KorAP: Find »[drukola/base=conține & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...140 141 142 ...7665 >

191,608 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937

și aplicării defectuoase, iar românii sunt în continuare nemulțumiți de măsurile autorităților. Analiza realizată de organizațiile neguvernamentale - Institutul pentru Politici Publice, Transparency International România, Fundația pentru o Societate Deschisă și Centrul de Resurse Juridice - relevă faptul că legea 161/2003 conține prevederi «care nu servesc sau chiar dăunează scopului declarat al acesteia». [...] Renate Weber, președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, a apreciat, în aceeași conferință de presă, că declarațiile de avere ridică probleme atât la nivel central, cât și la nivel

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

bidon, pe care Reptigli îl astupă cu niște dop de plută. Gândacul mai privi o dată florile înainte de a le băga în buzunar. Îi aminteau... sau nu... ba da! Își aminti: acel buchet de Bășina Porcului fusese pictat de Van Gogh, conțineau același galben, același verde, același gri. - Auzi, îl întrebă Reptigli pe Mâzgâlici zgâlțâind bidonul, astea le-ai furat dintr-un tablou, nu-i așa? - Nu! Le-am cules din Kiseleff! răspunse Mâzgâlici simulând culegerea florilor. - Nu jura strâmb! se auzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
vreme fără. Cine știe. Cum după puțină vreme făcuseră deja tot ce se poate face cu o pulă, o pizdă, două guri și două cururi, trecură la jucării. Într-un sertar din dormitorul lui Shuoke fu înființată o colecție care conținea vibratoare, dildouri, pompe, vagine, inele de pulă, un fel de bile de băgat în pizdă, alte bile mai mici de băgat în cur, degete anale, cătușe, sfori, uleiuri, lubrifianți, creme, diverse afrodisiace (pastă din dinți de tigru, extract din pulă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Voi înfunda pușcăria, mă gândii. Ce-mi trebuia să-mi omor gagica tocmai în Suedia? Ne așezarăm, aprinserăm țigări, îi oferii un whisky, pe care, spre mirarea - mai exact: stupoarea - mea, îl acceptă. Scoase dintr-un buzunar niște hârtii ce conțineau declarația pe care o dădusem altui polițist cu câteva ore mai devreme. - Ați declarat că prietena dvs. a părăsit hotelul ieri în jurul orei unsprezece dimineața, mergând la cumpărături. - Exact. - Voia să meargă în centru, v-a zis. - Da. - Și când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

o solidaritate, o complicitate, o legătură? Poți ieși din librărie mulțumit, tu, care credeai că ai depășit vârsta când mai puteai aștepta ceva de la viață. Porți cu tine două expectative diverse, dar amândouă promit zile pline de speranțe plăcute: expectativa conținută în carte - a unei lecturi pe care ești nerăbdător s-o reiei - și expectativa conținută în acel număr de telefon - să auzi din nou vibrațiile când acute, când învăluite, ale acelei voci, când va răspunde la primul tău telefon, curând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
ai depășit vârsta când mai puteai aștepta ceva de la viață. Porți cu tine două expectative diverse, dar amândouă promit zile pline de speranțe plăcute: expectativa conținută în carte - a unei lecturi pe care ești nerăbdător s-o reiei - și expectativa conținută în acel număr de telefon - să auzi din nou vibrațiile când acute, când învăluite, ale acelei voci, când va răspunde la primul tău telefon, curând, ba chiar mâine, cu scuza fragilă a cărții, ca s-o întrebi dacă-i place

