3,772 matches
-
și iute Îmi lovește nările, făcându-mă să-mi duc degetele la nas. Acum Înțeleg de ce eremiții se ascund În pustiu, ca să nu fie văzuți și auziți; cred că strigătele lor lubrice se aud din peșteri ca niște boncăluituri de cerbi În călduri, ca urletul fiarelor În rut, dar fiarele au ceva pur În modul de a lăsa natura să se manifeste prin ele, vreau să spun că sunt autentice, Întrucât sunt posedate de geniul speciei, pe când individul uman transformă actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fi liber se asociază cu un anumit fel de lumină. Cu totul altfel este cea care se arată întemnițatului. Lumina stării de libertate e curată, ca și cum ai bea de-a dreptul din izvor. Cu buzele lipite de pânza apei, precum cerbii. Stropi răcoroși îți sar pe obraz, îți treci mâinile umede prin păr, încerci o senzație de prospețime. Lumina din temniță e ca și cum ai bea dintr-un chiup nisipos ; o apă zgrunțuroasă și sălcie. Ca și apa, lumina poate fi curgătoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
loc cu ceilalți. Apoi, ca din senin, apăru o sticlă nouă, care închise cercul. Băură pe îndelete, Pârnaie primi sticla chiar din mâna lui Calu și părea că se împăcaseră. Apoi Calu trase un râgâit prelung, ca un boncăluit de cerbi. Și acum să fim serioși, declară el. Mierlă ciuli urechile și slobozi câteva chemări lungi, de turturea. — Mai bine zi ceva ciorilor ălora care zboară pe deasupra, observă Chisăliță. Zi-le să plece, nu-mi plac ciorile. Când zboară prea jos
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Uranus 84. 1468. Coleeg Constantă, 5 apartamente, București, str. Uranus 42. 1469. Cretu Petre, 7 apartamente, București, str. Glicozei 21-38. 1470. Cretu Ion și C-ta, 5 apartamente, București, str. Petru Maior 78. 1471. Codarcea Alex., 8 apartamente, Sinaia, str. Cerbului 15 București, str. Abrud 60; str. N. Bălcescu 3-5. 1472. Cardaș Stanu, 7 apartamente, București, str. Vasile Gherghel 26. 1473. Ciocoltea Sergiu, 3 apartamente, București, str. Cazarmei 70. 1474. Creci Elenă, 6 apartamente, București, str. Raditei 11. 1475. Constantin D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Banului 3. A 7941. Tangescu Olga, 4 apartamente, București, str. Frumoasă 52. 7942. Tatas Ioan succesor Artemisa Tatas Pfeiller, 3 apartamente, București, Aleea Petofi 22, Bd. Magheru 43. 7943. Teodorescu Eugenia fost Ionescu, 5 apartamente, București, Albă Iulia 13, str. Cerbului 8, Splaiul Unirii 103. 7944. Tudose R. Iordan Calea Griviței 205, imobil complet. 7945. Tartareanu Niculae, 2 apartamente, București, str. Viitor 70, str. G-ral Maghheru 43. 7946. Tașca Sofia, 2 apartamente, București, str. Col. Papazoglu 75 7947. Tarnopol Lambru, 7 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1984; Poteci fără întoarcere, București, 1987; Comoara, Iași, 1988; Aventură dincolo de timp, Iași, 1990; Ochii viperei, Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000; Templul amăgirii, Iași, 2000; Cerbul de lumină, Iași, 2001; Praznicul orbilor, Iași, 2001; Porumbeii albaștri, Iași, 2003. Ediții: Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, introd. edit., Iași, 1973 (în colaborare cu Ion Arhip); Din cronica unui veac. Documente inedite (1850-1950), Iași, 1978 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
implicită sau explicită a capitalismului, sexismului, rasismului sau o viziune a libertății și fericirii care pot oferi o perspectivă critică asupra lipsei de libertate și a nefericirii existente în societate. Deși discutabil ca text reacționar, The Deer Hunter (Vînătorul de cerbi) conține imagini utopice ale comunității, ale clasei muncitoare, ale solidarității etnice, ale prieteniei între oameni, care oferă o perspectivă critică asupra fragmentării, alienării și a pierderii sensului de comunitate în viața cotidiană a capitalismului contemporan. Imaginile utopice ale extazului produs
