8,920 matches
-
dificultăților economice cronicizate, regimul socialist a dat din ce în ce mai puțină atenție violenței față de femei. Problema a intrat într-un con de umbră pentru o perioadă lungă de timp. În ultimele decenii, nu s-a inițiat nici un fel de campanie publică de conștientizare și nici de mobilizare a energiei publice în vederea combaterii violenței. Rezultatele programului socialist în acest domeniu au fost amestecate. Modernizarea rapidă a societății românești, creșterea nivelului educației și atragerea femeilor în economia salarială au constituit factori structurali de îmbunătățire a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
adăpost și consultații victimelor violenței domestice (Artemis, Cluj-Napoca; Grado, Pitești; Cutia Pandorei, Bistrița-Năsăud), iar altele oferind consultații și terapie (Scop, Timișoara etc.). Artemis a organizat o campanie publicitară, în sistemul de transport public și în școli, pentru creșterea gradului de conștientizare a problemei violenței domestice. În același timp, a lansat în parteneriat cu poliția locală un program de formare a personalului de intervenție în situații urgente de violență domestică. Se înregistrează și unele inițiative mai noi, care trebuie menționate, deoarece indică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
societății. 6. Soluția finală pentru prevenirea violenței împotriva femeii ar trebui centrată mai mult pe dezvoltarea socială și culturală a categoriilor marginale, abordarea juridică fiind considerată mai degrabă un paliativ. Violența împotriva femeii reprezintă un caz tipic în care lipsa conștientizării publice este indusă de lipsa instrumentelor de intervenție. Singurele instrumente considerate în conștiința publică sunt intervenția represivă și sprijinul economic. Cea dintâi, folosită în mod singular, este limitată și, dincolo de un anumit prag, chiar contraproductivă. Cea de-a doua este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aceasta, politica socială în domeniu s-a fundat pe presupoziția contraproductivă, dovedită pură naivitate, că dezvoltarea organizațiilor nonguvernamentale ar putea oferi soluții „magice”. În realitate, insuficienta dezvoltare a politicilor publice în acest domeniu reprezintă o cauză a nivelului scăzut al conștientizării comunitare a problemei și a lipsei de inițiative civice. Perspective și direcții de acțiune În contextul actual al societății românești, următoarele direcții par să fie critice în ceea ce privește creșterea sensibilității față de problematica genului și îmbunătățirea condiției femeii: În promovarea unei politici
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un factor de frânare pentru inițiativele de rezolvare a problemelor, în general, și a problemelor femeii, în special. ● Defalcarea datelor statistice pe criterii de gen și, implicit, realizarea unor studii extinse asupra situației femeii reprezintă mijloace eficiente de creștere a conștientizării privind situația acesteia. ● Creșterea conștientizării de către factorii politici a necesității unei mai bune reprezentări a femeii în poziții de luare a deciziei reprezintă o variabilă strategică în promovarea aspectelor de gen pe agenda politică. Comunitatea pare să opteze pentru o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
inițiativele de rezolvare a problemelor, în general, și a problemelor femeii, în special. ● Defalcarea datelor statistice pe criterii de gen și, implicit, realizarea unor studii extinse asupra situației femeii reprezintă mijloace eficiente de creștere a conștientizării privind situația acesteia. ● Creșterea conștientizării de către factorii politici a necesității unei mai bune reprezentări a femeii în poziții de luare a deciziei reprezintă o variabilă strategică în promovarea aspectelor de gen pe agenda politică. Comunitatea pare să opteze pentru o abordare „organică” a acestei probleme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
create se vor dovedi doar formale, la fel de nefuncționale. ● Stabilirea priorităților în planul egalității de șanse și planificarea strategiei guvernamentale de acțiune în acest domeniu constituie variabile-cheie ale lansării unei politici eficiente, sensibile la problematica genului. ● Agențiile internaționale au accentuat creșterea conștientizării și consolidarea capacității societății civile. Este esențial ca agențiile internaționale să sprijine în continuare activ dezvoltarea capacității guvernamentale, mai ales în ceea ce privește stabilirea priorităților și planificarea strategică. ● După 2000 a fost inaugurat un proces constant de adoptare a unei legislații sensibile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cercetările efectuate, până de curând, în România s-au concentrat cu precădere asupra analizei delictelor comise cu violență și a autorilor acestora și foarte puțin pe cea a victimelor acestor delicte. În ultima vreme, creșterea numărului de victime și a conștientizării fenomenului de victimizare de către opinia publică s-a concretizat în desfășurarea unor anchete și studii de victimologie realizate de diverse instituții și centre de cercetare sau de organizații guvernamentale și nonguvernamentale din România. În pofida unor contribuții teoretice și a unor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copiii își asumă de la vârste mici responsabilități pentru care nu sunt suficient de maturi să le facă față. Aceste situații sunt, de regulă, trecute cu vederea. Efectele negative apar în timp. La acești copii pot apărea probleme de identitate în ceea ce privește conștientizarea propriei lor valori și a identității sexuale; părinții consumatori de droguri și alcool abuzează emoțional copilul. Acești părinți sunt preocupați de propria lor lume, de nevoile și problemele personale, fiind incapabili să aibă grijă de ei înșiși, incapabili de autocontrol
