua Majestății Sale, Regele Mihai I. Ambele evenimente au fost sărbătorite la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, în cadrul unor manifestări organizate de Catedra de istorie, reprezentată de prof. dr. Daniela Mătăsaru și prof. Irina Gireadă, Clubul de istorie „Calistrații” și Biblioteca C.N.C.H. coordonată de bibliotecar Reghina Fotea. Au participat elevii claselor a X-a D, a X-a F, a XI-a D
ZIUA REGELUI MIHAI I SĂRBĂTORITĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346888_a_348217]
-
1959-1964). Liceul teoretic, fără frecvență, la Moinești. Licențiat al Institu¬tului Teologic de grad universitar din București (1969). Teza de licență e susți¬nută cu profesorul Petru Rezuș. Între 1968 și 1970 urmează cursuri pentru doctorat, secția Teologie sistematică, la catedra Teologie dogmatică, sub îndrumarea pro¬fesorului Dumitru Stăniloaie. Studiază la Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din Evanston, Illinois (Statele Unite), și la McCormik Presbyterian Seminary, Chica¬go, Illinois (1970-1972). Continuă studiile ca bursier al Consiliului Mondial al Biseri¬cilor
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
alta nenaturală, invizibilă și nefirească; o lumină a manifestărilor lumii și o alta ca „rațiuni divine”, cum s-a zis, ce se află ca temei al acestor manifestări. Să cităm din părintele Dumitru Stăniloae, ale cărui cursuri de doctorat, la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă a Institutului teologic din București, Dumitru Ichim le-a urmat: „Lucrurile sunt chipurile create ale rațiunilor divine plasticizate (...). În starea lor plasticizată se reflectă sensul, puterea și viața rațiunilor divine în unitatea lor din Logosul divin
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
citite ca elev în clasele primare a fost și un manual de istorie a românilor, elaborat de Nicolae Iorga. Apoi, fiind student al Titanului, a învățat metodă istorică și pedagogie de la acesta, utilizându-le ulterior în activitatea sa profesională la catedră (pp. 141 - 142). Ulterior, a rememorat participarea sa la formația de dansuri populare a Ligii Culturale, activitate lăudată de Nicolae Iorga (pp. 187 - 188). Prof. Univ. Dr. Mircea Petrescu - Dâmbovița, născut în anul 1915, student al lui Nicolae Iorga, și-
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Roman Braga, care acum este duhovnic și slujitor la o mănăstire din America. Cu părintele Roman Braga am frecventat Mănăstirea Antim din București, unde aveau loc întâlnirile Rugului Aprins . Printre cei de acolo, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era asistent la Catedra de Mistică, pe care o ilustra Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pe care îl iubeam foarte mult toți studenții ... - Părinte Nicolae, de ce îl îndrăgeați atât de mult pe Părintele Profesor Dumitru Stăniloae? - Ne expunea atât de frumos învățătura Sfinților Părinți, iar
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
război și reținut în lagăr (teza sa de doctorat a fost publicată postum). Întors în țară, va colabora la Ideea Europeană (1919-1925), al cărei director era de asemenea Constantin Rădulescu Motru, căruia îi va fi de altfel și asistent la catedră. Va scrie sub pseudonimele: Mihai Tonca, Niculae Ivașcu (după numele bunicului său), Skytes, Calicles, Nemo, Verax, un prelat, un universitar, un preot de țară (1). În această perioadă are preocupari teologice; în numărul din 4-11 aprilie 1920 publică articolul "Pascalia
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Nae Ionescu fiind director al ziarului. Ziarul a fost suspendat de către Regele Carol al II-lea la sfârșitul anului 1933 și va reapare pentru o scurtă perioadă în anul 1938 (în acest an Carol al II-lea îl îndepărtează de la catedră printr-o lege promulgată special pentru Profesor, pe motivul "lipsei de activitate științifică", iar între anii 1938 și toamna anului 1939 va fi internat pentru a doua oară în lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn. Mircea Eliade spunea că: "Simțeai că ceea ce spune Nae Ionescu nu se găsea în nici o carte. Era ceva nou, proaspăt gândit și organizat în fața ta, pe catedră". Iată ce spunea Profesorul însuși: Mâine mă veți depăși pe mine, chiar aveți datoria să mă depășiți, întrucât sunteți vii și întrucât eu trebuie să ajung la soluția absolută a felului meu de a vedea și trebuie să mor deci
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
la modă abia în anii postbelici, speculând și gândind teorii și subiecte ce se vor bucura cu adevărat de interes în mediul universitar abia în anii 1950 - 1960. Nae Ionescu a murit pe 15 martie anul 1940. A pierdut totul - catedra, poziția la Palat, ziarul și revistele unde a publicat. La Cuvântul, în perioadele în care nu își mai permitea să plătească vechii colaboratori, a scris adesea prima pagina a ziarului (și nu numai) reușind adesea să imite în chip strălucit
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
mei. Peședintele Centrului de examen era un învățător de elită, Constantin Cotolan, subrevizor școlar al plășii, titular la școala Dragoslavele. M-a felicitat călduros și a ținut să anunțe dorința lui, ca anul școlar viitor să mă duc suplinitor pe catedra lui, de la Dragoslavele. Mă onorase aprecierea d-sale, avea autoritatea exemplară de dascăl și fusese decorat cu ordinul “Mihai Viteazul” în primul război mondial. Așa am și făcut. Anul următor eram la Dragoslavele, membru al unui colectiv didactic select și
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Comsa Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX • Marius HRISCU, ''Pași spre nemărginire'', Editura PIM Iași, 2011 Marius HRISCU îmi este coleg de catedră universitară. La 33 de ani este un tânăr istoric ieșean, cu două masterate luate, unul în istorie, ''Românii și Europa între secolele XVIII-XX'', ca șef de promoție, și celălalt în drept, ''Drepturile omului și justiție constituțională''. Ba chiar autorul despre
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
duceam cu o imagine idilica asupra capitalismului. Era pe invers. Și am fost șocat să văd că nu se potrivește în Seattle, Washington” Păscu a reușit să mențină coeziunea UBB și în față provocărilor etnice în învățământul superior. „În condițiile catedrei noastre (Istorie) nu a existat nici un fel de impediment în apropiere. Am avut un om care ne-a dominat pe toți: Constantin Daicoviciu, urmat de rectorul Ștefan Păscu, încât colegii maghiari chiar dacă am aflat ulterior, cazul lui Andrei Maghyari, Elek
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași de la ușă către catedră și se încheia oră, încheia expunerea. Sigur, nu era neapărat un curs foarte sistematic. Vorbea liber. Numai liber. Nu-mi amintesc să fi avut notițe, fițuici sau note de curs. Eu am facut disciplină de istorie medie a României și
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
om foarte ocupat. Poate nouă premianților ne zâmbea mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu în plină recunoaștere academică era perceput corect de către colegii săi istorici. La împlinirea vârstei de 60 de ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de tip laudatio semnată de către Pompiliu Teodor. Colegul mai tanar îl creionează exhaustiv pe academician: „Numele profesorului Ștefan Păscu este legat de
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
fost bine până prin 1975 când a început să se strângă șurubul. Deschiderea culturală a fost în țară până în 1971, dar din punct de vedere al funcționarii universitare până în 1975. Abia atunci, cănd Universitatea avea unități fundamentale de cercetare și didactice: catedrele, care erau pe domenii de specialitate au fost comasate. Ca urmare s-a diminuat și cercetarea științifică dar plecările s-au rărit abia la începutul anilor 80. Aveam relații bune cu SUA și Romă.” O legatura subtilă de aceeasi factura
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]