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din 1978 și pelicula Hamburgher Hill (1978) prezentau filme de acțiune plasate în Vietnam și criticau intervenția Statelor Unite, ridicînd totodată și problema intervenției imperialiste în țările lumii a treia. Cele două mari filme despre Vietnam, turnate la Hollywood, Vînătorul de cerbi (The Deer Hunter, 1978) și Apocalipsa acum (Apocalypse Now, 1979) au făcut ambele uz de un scenariu de tip "în inima întunericului" (aluzie la cunoscuta nuvelă a scriitorului englez Joseph Conrad, n.t.) pentru a prezenta o viziune rasistă a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de elevi. Binomul elev-elev va avea de completat o piramidă pentru grupuri, astfel: Perechea nr. 1: familia Perechea nr. 2: clasa Perechea nr. 3: grupul artistic (vor identifica cuvinte - cheie pentru fiecare din aceste grupuri, după indicațiile date: substantiv, adjectiv, cerb, pronume) 6. Metoda Bulgărelui de zăpadă 1. Faza introductivă Expunerea problemei. 2. Faza lucrului individual Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de subiect. 3. Faza lucrului în perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
sentimente incerte, demonstrând că poezia înseamnă evocarea de sentimente și fapte, într-o umbră voită. Și mai rămâne prin lunga biografie în care se confesează, explicân du-și condiția și ținuta singulară în istoria noastră literară. Nicolae Labiș "Puiul de cerb", Editura Tineretului, 1956; "Primele iubiri", Editura Tineretului, 1956, "Lupta cu inerția", Editura Tineretului, 1958,"Moartea căprioarei", E. P. L., 1964. Nicolae Labiș publică în 1956 "Primele iubiri", volum caracterizat printr-o atitudine generoasă, "dominat de evocarea copilăriei peste care plutește umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întins ca să-și purifice sandala,/ pe spini și pe cuvinte alandala". Baladele scrise în această perioadă 1 implică, asemenea celor precedente, dar cu mai multă meditație și poate mai gravă, mai metaforic exprimată prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut: "unde calcă el nu se cunoaște./ Numai umbra lui în lună paște". Balada "Cerbul invizibil", scrisă în 1962 și publicată în 1974, pare a fi fost cizelată-n timp, pentru că îi lipsește epicul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
precedente, dar cu mai multă meditație și poate mai gravă, mai metaforic exprimată prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut: "unde calcă el nu se cunoaște./ Numai umbra lui în lună paște". Balada "Cerbul invizibil", scrisă în 1962 și publicată în 1974, pare a fi fost cizelată-n timp, pentru că îi lipsește epicul cu desăvârșire. Am mai putea cita "Hercule ridicând cerul pe umeri", "Măria sa puiul de cuc", "Orologiu de gheață", "Don Juan în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exotismul, amestecul de candoare, frumusețe, puritate și frivolitate intens carnală sunt decantate în imagini somptuoase, germinate de câteva motive care apar obsesiv lenea, covorul, mătasea, piperul, pisica, șarpele, cuprinse într-o anume interferare de regnuri: furnici, melci, pisici, ciuperci, căpșuni, cerbi ("Pastel creștin"). Femeia este voluptoasă, senzuală, cu sânii mari, așezată într-un univers de fructe și arome. În același timp, fructele au ceva din senzualitatea femeii; piersicile au pleoapele umflate de somn, "ca de o tainică dorință", sarea foșnește senzual
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
plastic prin luminile strălucitoare ale cristalului: "O, azi sunt bucuros ca un cristal/ Fără cusur mi-s hainele de înger./ Mi-e fiecare nastur triumfal încoronat de proaspete răsfrângeri." Nostalgia plecării, a evadării și cea a nerealizării apare în poemul "Cerbul": "Dar l-au predat în haltă conductorii/ Și a rămas cu iuți bătăi de pleoapă/ Să plângă adânc la marginile orei./ În umbra unui turn opac de apă." În "Julien ospitalierul" apare Julien, un fel de "Mopete" al lui M.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vibrează o lumină ca o muzică, ce dă extaze. Numai de n-ar ajunge la manieră: "Melcul cel mic cu muget lin/ Iubea în taină-un serafim/ Și bea buton după buton/ De bulion cu-n gentilom." Tudor George "Legenda cerbului", E. S. P. L. A., 1957; "Veverița de foc", Editura Tineretului, 1967; "Balade", E. P. L., 1967; "Copacul descătușat", Editura Tineretului, 1968; "Balade", 1969; "Balade singaporene", Editura Cartea Românească., 1970; "Țara migrenelor", Editura Eminescu, 1970; "Sonete aeriene", Editura Cartea Românească, 1972; "Armura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și domol/ Nu-nțelegea asemeni cânturi/ Cu trupul de simțire gol/ Se legăna mlădiu în vânturi." Alexandru Piru, în studiul său, subliniază lungimea poemelor lui Tudor George. "Legenda cerbului" cuprinde 504 versuri, iar al doilea volum, "Veverița de foc", se constituie într-un epos de peste 2. 