7,311 matches
-
ruptura dintre formarea inițială și cea continuă reprezintă o mare problemă ce trebuie soluționată printr-o soluție flexibilă, cu atât mai mult cu cât se știe că între cele două dimensiuni trebuie să existe o interacțiune permanentă, dublată de o coerență a politicilor educaționale. Se apreciază că unicul criteriu de stabilire a unor concordanțe la acest nivel îl reprezintă sistemul creditelor transferabile de studii. Fiind vorba despre o schimbare educatională, pentru implementarea ei trebuie respectate regulile fundamentale ale managemenului schimbării, acestea
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
la care se pot face căutările * Ergonomia ecranelor (ușurința rulării ecranelor până la informația dorită) * Accesul intelectual (descrierea ordonată) Bernard Calenge enumera calitățile pe care le are un OPAC: * Accesibilitate (în funcție de tipul bibliotecii și de beneficiari) * Adecvare (mesajele conținute de ecran) * Coerența (adaptarea limbajului propus de către program la vocabularul utilizatorilor) * Înțelegere (calitatea limbajului de comunicare) * Eficacitate (pentru găsirea informației dorită, mesajele ajutătoare trebuie să fie clare, pentru a înțelege greșelile făcute) * Fiabilitate (a „ghici" comenzile făcute de către utilizatori) * Evoluție (posibilitatea efectuării unor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
-mă, fac dovada faptului că știu ce am de făcut, că dețin certitudinea în privința actelor mele. Ele sunt „hotărâte“, au primit hotar, contur, limită. Ele sunt acum compacte, strâns unite în ele însele - „coerente“. Iar ele au primit configurație și coerență dinlăuntrul meu chiar; eu sunt cel care le-a dat hotar, le-a „hotărât“ așa, le-a delimitat, eu sunt cel care le-a „tăiat“, „tranșat“ (decido), decupându-le din materialul amorf al gesturilor posibile, din posibilul vieții mele, dându
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin. Destinul reprezintă împlinirea vieții în condițiile finitudinii, maxima coerență pe care o poate atinge in definitul ca definiție a omului. În sensul relativ, al finitudinii vieții, destinul este împlinirea ei. Destinul este „normalitatea“ unei biografii din punctul de vedere al libertății, este fapta libertății înțeleasă ca prevalență a secvenței
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întâmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se rezumă la parcurgerea contingentă a traiectoriei comune dintre naștere și moarte nu se ridică la coerența și configurația unui destin și nici la splendoarea negativă a eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței dialogului dintre finitudine și libertate. Sub destin și sub maladiile
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sens și că orice act se absoarbe în vanitatea lumii. Dacă este resimțită ca provocare, șansă și prilej, atunci ea poate fi folosită ca argument pentru faptul că fiecare clipă este importantă și că ea se înscrie și durează în coerența unui destin. Aceeași conștiință acută a finitudinii poate să genereze „nevroza dinamică“ a destinului sau „nevroza depresivă“ a unei maladii de destin. Din punctul de vedere al indivizilor (și nu al comunităților), destinul și maladiile de destin apar ca simple
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru că ea nu poate primi certitudinea verificabilă a unui sens, menirea, în acest caz, nu poate fi cunoscută (prevăzută), ci doar recunoscută. Această recunoaștere se face într-un târziu și à rebours, când apare drept neplauzibil că felul în care coerența unui destin a umplut golul unor așteptări ar putea fi doar întâmplător. Tocmai pentru că menirea implică o necesitate postfactuală, nu se poate spune: aceasta îi este sau îi va fi menirea, ci doar: aceasta i-a fost menirea. O asemenea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiect unic, realizarea ei ca destin. Am fost oare capabil, prin suita alegerilor mele, să-mi creez o identitate satisfăcătoare? Am fost oare capabil, prin felurile succesive în care m-am de finit, prin „hotarele“ și hotărârile mele, să obțin coerența unui destin? Sunt mulțumit de felul în care am administrat lotul finitudinii mele, de felul în care mi-am onorat proiectele și mi-am realizat posibilitățile? Mi-am folosit oare toate posibilitățile și tot potențialul meu de libertate? Am devenit
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la lucrurile vagi. Anexe SEMANTISMELE RADICALULUI *PER ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *perdeține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
publicat în 1981 la editura „Cartea Românească“ sub titlul Încercare în politropia omului și a culturii. Au fost reținute, în noua structură, studiile dedicate interpretărilor simbolului în teoria artei și în filozofia culturii. A rezultat astfel un volum de maximă coerență, care, indiferent de operele de artă analizate sau de teoriile prezentate, spune același lucru: la baza întregului comportament uman se află ambiguitatea fundamentală a jocului dintre văzut și nevăzut, material și spiritual, finit și infinit, pe care numai înțelegerea simbolului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
religioase și la devianțele religioase sau chiar bolile mintale și handicapurile fizice și senzoriale(care se abat de la normele medicale, estetice și sociale). Având în vedere această extindere și diversificare a conținutului conceptului, apare întrebarea dacă se mai poate conserva coerența internă a domeniului din vreme ce acoperă realități atât de diferite, precum omuciderea și surditatea. Răspunsul este firmativ: toate categoriile comportamentale și stările psihofizice invocate mai sus au în comun faptul că reprezintă devieri de la valorile, normele, așteptările comunității. Ele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sensul cel mai general, vandalismul reprezintă actele de violență specifice orientate către obiecte, bunuri, proprietăți. În cele mai multe cazuri, vandalismul nu este un act de agresiune lipsit de sens și motive, ci, dimpotrivă, reprezintă un act ce are și semnificație, și coerență pentru vandali, transmițând în același timp un mesaj pentru societate. Cercetătorii au încercat să găsească un motiv comun pentru toate tipurile de vandalism. S-a observat că diversele tipuri de vandalism au în comun faptul că derivă din sentimentul nedreptății
