3,836 matches
-
pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
ocazii sunt folosite strigători și cântece la nunți și petreceri, descântece pentru bolnavi, poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita iute, înceată și ceardașul maghiar și cel țigănesc, jucat în perechi, jucul femeiesc jucat separat. Colindul de Crăciun: grupuri de băieți și fete intra în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți cu prăjituri și vin cald. Uratule de An
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul colindului "„Fă-te vesel gazdă bună”". Toată această ceată este acompaniată de unul sau doi fluierași. Melodia jocului este veselă, ritmată dar într-un moment se transformă în doină jalnică. Atunci Turca se prăbușește, iar băiatul mascat, adică „bgidușul”, motivează că
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
noapte a Ajunului nu este o noapte a odihnei, aceasta căutându-și timpul între cântatul cocoșilor de ziuă și toaca de chemare la biserică. Pe tot timpul acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
toții fii satului este "Paștele blajinilor", adică a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele instruirii muzicale a coriștilor a fost diaconul George Robert Mitrache. Activitatea recentă a corului se materializează în: organizarea colindului tradițional în Stroești (2006, 2007, 2008); organizarea anuală a concertelor de Crăciun la Stroești și Costești - Vâlsan (2005, 2006, 2007, 2008); organizarea de spectacole anuale în cadrul Sesiunii Cultural Științifice „Stroești - Argeș”; participarea la festivaluri și festivaluri concurs: Florile Dalbe (10
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
locuinței. Tot de sărbători, mai ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
alcoolice, etc. Cântecele de petrecere erau foarte multe specifice satului Livadia, multe cu caracter de doine, duioase și unele vesele, ne existând înregistrări au dispărut toate pentru totdeauna. Locuitorii vârstnici între 60-80 de ani au mai reușit să păstreze doar colindele de Crăciun și bocetele de la înmormântări. Femeile din sat păstrează și în prezent bocetele care se cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
înființate Uniunea Fanfarelor din Banat și Asociația Studenților, și s-au adoptat hotărârile de înființare a Forumului Femeilor și a Asociației Tineretului Român din Șerbia. Comunitatea Românilor din Șerbia a organizat și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție a treia. Istorie
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Indată ce se intră în postul Crăciunului, oamenii încep pregătirile pentru sărbătoriie ce vor urma. In serile de iarnă din post, bărbații se adună la o casă pentru a pregăti „corinzile”. La aceste „strângeri de corinzi” cei mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se mai pot învăța și în șezători, dar numai după apariția „crucilor” de grâu pe câmp, deoarece dacă se colindă înainte de seceriș, se face ciumă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
In serile de iarnă din post, bărbații se adună la o casă pentru a pregăti „corinzile”. La aceste „strângeri de corinzi” cei mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se mai pot învăța și în șezători, dar numai după apariția „crucilor” de grâu pe câmp, deoarece dacă se colindă înainte de seceriș, se face ciumă în bucate. Pe măsură ce se apropie sărbătorile, strângerile de corinzi se fac tot mai dese și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă și busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
lumina sfântă și celor trecuți în neființă. În timpul slujbei religioase, la căldura și lumina focului, tinerii reuniți din colțurile lumii, deapănă amintirile copilăriei. Acesta este un bun prilej al revederii și al împăcării însoțit de un pahar cu vin roșu. Colindele în secolul trecut, erau cântate în limba ucraineană, însă din cauza pierderii identității culturale, acestea au fost adaptate la vremurile noastre, respectiv preluate din manualele școlare. Se mai cunosc doar câteva dintre datinile stramosesti, care acum abia mai licaresc printre amintiri
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie harnică cu o mătură în mână, rol interpretat adesea de un băiat. Cuvintele ucrainene și gesturile de primenire a casei aveau rolul de a ajuta și îndemna gazda credincioasă să sfârșească treburile casnice înaintea
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
și serbări pentru a marca sărbătorile naționale și religioase importante din timpul anului. Și primăria organizează diverse activități culturale ...în special în anii electorali. În timpul sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
încă numele lor cu rezonanță ardeleana, cântă cântece de doina specific ciobanilor de peste munți 9guturale), poartă straie muntenești și au stani pe malurile Râmnicului că ardelenii veniți odinioară. Sărbătorile de iarnă poartă amprenta satelor de munte din regiunea Brașovului, astfel colindele sunt realizate preponderent de către grupuri de bărbați, după model pastoral.
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,34%). Pentru 3
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
de o importanță deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc. Școala Primară cu clasele I - VIII - Grădiniță
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta tristă a „celui mai mare poet dobridorean”: „Printre figurile pe nedrept uitate ale «noii generații» interbelice
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
re în ascolto de Luciano Berio în premieră pentru Teatro alla Scală din Milano (1986). La invitația Papei Ioan Paul al II-lea, cu ocazia primului Concert de Crăciun în Vatican (1993), transmis în Mondovisione, Mariana Nicolesco a cântat vechile colinde românești. Ea a interpretat în premieră mondială, sub baghetă lui Lorin Maazel, Seven Gates of Jerusalem, capodoperă lui Krzysztof Penderecki dedicată celor 3000 de ani ai Orașului Sfânt (1997). Mariana Nicolesco apare în 1991 pentru prima dată în fața publicului din
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
tradiției stabilite cu timpul în Biserică, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale. Una din cele mai importante sărbători din perioada Postului Crăciunului este Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.
Postul Crăciunului () [Corola-website/Science/299801_a_301130]