6,690 matches
-
abordarea behavioristă, trimite la o dimensiune mai mult internă a indivizilor, în general definită drept o "predispoziție de a acționa". Cercetătorii au postulat existența unui al treilea termen între stimuli și comportamente. Această reorientare, denumită "neo-behavioristă", permite organizarea unor anchete centrate pe evaluări emise de indivizi despre diferite obiecte din jurul lor. Stimulii desemnează aici factori de context, de ordin personal, familial, social sau material, ce influențează atitudinile individuale. Schema S-A-R marchează totuși un progres în luarea în considerație a interiorității psihologice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fondat pe paradigma informației și inteligenței artificiale. 5. Atribuire, cogniție și RS Studiul RS implică o luare în considerație a actorului ca producător de cunoștințe. Omul de pe stradă și modul său de gîndire cotidian constituie obiectul unui cîmp de cercetare centrat pe analiza cauzelor unei situații și a cunoștințelor utilizate în relațiile interpersonale, inițiat de Fritz Heider (1944 și 1958). Acest curent, numit al "atribuirii cauzale", a inspirat și studiile pe marginea RS, precum și o serie de lucrări despre procesele de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
RS, precum și o serie de lucrări despre procesele de mobilizare și de tratare a cunoștințelor în relațiile interpersonale (Beauvois et al., 1989 și 1991; Deschamps și Clémence, 1990; Drozda-Senkowska E., in Pétard, 1999; Guimelli, 1999; Truchot, 1998). În mod special centrate pe individ și pe modul său de înțelegere a informației (Ghiglione et al., 1990), aceste cercetări asupra "cogniției sociale" sînt puse sub semnul întrebării, din punctul de vedere al teoriei reprezentărilor, legate de ierarhia acordată unor noțiuni precum istoricitatea, poziția
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
-i schimba textul [...]. Aceste constelații materiale, odată fixate, ne fac să uităm că sînt opera noastră". Ibid., pp. 56-57 Avem de-a face aici cu o gîndire de un tip special, generată de actorii sociali, impregnată parțial de ideologie și centrată pe acțiunea din viața în societate. Este vorba despre o formă de cunoaștere, elaborată și împărtășită social, avînd un scop practic și concurînd la construirea unei realități comune unui ansamblu social. Numită și "știință naivă", "naturală", această formă [...] se distinge
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mintală Belleli; De Rosa; Jodelet; Krause-Jacob; Schurmans Corp, alcool, drog Jodelet; Boissonnat; Ravenna; Cavazza SIDA, comportamente sexuale Apotolidis; Bosio; Comby; Deschamps; Devos Echebarria; Echabe; Jodelet; Marková; Moatti; M. Morin 3.1.4. Mediul O dezvoltare conexă a acestei orientări se centrează pe reprezentările mediului și relațiilor urbane (Galli; Jodelet; Laneyrie; Moser), ale politeții (Bernard), ale efectului de seră (Duron), zgomotului (Morin), copacului în oraș (Cadiou), ale autostrăzii (B. Lefèbvre), ale confortului termic domestic (Bourgeat), ale vînătorii și naturii (Guimelli, 1998) sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
261 Această abordare a tratamentului cognitiv al mesajelor persuasive nu este aceeași cu cea care se dezvoltă în Franța pe marginea structurii reprezentărilor sociale. Ne-am putea totuși gîndi la unele interferențe teoretice. Activarea modului de asimilare sistematică a informației (centrată pe conținut) ar fi mai des prezentă la subiecții cu nevoi mari de cunoaștere (need for cognition, după Cacioppo și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem că o "bună" acțiune de comunicare, eficace în scopul său de persuadare, se va mulțumi, din rațiuni diverse, atît strategice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
absent din mediul celui care îl folosește. Este văzută ca distinctă de subiectul care o adoptă în scopuri precise. Este vorba despre o noțiune adesea dedusă în lucrările despre reprezentări. Studiul imaginilor cognitive, dezvoltat îndeosebi de Michel Denis (op. cit.), este centrat în special pe dimensiunea funcțională și adaptativă. Cercetările în acest domeniu se dezvoltă în pedagogie, în psihologia muncii și în ergonomia informaticii (Guillevic, Sperandio). Ne vom limita, în acest paragraf, la dimensiunea sa socială și la legăturile cu noțiunea de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
G., "Les représentations sociales: la question de la genèse", Revue internationale de psychologie sociale, vol. III, nr. 3, 1990, pp. 429-450 3.2. O procedură de analiză a imaginilor Lucrarea lui Galli și Nigro este exemplară în mai multe privințe. Este centrată pe forme iconice, dar permite referirea la elemente verbalizate, afective și cognitive. În anumite privințe, autorii pun în evidență anumite principii organizatorice sau diverse elemente ale unui sistem central. Pentru anumiți cercetători, aspectele iconice sau simbolice nu ar fi decît
