3,766 matches
-
această situație, cu toate că dă un orizont mai larg acțiunilor de apărare și de protecție a societății, de accedere a tuturor la statutul de cetățean. Henri Bazire, mort în timpul Primului Război Mondial, înainte de a-i putea urma lui Albert de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privind locuințele muncitorești, amenajarea urbană, igiena, exproprierea etc. Jules Siegfried, a cărui lege din 1894, care îi poartă numele, organizează locuințele ieftine (HBM), este unul dintre principalii reprezentanți, celălalt reprezentant fiind Émile Cheysson. Muzeul social grupează "leplaysieni", liberali, socialiști reformatori, catolici sociali, "solidariști", cu toții preocupați de locuințele populare. 2 Alain Cottereau, art. citat, 1970, p. 372. 3 Ibid, p. 380. 1 Annie Fourcaut, "Essai de mise en perspective historique de la politique de la ville des années 1880 aux années 1970", în Raportul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței pâinii și vinului este schimbată în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos"78. Pentru a simboliza taina Euharistiei, creștinii foloseau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în beneficiul celui din metal, care, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai prețios. Apoi, în 1215, al XII-lea conciliu ecumenic de la Lateran (al IV-lea conciliu de la Lateran), vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune cineva că în sfântul sacrament al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
după modelul portului Reykjavik, o statuie a lui Leif, îndreptată cu fața spre ocean, duce mai departe amintirea vajnicului navigator nordic și reamintește cetățenilor Statelor Unite că genovezul Cristofor Columb a avut niște devansatori iluștri: vikingii. După ce a obținut din partea suveranilor catolici ai Spaniei și ai Portugaliei o flotilă de trei caravele (acestea erau numite Santa Maria, Pinta și Niña), genovezul Christoforo Colombo, Cristofor Columb (1451-1506), părăsește pe 3 august 1492 portul Palos (în sud-estul Spaniei), în compania fraților Pinzon (Martin Alonso
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic foarte omogene cu privire la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic foarte omogene cu privire la limbă și religie. Aceasta s-a întîmplat atît
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe generații strict divizați în patru "coloane": catolici, protestanți, socialiști și liberali. Practic aceste diferențe au pătruns în toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un conflict care a izbucnit din cauza educației religioase în școlile subvenționate de stat, în care reprezentanții
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
creștină, chiar creștin ortodoxă. Țin minte că am luat cuvântul și am întrebat ce facem cu persoanele de alte religii sau chiar atee, care ar dori să se înscrie în această organizație civică... că doar în România mai avem și catolici, și protestanți, și neoprotestanți, ca să nu mai vorbesc că există musulmani sau persoane de rit mozaic! Le eliminăm posibilitatea de a intra în organizație prin Statut? De altfel, cei mai mulți au fost împotriva propunerii, iar după puțină vreme și Marian Munteanu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din ea. De unde se vede că, încă de la vârful său de peste 10 milioane de membri din 1980-1981, adăpostea în ea o mulțime de facțiuni ținute la un loc de cauza comună a luptei împotriva comunismului. Dar făceau parte din ea catolici fervenți, intelectuali disidenți catolici sau evrei -, comuniști dezamăgiți, atei etc. Dar, poate, mai interesant decât modul în care îi privesc adulții pe liderii contestației comunismului, este modul în care îi privesc tinerii. Translatora mea, tânără absolventă de franceză, între timp
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria Magdalena/ când vom fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
I. Iacob, Gheorghe (pref.) II. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași (pref.) 070(498):282 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media, presă Cuprins
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunitatea majoritară din perspectivă confesională, cu problemele din cadrul propriului corp social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici mai ales la cazul transilvănean, al catolicilor români de origine etnică maghiară, cu propriile instituții și deziderate), cu modalitatea de raportare în general a Bisericii catolice la lumea modernă, bazată în principal pe comunicare și pe construirea activă și dinamică a apartenenței. Domnul Iulian Ghercă surprinde, într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în domeniul mass-mediei. Aș evidenția la acest nivel subcapitolul I. 1.2, Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic, unul care plecând de la exegeza unei lucrări din 1913 a sus-numitului iezuit arată încercarea de control a Vaticanului asupra comunicării publice a catolicilor, dar și modelul editării și publicării unui ziar, fapt semnificativ pentru dezvoltarea presei catolice din România. c. Gândit drept capitol de rezistență, în raport cu subiectul enunțat, capitolul al II-lea, Presa catolică din diecezele București și Iași în prima jumătate a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului de a impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nivel de perioade istorice (ex. Presa catolică din Spania la sfârșitul secolului al XIX-lea, în prima jumătate a secolului al XX-lea, după Războiul civil), dar neajutând înțelegerea subiectului propriu decât prin demonstrarea comparativă a slăbiciunii demersului mediatic al catolicilor în România. În legătură cu cele afirmate anterior, comparația dintre presa catolică din Europa occidentală și dintre cea din România este puțin relevantă, date fiind condițiile sociale și confesionale diferite. Poate ar fi de dorit o abordare a presei catolice din țări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
i se atribuise timp de câteva secole), revendica autonomia față de stat și legitima suveranitate atât în interior, cât și în exterior, inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei 5. La începutul secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "mass-media"6. Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești și dezvoltarea instituțiilor catolice de comunicare au scos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nici un studiu exhaustiv al istoriei Bisericii din Italia, Spania sau Franța, ori al dezvoltării presei din cele trei state, chiar dacă va conține și informații legate de aceste aspecte. Analiza noastră a vizat obținerea unei perspective asupra modului de manifestare a catolicilor în spațiul public (și în special în ceea ce privește mijloacele de informare), a rolului acordat de Biserică presei, a amplorii acestui fenomen și a principalelor scopuri urmărite la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva instituției bisericești. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului care includea crearea unui ziar exponențial pentru comunitatea catolică din România; publicația urma să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși în România, mai ales după 1918, când au existat mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și gradul redus de dezvoltare, comparativ chiar cu al unor state vecine precum Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de înființare a unui ziar catolic în capitala țării, care să fie reprezentativ pentru toți catolicii din România și care să trateze și teme social-politice, depășind astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o perioadă de reașezare, redefinire în raport cu credincioșii care nu mai erau doar supuși, ci au devenit cetățeni, dar și în raport cu întreaga societate din care făcea parte. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "media"22. Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești pe această temă și dezvoltarea instituțiilor de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scopuri ale Vaticanului au vizat uniformizarea catolicismului prin mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare cu privire la evoluția societății. În contextul istorico-politico-social de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a urmărit înfăptuirea unei unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților catolice de acolo (Vaticanul a vizat stabilirea unor relații diplomatice cu consecințe juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nici un studiu exhaustiv al istoriei Bisericii din Italia, Spania sau Franța ori al evoluției presei din cele trei state, chiar dacă va conține și informații legate de aceste aspecte. Analiza noastră a vizat obținerea unei perspective asupra modului de manifestare a catolicilor în spațiul public și în special în mijloacele de informare, a rolului acordat de Biserică presei, a amplorii acestui fenomen și a principalelor scopuri urmărite la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
metode în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]