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de referințe Alexandru Paleologu 1996 - 2003. Cărți, articole 115 referințe Alexandru Popovici - contribuții la studiul florei 14 referințe Analiza statică și seismică a construcțiilor subterane (galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul și influențele baroce în literatură 247 referințe Bibliografia cărților de literatură neogreacă (Grecia și Cipru
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu teme fantastice. Ca și dezideratul realismului social, veridicitatea psihologică este o normă naturalistă fără valabilitate universală, în unele cazuri, desigur, pătrunderea psihologică mărește valoarea artistică, în astfel de cazuri, ea vine în sprijinul unor valori artistice importante : complexitatea și coerența. Dar pătrunderea psihologică poate fi realizată și prin alte mijloace decât cunoașterea teoretică a psihologiei, în sensul de "teorie conștientă și sistematică" a psihicului și a activității lui, psihologia nu este necesară artei și nu are, în sine, valoare artistică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
spiritul de observație sau să le fi permis să pătrundă in domenii încă necunoscute. Dar prin ea însăși, psihologia nu poate decât să pregătească creația literară ; iar în opera însăși, adevărul psihologic nu are valoare artistică decât dacă-i mărește coerența și complexitatea - dacă, pe scurt, este artă. 132 <titlu> 9. Literatura și societatea Literatura este o instituție socială care folosește ca mijloc de exprimare limba, o creație socială. Procedee literare tradiționale, cum ar fi utilizarea simbolurilor și a metrului, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
evaluarea operei literare. Dar, evident, problema raporturilor dintre "literatură și societate" poate fi privită și dintr-un alt punct de vedere, și anume, din cel al relațiilor simbolice sau semnificative, adică din punctul de vedere al consecvenței, al armoniei, al coerenței, al congruenței, al identității structurale, al analogiei stilistice sau al oricărui alt termen cu care vrem să denumim caracterul unitar al unei culturi și corelația dintre diferitele activități ale oamenilor. Sorokin, oare a analizat clar diferitele posibilități, *32 a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
fi pusă decât dacă s-ar demonstra în mod convingător determinarea socială a formelor. S-ar putea susține că "adevărul social", deși nu este, în sine, o valoare artistică, contribuie la îmbogățirea unor valori artistice cum ar fi complexitatea și coerența. Dar acesta nu este un adevăr absolut. Există mari opere literare care nu prezintă nici un interes social sau doar unul foarte redus ; literatura socială este numai un fel de literatură și nu ocupă un loc central în teoria literaturii decât
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nevoia să aibă așa ceva sau că ar fi trăit în mijlocul unor oameni care ar fi încurajat orice fel de opinii personale sau le-ar fi privit cu interes ? Oare nu supraestimează adesea istoricii literari, chiar și în privința scriitorilor mai recenți, coerența, claritatea și importanța convingerilor lor filozofice ? Chiar dacă ne gândim la autori care au filozofat în mod foarte conștient, fiind, în câteva cazuri, chiar filozofi speculativi, și scriind poezii ce ar putea fi numite "filozofice", va trebui totuși să punem întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
când Goethe era atât poet cât și filozof original. Dar sunt oare normele filozofice de acest fel criterii de critică literară ? Se cade oare să condamnăm Essay on Man al lui Pope pentru că folosește izvoare foarte eclectice și pentru că are coerență numai luat pasaj cu pasaj, în timp ce întregul este plin de incoerențe ? Faptul că putem demonstra că Shelley a trecut, într-o anumită perioadă a vieții, de la materialismul vulgar al lui Godwin la un fel de idealism platonician îl face oare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
propriu și încearcă să reconstituie spiritul unei epoci din diferitele ei obiectivizări - de la religie până la costume. Noi căutăm totalitatea care se află dincolo de obiecte și explicăm toate faptele prin acest spirit al epocii. *28 Geistesgeschichte pleacă de la ideea existenței unei coerențe foarte strânse între toate activitățile culturale și celelalte activități ale omului, a unui paralelism perfect între arte și științe. Metoda pornește de la unele sugestii făcute de frații Schlegel, iar exponentul ei cel mai binecunoscut și cel mai extravagant este Spengler
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
artistică, tot așa cum am susținut că nici adevărul psihologic sau social nu are, în sine, valoare artistică ? Filozofia, conținutul de idei, într-un context potrivit, pare să mărească valoarea artistică, deoarece promovează câteva importante valori artistice : cele ale complexității și coerenței. Pregătirea teoretică poate mări puterea de pătrundere și raza de înțelegere a scriitorului. Dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Scriitorul va fi stânjenit de prea multă teorie dacă aceasta rămâne neasimilată. Croce a susținut că Divina Comedie constă din
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
un succedaneu al filozofiei ; ea își are propria ei justificare și propriul ei țel. Poezia de idei, la fel ca orice alt gen de poezie, se cuvine să fie judecată nu după valoarea materialului cuprins, ci după gradul ei de coerență și de intensitate artistică. 171 <titlu> 11. Literatura și celelalte arte Raporturile literaturii cu artele frumoase și cu muzica sunt foarte variate și complexe. Uneori poezia s-a inspirat din pictură, din sculptură sau din muzică. Ca și obiectele din
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]