000 de versuri. Baladele sunt exerciții lirice cu trimiteri spre stări însetate de absolut sau melancolii generate de inadaptabilitatea "Hiperionului" care zboară în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un context în care arcașii se așază roată să-l ucidă. Ca și la Dumitru M. Ion, viața este o permanentă, vânătoare. Dar roata mai reprezintă și trăsături umane: mândria rănită, orgoliul nemăsurat": "Priviți aceasta-i roata: o inimă de cerb/ înjunghiat azi-noapte, de-un fir de iarbă neagră". Și toate la un loc se subordonează ideii repetării în timp, și deci a imposibilității evaziunii și a depășirii. În același circuit existențial, ea, roata "trece fără umbre prin goluri mari de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
urmă, și-azvârle, înainte/ rostogolind pe cele de azi un drum de ieri/ într-o aceeași curgere fierbinte". Timpul în dezlănțuirea lui îl traduce simbolic și alegoric, în razele roții: "când, prins în raze, timpul începe să horească/ parcă un cerb rotindu-se, ar vrea/ să își învețe coarnele sa crească". Întoarcerile îi dau certitudinea permanenței: Aproape stai de mine, atât/ că nici nu mai poți veni". Ca niște păsări călătoare, care pleacă și vin, se întregește imaginea acestui univers în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
invers" în care frunza poartă în ea seva întregii veri, ea va coborî în cerc ("Urcă frunza-n cerc deschis"). Poetul desenează în cuvinte poeziile, realizează portrete. Pământul este desenat cu smalț duios, profilul ulciorului a săpat o cută neagră, cerbul plânge-n fugă frântă și izvorul este oglindă spartă. Gestul mâinii este surprins cu încetinitorul, de aceea mișcarea este imperceptibilă și imaginile par suspendate undeva între pământ și cer: "Și-n oglinda lor târzie/ smalțul se-ncrustează singur/ În portret încremenit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumele viitoare, în care poetul suferă de prea mult trup, pe care îl va tortura, pentru a-și elibera spiritul. Paralel cu peisajul, poetul reia sentimentul morții, cu seninătatea specifică creației folclorice, nu însă fără resemnarea caracteristică acesteia. Bradul, copacul, cerbul, izvorul sunt simboluri care suportă interpretări diferite în contextul poeziilor. Bradul, ca și în folclor, simbolizează moartea: "Mai frumos și mai de spaimă ca strigoii!" Izvorul exprimă viața ce se dezlănțuie spectacular, ca apa râului de foc mistuitor, de care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
forme și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul Serviciului Sanitar, ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe: Tirului, Cerbului, Tăbăcari, Neagoe Vodă, Bacău-Ocna, în primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Casandrei. Subiectul este același. Cînd noaptea "coboară din nori, pe aripi de fiori", un june zboară, ca gîndul, pe un cal, care, "cu nara-i arzînd și cu coama pe vînt", saltă peste creștete de stînci și prăpăstii adînci, "ca cerbul urmat de săgeat' arzătoare". Junele poartă sub manta-i o mandolină. Astfel, el ajunge la fereastra unui vechi castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o tonalitate și o topică, adică un teritoriu poetic în interiorul căruia este greu să mai decupezi o fâșie originală. Ștefan Amariței apelează, de altfel, la o simbolistică ușor de recunoscut: Dumnezeu este văzut ca un "porumbel sau ca puiul de cerb, peste munți și peste văi", păcătosul este ca "oaia cu lâna de aur, înfulecată pe nerăsuflate de lupul veșnic flămând", glasul lui Dumnezeu este "clopotul ce răsună peste munți și peste ape" etc. Construit, la fel, previzibil, pe o serie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul frumos în ale cărui coarne triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ard ca o flacără răstignită între două poezii nescrise,/ numai Dumnezeu există/ simt mâna lui pe ceafa mea acoperită cu hârtie albă nescrisă/ degetele mele se rătăcesc în pădurile din inima Lui/. Un creion bont cu vârf din coarne de cerb mă desenează pe Carte. Sunt". În acest proces de relevare a unicului adevăr al ființei, iubirea (tema de recurență în Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998 și Amanții iluziei, Editura Timpul, Iași, 1999
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]