3,596 matches
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Bâra (Oțelești) și Miclăușeni (Hândrești), ambele în plasa Siretul de Sus a județului Roman. Comuna a apărut după al Doilea Război Mondial, prin comasarea celor două sate, pe teritoriul raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Trei obiective din comuna Oțeleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit indicatorul de "sat european" pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu, înființarea unui punct farmaceutic
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
din așezările Butnărești, Cucoși (Uncești), Ghinițești, Giuleștii din Deal, Giuleștii din Vale și Uncești, avea 1241 de locuitori în 345 de case. În comuna Bogzești existau două biserici și o școală primară mixtă la Butnărești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Bârjoveni și Bogzești sub numele de "Butnărești". Comuna Butnărești avea 2180 de locuitori în satele Bârjoveni, Butnărești, Bogzești, Cucoși, Prăjești, Uncești și în cătunele Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale. Comuna Secuieni avea 1340 de locuitori și aceeași
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
în 1884 de de localnicii din comună și din Puchenii Miroslăvești; locuitorii se ocupau cu agricultură și cu fabricarea de rogojini, pe care le vindeau în Ploiești și în București. În secolul al XX-lea, a început un proces de comasare a acestor comune, incluse acum în plasa Câmpul, a cărui reședință a devenit comuna Puchenii Moșneni. Astfel, în 1925, comuna Puchenii Mici fusese desființată, satele ei fiind arondate comunei Puchenii Mari, denumită atunci "Puchenii Crainici"; tot atunci, comuna Puchenii-Miroslăvești a
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
toponimia localității și astfel, rând pe rând în decursul anilor, au fost obligați să „"boteze"” locurile din hotar cu nume „noi” , care s-au păstrat în majoritatea lor până în zilele noastre. O dată cu „colectivizarea agriculturii” din vara anului [[1950]] și cu comasarea terenurilor din hotarul satului, unele toponime au dispărut din graiul racovicenilor, apărând altele noi, „adecvate” , cum sunt: „La Arie” , „La Colectiv” , „La Saivane” etc., care prin aplicarea Legii nr.18 vor intra în mod sigur într-un lent - dar sigur
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești și Podurile, avea 988 de locuitori. Aici existau două mori, două pive, șapte fierăstraie, două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Corbșori și Poenărei și comasarea lor cu comunele Stănești, respectiv Corbi, aflate acum în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ. Comuna Corbi avea 2146 de locuitori în satele Corbi și Poenărei; iar comuna Stănești avea 2147 de locuitori în satele Corbșori, Pârâești și Stănești. În
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
și o școală cu 35 de elevi. Comuna Lăicăi-Runceasa (sau Cârciuma-de-Piatră) avea 989 de locuitori ce trăiau în 244 de case împărțite în satele Lăicăi și Runceasa, având două biserici, două mori și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Cetățenii din Deal și Cetățenii din Vale sub numele de "Cetățeni", comună ce avea 1338 de locuitori în satele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale și Diaconești; Comuna Lăicăi cuprindea satele Lăicăi, Minciunești și Mesteacăn, având 1736 de locuitori
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
funcționa în aceeași plasă și comuna Măcăi, formată din satele Curuești, Sinești, Măcăi și Stănicei, având în total 666 de locuitori, și aici existând tot două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una catolică la Vladnicu, iar principalii proprietari erau Caton G. Lecca, Profira Strat și N. Țintă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Milești și Nănești și comasarea lor cu comună Parincea. Astfel, comuna Parincea, în continuare reședința de plasă (plasa Siret din același județ) avea 3200 de locuitori în satele Cățelușă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Parincea, Văleni și Vladnicu. În 1931, comuna a mai
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
de familia Petki. Până în 1840 toți urmașii familiei Petki se numesc Josef. În 1909 apare că proprietar al moșiei compuse din : conac, magazii , grajduri, grădini, parc, Cavalerul Carol Auben căsătorit cu una din succesoarele familiei Petki. Sub el se face comasarea pământului, în 1911- 1912, pământul fiind împărțit în 5 tarlale. În 1916, Curtea Grofeasca din Crihalma este devastată de țărani la aflarea veștii intrării Regatului Român în primul război mondial. Din moșia rămasă, multă parte se arendează și se vinde
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Prima localitate atestată documentar este satul Filiu la 1830. Celelalte sate sunt menționate: la 1835 - Lișcoteanca, 1857 - Bordei Verde și 1906 - Șcheaua Nouă. Localitățile comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
1.079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023 de locuințe grupate în 930 de gospodării. Majoritatea satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Ele au evoluat de la grupurile de locuințe individuale, fără un plan anume, cu vatra satului delimitată de proprietăți agricole sau de elemente naturale, la satul de tip „adunat”, cu loturile de casă bine delimitate. Nucleul în jurul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
satele Frecăței, Movilița și Trotușanu, 1900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul Sperieți-Chițcani (rezultat anterior din comasarea satelor Sperieți și Chițcani și trecut la comuna Movilița) a luat numele de "Zăbrăuți". În 1968, cele două comune au fost trecute la județul Vrancea, comuna Diocheți fiind imediat desființată și inclusă în comuna Movilița; satul Zăbrăuți a fost desființat