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
declanșat de mai multe decenii, procesul de dezvoltare a unor modalități de identificare a abuzului asupra copilului și a prevenirii sau tratării sale întâmpină încă mari dificultăți. Problema estimării incidenței reiese din fluctuația terminologiei și a limitelor metodologice legate de conștientizarea și înregistrarea formelor de abuz. Crearea acestei noi conștiințe/responsabilități a făcut ca, pe plan mondial, numărul de cazuri de abuz declarate să cunoască o adevărată explozie. Abuzul asupra copilului generează traume majore din punct de vedere fizic, psihic, emoțional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
această confruntare, în prezent se constată o dinamică ascendentă a percepției situațiilor de abuz asupra copilului. Se înregistrează încă anumite patternuri culturale specifice unei culturi centrate pe adult, ce conferă familiei un statut închis, de natură să frâneze procesul de conștientizare colectivă a situațiilor de abuz. Copilul este adesea educat în spiritul obedienței, iar disfuncționalitățile majore ale familiei sunt trecute sub tăcere. Numărul real al cazurilor de abuz fizic, sexual și emoțional este necunoscut și necontrolat din cauza percepției socioculturale asupra abuzului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilul chiar dacă nu consideri că este ceva direct util; - să tratezi dificultățile copilului fără să-l consideri anormal; să-i favorizezi creșterea, progresul, mai curând decât perfecțiunea” (Vincent, 1972, p. 243). Consilierea părinților va avea în vedere, în primul rând, conștientizarea problemelor cu care se confruntă, stabilirea unor relații de încredere între copii, părinți și asistentul social, identificarea nevoilor acestora ș.a. Este important ca părinții să înțeleagă că între acțiunile, dispozițiile lor și capacitatea de adaptare școlară a copilului există o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
București. Zamfir, E., (coord.), 2000, Strategii anti-sărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, C. (coord.), 1999, Politici sociale în România, Editura Expert, București. Vincent, R., 1972, Cunoașterea copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Violența în familie - o problemă de conștientizare socială Lect. dr. ANA RĂDULESCU Universitatea București Violența nu este o problemă apărută recent în dinamica relațiilor de familie; noutatea este însă dată de transferul problemei violenței de la stadiul de aspect privat al vieții de familie la stadiul de problemă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este însă dată de transferul problemei violenței de la stadiul de aspect privat al vieții de familie la stadiul de problemă socială cu consecințe și costuri sociale. În ultimele trei decenii, cercetările asupra violenței în familie au vizat creșterea gradului de conștientizare socială a aspectelor implicate în problematica violenței, identificarea condițiilor interne și externe familiei ce determină/facilitează dezvoltarea sau stoparea violenței, înscrierea violenței asupra membrilor familiei în registrul problemelor sociale și cuprinderea sancțiunilor pentru agresori în legislațiile din multe state ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
între serviciile și rețelele comunitare. Această abordare este posibilă prin dezvoltarea cunoașterii privind riscurile și costurile sociale, precum și prin schimbarea modului în care măsoară comunitatea consecințele violenței. Specialiștii susțin că o condiție pentru ca orice comunitate să răspundă unei probleme este conștientizarea acesteia. Atunci când membrii unei comunități nu înțeleg impactul violenței asupra dezvoltării personale și sociale, ei nu vor interveni pentru a stopa violența. În lipsa unei înțelegeri a violenței sub aspectul costurilor sociale și al consecințelor, comunitatea nu se implică în acțiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
legislative în crearea unor mecanisme subiective de răspuns la violență este diminuată prin faptul că sistemul legislativ utilizează exclusiv termeni „tehnici”, percepuți ca inconsistenți de către comunitate; utilizarea acestei modalități de combatere a violenței este contradictorie cu cerințele legate de construcția conștientizării violenței și a consecințelor acesteia. Mecanismele subiective ale conștientizării violenței sunt dominate de aspectele culturale și sociale ale fiecărui context de viață. Este imperativ ca membrii comunității să conștientizeze consecințele și costurile violenței și să-și asume responsabilitatea confruntării cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violență este diminuată prin faptul că sistemul legislativ utilizează exclusiv termeni „tehnici”, percepuți ca inconsistenți de către comunitate; utilizarea acestei modalități de combatere a violenței este contradictorie cu cerințele legate de construcția conștientizării violenței și a consecințelor acesteia. Mecanismele subiective ale conștientizării violenței sunt dominate de aspectele culturale și sociale ale fiecărui context de viață. Este imperativ ca membrii comunității să conștientizeze consecințele și costurile violenței și să-și asume responsabilitatea confruntării cu problema violenței. Studiile centrate pe identificarea factorilor care au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