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
60 Slab/ puternic emoțional 0,58 Curajos/prudent 0,67 Impulsiv/obișnuit să reflecteze 0,67% Iresponsabil/responsabil 0,61 Nerăbdător/răbdător 0,58 Agresiv/blînd 0,54 Cu idei nu foarte clare/ clare 0,50 Superficial/profund 0,47 Centrat pe el însuși/ pe ceilalți 0,66 Egoist/altruist 0,57 Realist/visător 0,52 M. Ravenna și Cavazza, "Ecstasy, cocaïne et haschich dans les repré-sentations des jeunes et des adolescents", A 5-a Conferință internațională despre reprezentările sociale, Montreal
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
treia. Diferite tendințe apar în funcție de apartenența sexuală: fetele din clasa a treia valorizează profesia medicală; băieții vor să se orienteze spre profilul științific evocînd, în primul rînd, meserii tehnice precum cea de "inginer". La fel, aplicarea unui chestionar SCB remodelat, centrat pe cele două metascheme "atribuire" și "praxis", la elevi din clasa a treia indică o diferență relativă. "Fetele [...] operează mai multe judecăți pe marginea meseriilor științifice decît băieții și par să marcheze mai mult decît ei dificultățile legate de accesul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
36 RS a meseriilor științifice la clasele de liceu terminale cu profil filologic și științific se dovedește a fi un obiect mai consistent, fiind legat de un fenomen social mai difuz. Modelul [19/2] despre care am vorbit mai sus, centrat pe SCB Praxis și Atribuire, este aplicat cu termenii inductori "matematică" și "deschideri", la 179 de liceeni și liceene din patru licee din Montpellier. Aceste două cuvinte sînt, de fapt, cele care corespund cel mai bine motivațiilor elevilor din clasele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Diferite cercetări, dintre care cea a lui Marie-Claude Hurtig și Marie-France Pichevin, Geneviève Paicheler sau Verena Aebischer sînt în mod deosebit citate pe acest subiect. S-a dezvoltat mai apoi o sinteză pe unul dintre modurile de abordare a chestiunii, centrînd interesul cititorului pe o cercetare sociologizantă a unui psiholog social elvețian (Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994). Abordarea sa o ilustrează pe cea susținută de Moscovici și Doise despre principiile organizatoare, obiectivarea și ancorarea. Identitatea socială este obiect de transformări și achiziții în funcție de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de includere mai mult sau mai puțin periferice ale elementelor (gospodina salariată, femeia divorțată salariată...) unui grup. Bărbații și femeile, limitați în interiorul entităților lor de apartenență cu frontiere vagi, sînt mai mult sau mai puțin apropiați de un prototip. Ne centrăm, în acest caz, pe varietatea reprezentărilor mai mult decît pe percepție monolitică și unipolară a schemei de gen. Astfel se evită închiderea indivizilor în forme invariabile și fixe de conduite și se autorizează o înțelegere nuanțată. Acest lucru explică de ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de la bărbați, fie de la femei care suferă alte tipuri de disimetrii. În raporturile profesionale, femeile și bărbații dominați pot fi conduși la o cunoaștere de sine axată pe apartenența la grupul celor de același fel și o viziune a șefilor centrată pe ideea de personalizare. Mai mult, pot tinde să accepte și să integreze percepția despre ei înșiși pe care dominanții le-o transmit. În cazul "intuiției feminine", vom considera că femeile dezvoltă, prin această modalitate, o cunoaștere implicită și practică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ocupare a forței de muncă și de luptă împotriva șomajului. Pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect, am folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am adunat date documentare, am purtat discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la două entități: grupurile politice din Parlamentul European și federațiile europene de partide. Dacă legitimitatea studiului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
exprimat pozițiile. Cîteodată și-au motivat orientările politice. De cealaltă parte, am notat variații partinice în conținutul contribuțiilor documentate. Prin urmare, pozițiile delegațiilor naționale (ca și motivațiile) fluctuează în funcție de aportul lor la dezbaterea social-democrată europeană. 1.3.2.2. Convorbirea centrată După prezentarea primul tip de surse, ne vom îndrepta spre convorbirea centrată. "Mai cunoscută sub denumirea engleză de focused interview, [convorbirea centrată] are ca obiectiv analiza impactului unui eveniment sau al unei experiențe anume asupra celor care au asistat sau