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
deschisă după 1848 l-a avut ca profesor pe Vasile Pop, care știa Românește, Nemțește și Ungurește. În 1872 a fost un foc mare, care a distrus toate gospodăriile de pe Ulița Mare. În 1870 s-a făcut cea mai mare comasare a hotarului, care a rămas până în zilele noastre. În 1893 satul a fost pustiit de holeră, aceasta secerând multe vieți omenești. După 1899, cea mai mare proprietară a pământului a fost văduva Contesa Clem Karacsay care și-a parcelat și
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
a evidentei din Registrul Agricol al anului 1960 și a cereilor depuse la intrarea în colectiv. După 1989 ,prin divizarea excesivă a terenului agricol, agricultura românească a devenit necompetitivă și nu poate rezista concurenței acerbe pe piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă, se impun soluții organizatorice și noi măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea activităților agricole. După 1990, urmare a inflației galopante, valoarea puținelor economii ale sătenilor s-au dus " pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
fete cu 17 eleve. Comună Roata-Cătunul avea 758 de locuitori doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
poate fi foarte precis definită ca număr și structura. Ea este inclusă în totalul alcătuit din cei 4300 de români, 754 țigani rromi și 2 unguri anunțați de către primăria actualei structuri orhganizatorice Scoarță. Dacă ar fi să luăm în considerație comasările succesive după desființarea și ulterior reînființarea comunei Scoarță alipita cu Copacioasa și apoi cu Bobu și Budieni, atunci am putea deduce că aproape jumătate trăiesc între limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primăria din Scoarță o poate confirma sau nega
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Lenin din orașul republican București, din care a făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și Țegheș (satul Olteni a trecut la comuna Clinceni), a fost inclusă în
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
avea vârsta de până în 50 de ani. Multe mănăstiri au fost închise, altele au fost transformate în azile pentru călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era considerată un schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
(PSR), numit în trecut Partidul Alianța Socialistă sau Partidul Alternativa Socialistă, este un partid politic din România. Partidul a fost fondat în 2003 de membrii Partidului Socialist al Muncii (PSM) care au refuzat comasarea prin absorbție a acestui partid în Partidul Social Democrat (PSD), decisă anterior sub conducerea lui Ioan Sasu. După anul 2004, PSR a realizat o serie de fuziuni cu alte partide de stânga precum Partidul Muncitoresc Român sau Partidul Socialist Unit
Partidul Socialist Român () [Corola-website/Science/307440_a_308769]
-
orientat spre emisiuni anticomuniste, însă specializat pe emisiunile către URSS, și finanțat de Congresul Statelor Unite. Radio Libertatea fusese înființat în 1951 de "Comitetul American pentru Eliberarea Popoarelor din Rusia" (American Committee for the Liberation of the Peoples of Russia). După comasare, numele posturilor de radio reunite a fost schimbat oficial în "Radio Free Europe/Radio Liberty" ("RFE/RL, Inc."), însă departamentele pentru diferite limbi și-au menținut denumirea inițială. În perioada 1985 - 1993 din RFE/RL, Inc., a făcut parte și
Radio Europa Liberă () [Corola-website/Science/303010_a_304339]
-
Procesul formării lor s-a realizat în Europa apuseană între sec. XVI-XVII, îndeosebi prin stratificarea și sărăcirea țărănimii sau prin deposedarea ei de loturile de pământ deținute și prin ruinarea unor meșteșuguri breslași din orașe. În Anglia intensificarea împrejmuirilor și comasărilor a generat o masă de țărani lipsiți de mijloace de producție și de subzistență. Destrămarea structurilor și a organizării tradiționale a proprietății funciare feudale și a structurilor sociale rurale a creat nu numai o depopulare rurală, ci și o forță
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de contract, la expirarea căruia puteau fi menținuți sau izgoniți, în funcție de interesele proprietarilor. Pentru a-și spori veniturile, proprietarii funciari au trecut în sec. XVI-XVII pe scară tot mai largă la restructurarea și reorganizarea proprietăților. Se realizau prin împrejmuire și comasare, efectuate de regulă, împreună, urmărindu-se crearea unor condiții favorabile pentru cultivarea cerealelor și creșterea animalelor, mai ales oi, cu randament sporit și pentru înlocuirea formelor de deținere a pământului de către țăranii dependenți pe baza legiurilor cutumiare feudale prin arendă
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
terenurilor aflate în folosință lor comună pe baza vechiului sistem agrar al câmpurilor deschise și al drepturilor obsesti, de trecere a tuturor acestor bunuri funciare în folosință exclusivă a proprietarului domeniului și de împrejmuire a lor. Împrejmuirea era însoțită de comasarea bunurilor funciare, sub formă de ferme mari sau fonduri agricole exploatate direct de către proprietarul domeniului. Împrejmuirile și comasările prin structurarea și organizarea rațională a proprietăților au creat posibilitatea sporirii productivității, reducerii cheltuielilor de producție și creșterii veniturilor proprietarilor, extinderea arenzii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]