explicarea și înțelegerea violenței și a consecințelor acesteia, reduce implicarea membrilor comunității. Violența rămâne un concept fără semnificație reală, care nu atrage atenția comunității decât în cazurile în care aceasta este asociată cu forme ce pun viața victimei în pericol. Conștientizarea violenței asupra femeii și copilului în familie, bazată pe argumentația științifică a cauzelor și consecințelor violenței, este esențială. Găsirea soluțiilor pentru combaterea violenței depinde de gradul de conștientizare și de asumare a problemei violenței în familie. Analiza extinsă asupra factorilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care aceasta este asociată cu forme ce pun viața victimei în pericol. Conștientizarea violenței asupra femeii și copilului în familie, bazată pe argumentația științifică a cauzelor și consecințelor violenței, este esențială. Găsirea soluțiilor pentru combaterea violenței depinde de gradul de conștientizare și de asumare a problemei violenței în familie. Analiza extinsă asupra factorilor de risc și consecințelor violenței trebuie să înglobeze elementele contextului social și cultural în care este localizată aceasta. Punctul de plecare în analiza violenței trebuie să îl constituie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al comunității, fără a desprinde cazurile de violență de contextul în care sunt integrate. Violența în familie, chiar dacă este definită la nivel teoretic ca fiind o problemă, nu va fi asumată comunitate decât dacă este conștientizată ca problemă. Lipsa de conștientizare nu reduce efectele problemei, întrucât problema există la nivelul comunității într-o formă latentă: „trecerea din latent în manifest a unei probleme este un proces extrem de important, întrucât soluționarea ei depinde fundamental de aceasta” (Zamfir, 1977, p. 48). Conștientizarea unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de conștientizare nu reduce efectele problemei, întrucât problema există la nivelul comunității într-o formă latentă: „trecerea din latent în manifest a unei probleme este un proces extrem de important, întrucât soluționarea ei depinde fundamental de aceasta” (Zamfir, 1977, p. 48). Conștientizarea unei probleme este similară cu asumarea ei de către comunitate și cu implicarea membrilor comunității în direcția soluționării ei (Zamfir, 1977, p. 55). Această concepție asupra abordării problemei sociale vine să confirme concepția potrivit căreia creșterea vizibilității unei probleme, nu duce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
problemei sociale vine să confirme concepția potrivit căreia creșterea vizibilității unei probleme, nu duce în mod direct la diminuarea problemei, atâta vreme cât problema nu este conștientizată și deci nu este asumată de către comunitate. Răspunsul comunității la violență este asociat nivelului de conștientizare, și nu gradului de vizibilitate. Recunoașterea problemei violenței în familie este regăsită, în România, la nivelul organismelor guvernamentale, iar problema violenței apare reglementată la nivel legislativ, însă această recunoaștere nu a fost preluată automat la nivelul comunităților. Sub influența tendințelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
timp măsuri legislative și strategii, dar nu există sustenabilitate din partea comunității pentru aplicarea acestor măsuri. Membrii comunității nu și-au asumat violența în familie ca problemă socială care îi afectează direct. Rolul organismelor guvernamentale este să furnizeze suport comunităților în vederea „conștientizării (formulării) ca problemă de soluționat” (Zamfir, 1977, p. 56) a violenței. Suportul trebuie conceput în raport cu gradul diferențiat în care înțelege fiecare comunitate problematica violenței. Acest lucru este posibil numai dacă informația oferită membrilor comunității este lipsită de ambiguități în ceea ce privește violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este posibil numai dacă informația oferită membrilor comunității este lipsită de ambiguități în ceea ce privește violența și consecințele acesteia. Ca o concluzie a acestei analize, putem afirma că, în România, aspectele care contribuie la menținerea violenței în familie sunt nivelul scăzut de conștientizare a violenței și, în multe situații, menținerea problemei în sfera privată a cuplului, excluzându-se intervenția suportului extern în găsirea unor soluții pentru eliminarea violenței. Gradele de violență manifestate în familie sunt greu de stabilit în cazul unor definiții simple
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de urgență, pentru copiii afectați de violența domestică. c) Consiliere pe termen lung - servicii terapeutice pentru victime și pentru familie și grupuri-suport. d) Sfat juridic. e) Servicii de lobby/pledare a cauzei - organizate de și pentru victimele violenței domestice, în vederea conștientizării factorului politic și decizional asupra extinderii gravității problemei. Cel de-al doilea model se centrează pe prevenire și dezvoltă în acest scop următoarele tipuri de servicii: a) Servicii de informare și mediatizare cu privire la caracteristicile violenței domestice, cauzele fenomenului și serviciile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]