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
FEP și grupurile politice din PE nu e nici pe departe armonioasă. O serie de factori permite explicarea acestei stări: componența FEP nu este aceeași cu cea a grupurilor; resursele sînt mai importante la vîrful grupului; activitățile lor nu se centrează pe aceleași domenii politice; cooperarea mai integrată în cadrul grupului rezultă dintr-o mai mare continuitatea a personalului; iar natura urgentă a afacerilor parlamentare cere mecanisme de decizie mai eficace 128. De cealaltă parte, partidele europene întrețin relații și cu celelalte
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
prin specializare, la apariția unui areal de cunoaștere. În contextul învățării școlare, abordarea transdisciplinară se face cel mai adesea din perspectiva unei noi teme de studiu. Într-o altă interpretare, „conceptul de trandisciplinaritate desemnează o nouă abordare a învățării școlare, centrată nu pe materii, teme sau subiecte, ci „dincolo” (trans) de acestea. Forma de organizare a conținuturilor este axată pe demersurile elevului (a comunica - recepție și emisie, a reacționa la mediul înconjurător, a traduce, a se adapta, a prevedea, a decide
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
proiectare curriculară, dar și de scopurile urmărite în procesul de învățare. Indiferent de abordarea adoptată, de nivelul de integrare și de posibila predominanță a unei strategii didactice, trebuie reținut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului și organizarea învățării se centrează pe principiul învățării prin încercare și prin descoperire, bazat pe o viziune constructivistă și globală asupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. 1.2. Interdisciplinaritatea - modalitate de gândire și acțiune Reforma conținuturilor învățământului reprezintă un punct nodal al transformărilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
semestriale sau anuale comune la două sau mai multe discipline ( limba română cunoașterea mediului (științe)geografie istorie; limba română-istorieeducație plastică educație tehnologică etc) . Interdisciplinaritatea trebuie corelată cu alte principii sau inovații: educație permanentă, proiectarea curriculum-ului în echipă, predarea - învățarea centrate pe elev, învățarea în grupe mici, învățarea în clase - bibliotecă, predarea - învățarea în echipă, promovarea metodelor activ - participative etc. Programele și manualele școlare trebuie să fie astfel proiectate încât să-i permită copilului să facă legături organice cu ceea ce el
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să descopere ceea ce îl înconjoară, ceea ce se întâmplă în jurul său, pentru a găsi soluții problemelor cărora trebuie să le facă față. Trebuie să-l ajute să-și construiască un model mental coerent al realității. Învățătorul trebuie să proiecteze activități specifice, centrate pe elev ca unic produs și beneficiar al procesului educativ. Cunoașterea mediului are rolul de a crea fundamentul pentru transformarea elevului din spectator în actor al activității științifice. Întegrarea interdisciplinară are la bază creativitatea fiecărui învățător prin libertățile pe care
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
are aplicabilitate și pentru imaginile vizuale. Există totuși o altă obiecție, mai practică, împotriva acestui termen. Nici un substantiv nu poate deriva din "perspectiva" care poate face trimitere la subiectul acțiunii; nici verbul a "perspectiviza" nu se folosește. Într-o teorie centrată pe subiect, precum aceasta, pentru a descrie focalizarea dintr-o povestire trebuie să avem termeni din care să derive subiectul și verbul. Aceste două argumente au cîntărit destul de greu în alegerea unui nou termen pentru un concept nu tocmai nou
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a se înscrie ca formator al ființei". Această idee de investire a spațiului cu semnificație istorică și cu multă încărcătură politică poate ajuta la interpretarea povestirilor în care o analiză naratologică dezvăluie relația complicată dintre personaje, timp și spațiu. Focalizarea centrată pe personaj (FP) poate varia, se poate muta de la un personaj la altul, chiar dacă povestitorul rămîne același. În astfel de cazuri, putem căpăta o imagine clară a originilor unui conflict. Ni se arată cît de diferit sînt percepute aceleași fapte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]