7,304 matches
-
de alta a eliminării obiectului acestor critici, prin suprimarea radicală a cauzelor ce le dau naștere. Ca să nu mai fim criticați, cea mai bună soluție este să ne corectăm, să ne regenerăm moravurile. Deci să ne europenizăm. Demonstrație în permanență circulară în interiorul aceluiași sistem de idei: și atunci, și noi, fieșcare, vom câștiga adevărata cinste și fericire și norodul peste puțin timp negreșit va ajunge întru acea stare întru care se află noroadele a ceilalți evropei. Dezvoltarea concepției integrării social politice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ieșire a fost utilizat instrumentul AO Continuous Generator care realizează mai întâi încărcarea unei memorii tampon (a cărei lungime a fost impusă a fi egală cu numărul de eșantioane corespunzătoare unei perioade a semnalului) cu datele generate și apoi parcurgerea circulară a acesteia. Este evitată astfel întreruperea transmiterii datelor către ieșirea analogică a plăcii de achiziție de date. 2.1.2.2. Amplificatorul de putere Semnalul obținut cu ajutorul instrumentului virtual prezentat în ξ2.1.2.1, deși având o plajă de
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
gulerul de blană și pieptarul ornamentat cu fir. Împrejurul mărginii superioare, între două cercuri, scris legendă: MICHAEL: VAL(achia): TRANS(alpinae): VAIW(oda): S(acrae) : C(aesareae): R(egi)ae(que): M(aiestatis): CONS(iliarius): PER. (fig. 1av). Revers: Inscripțiunea circulară: TRANSYL(vaniam): LOCUMT(enens): CIS (alpinam): PAR(tiumque): EISUP(iectarum): EXER(citus): GE(neralis): CAP(itaneus). În mijloc, într-un cerc de perle, scris în opt rânduri: A(ano): D(omini): / VIGILAN / TIA: VIRTU / TE: ET: ARMI / S: VICTORI / AM
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ion Tamâș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului St. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusa o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculara MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu SUCEAVA-IASI. Reprezentarea aversului este cuprinsă de bandă circulară marginala. În centrul reversului (fig. 24rv) este imaginea iconica a Sfintei Parascheva, cu inscripția C-POL (Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda circulară 360 DE ANI DE LA ADUCEREA LA IAȘI A MOAȘTELOR SF. PARASCHEVA 1641-2001. În medalistica românească actuala, dominată din nefericire de mult șablonism conceptual și tehnicist, realizarea respectivă o considerăm, fără rezerve, model de conduită în actul conceperii și modelarii artistice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
impresionantă alura statuara, care sugerează locul și rolul acestuia în viață urbei și în ierarhia Bisericii Romano-Catolice din Iași. Medalia sfințirii noii catedrale Romano-Catolice din Iași, la 1 noiembrie 2005 reda cu detalii realiste pe avers, (fig.27av) în bandă circulară exterioară și cerc perlat, imaginea catedralei, surprinsă de la intrarea principala și cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTĂ FECIOARA MARIA, REGINA”, flancata de însemne ale crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Bisericii Romano-Catolice din Iași. Medalia sfințirii noii catedrale Romano-Catolice din Iași, la 1 noiembrie 2005 reda cu detalii realiste pe avers, (fig.27av) în bandă circulară exterioară și cerc perlat, imaginea catedralei, surprinsă de la intrarea principala și cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTĂ FECIOARA MARIA, REGINA”, flancata de însemne ale crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cerc înscris având în tot câmpul o foarte sugestiva litera A sub forma scării mobile de acces la documentele de pe rafturile de sus ale depozitelor. Bară literei sub forma pergamentului desfăcut formează cu o facla însemnul credinței, crucea. Pe coroană circulară este inscripția ASOCIAȚIA ARHIVIȘTILOR BACĂU. Mesajul aversului devine deosebit de interesant acum când liniștea satelor locuite de romano-catolicii din Moldova este tulburata de politicieni de pe la noi sau veniți din lumea largă cu probleme care nu au nici-o legătură cu munca oamenilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin această să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”{\cîte 46}. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu cel al medaliei precedente (fig. 40rv), iar aversul (fig. 40av) prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativa ni se pare medalia realizată de românul Carniol, care prezintă prima imagine medalistica a palatului Universității ieșene, văzut din nord-est. Din păcate, prin inscripția de pe avers, aceasta medalie poate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exerga este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
România, la Iași, la 11-14 iulie 1868, în casele lui Costachi Sturdza de la Copou, în spatele actualului Spital Militar”. Întreaga compoziție obținută, așezată pe cifră 100 și nimbată cu inscripția ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ELECTROTEHNIC în ROMÂNIA, o înscrie într-o impresionantă coroană circulară de culoarea bronzului, alcătuită din frunze de laur. Toate imaginile simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practica. Inspirat alese sunt și culorile care, luate împreună alcătuiesc simbolul drapelului național „pentru a sublinia premieră națională
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a unor medalii ce reflectă realități românești. Redam prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE”{\cîte 73}. Ilustram medalia în figurile 59 av și 59rv
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTÂLNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată în mijloc, între două ramuri de lauri, cu 14 APRIL 1859 (fig. 70rv). Iată ce scrie catalogul din 1906 despre medalia aflată în discuție: „în acel timp nu s-a bătut nici o medalie și tocmai în anul 1896 un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile celor trei expoziții de la Iași (una în 1864
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile și susțin cu mână liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coronița) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toarta (în 1903, si respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte îl ocupă medalia Saraga, realizată în anul 1906. Pe avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
parte și de alta a chipului). În partea stânga pe bust, cu litere foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminențe. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlanda circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuita de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICA, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe banda mărginita de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMÂNIA - MINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860-1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginala cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum este vizibil, cele două medalii ilustrează fericit personalitatea lui Titu Maiorescu: medalia din 1940 pune accent pe preocupările științifice ale acestuia, iar cea din 1990 pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]