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-l interesează. Iată-te înrolat sub drapelul Lotariei. Grupul se instalează într-o sală, în jurul unei mese. Tu și Ludmila ați dori să vă așezați cât mai aproape de mapa pe care Lotaria o ține în fața ei și care pare să conțină romanul în discuție. — Trebuie să-i mulțumim profesorului de literatură cimbrică Galligani - începe Lotaria - pentru a ne fi pus la dispoziție cu multă bunăvoință un exemplar rar din Fără a se teme de vânt și amețeală și pentru a fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
pregătește să spună. În mod ideal, cartea ar trebui să înceapă dând senzația unui spațiu ocupat în întregime de prezența mea, căci în jur nu se află decât obiecte inerte, inclusiv telefonul, un spațiu ce pare să nu mă poată conține decât pe mine, izolat în timpul meu interior; apoi, întreruperea continuității timpului, spațiul care nu mai e cel dinainte, deoarece e ocupat de târâit, iar prezența mea, care nu mai e cea dinainte, condiționată fiind de voința obiectului care cheamă. Cartea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
numai puțin). Poate e scrupulul de a nu merita gestul ei de încredere, dacă profiți de el, făcând pe detectivul. Sau, poate, îți închipui că știi pe dinafară cum arată un apartament de fată singură, poți stabili inventarul a ceea ce conține înainte de a privi în jur. Trăim într-o civilizație uniformă, în modele culturale bine definite: mobilierul, elementele decorative, cuverturile, patefonul sunt alese dintr-un număr dat de posibilități. În fond, ce-ți vor putea dezvălui despre ea? Cum ești oare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
un avertisment, o provocare. Fascinația romantică dată stării pure din primele fraze ale primului capitol al multor romane nu întârzie să se piardă în narațiunea care urmează: e promisiunea unui timp de lectură ce se întinde dinaintea noastră, care poate conține toate evoluțiile posibile. Aș vrea să pot scrie o carte care să fie numai un incipit, menținând pe toată durata ei potențialitatea de la început, așteptarea încă fără obiect. Dar cum ar putea fi construită o asemenea carte? S-ar întrerupe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
paragraf? Ar prelungi la infinit preliminariile? Ar interpola un început de narațiune în altul, ca în O mie și una de nopții? Astăzi mă voi apuca să copiez primele fraze ale unui roman celebru, ca să văd dacă încărcătura de energie conținută în acel început trece asupra mâinii mele, care, după primirea impulsului corect, ar trebui să funcționeze singură. Într-o zi extrem de caldă de la începutul lui iulie, către seară, un tânăr a coborât în stradă, din cămăruța pe care o subînchiriase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
da glas lumii din afara lui i se deschid două căi: sau să scrie o carte ce poate fi o carte unică, epuizând totul în paginile ei, sau să scrie toate cărțile, urmărind totul prin imaginile sale parțiale. Cartea unică, ce conține totul, nu ar putea fi altceva decât textul sacru, cuvântul total revelat. Dar nu cred că totalitatea poate fi conținută în limbaj; problema mea e ceea ce rămâne în afară, nescrisul, non-scrisul. Nu-mi rămâne altă cale decât să scriu toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
unică, epuizând totul în paginile ei, sau să scrie toate cărțile, urmărind totul prin imaginile sale parțiale. Cartea unică, ce conține totul, nu ar putea fi altceva decât textul sacru, cuvântul total revelat. Dar nu cred că totalitatea poate fi conținută în limbaj; problema mea e ceea ce rămâne în afară, nescrisul, non-scrisul. Nu-mi rămâne altă cale decât să scriu toate cărțile, să scriu cărțile tuturor autorilor posibili. Dacă-mi închipui că trebuie să scriu o carte, toate problemele privind cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
o pagină după alta, ar fi un semn că galaxia îmi trimite mesajele sale. Singurul lucru pe care reușesc să-l scriu, însă, este acest jurnal, contemplarea unei tinere femei citind o carte, care nu știu ce este. Oare mesajul extratereștrilor e conținut în jurnalul meu? Sau în cartea ei? A venit să mă vadă o fată care scrie o lucrare despre romanele mele pentru un seminar de studii universitare foarte important. Văd că opera mea îi slujește perfect să-și demonstreze teoriile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Mi-a spus că nu, pentru că aici nu are la dispoziție un sistem electronic de prelucrare. Mi-a explicat că un sistem electronic programat cum se cuvine poate citi un roman în câteva minute și poate înregistra lista tuturor cuvintelor conținute în text, în ordinea frecvenței. — În acest fel, pot dispune imediat de o lectură încheiată - spune Lotaria - cu o economie de timp inestimabilă. Ce anume e lectura unui text dacă nu înregistrarea anumitor recurențe tematice, a repetării unor forme și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
alții, mi-au mulțumit și au plecat A venit să mă vadă un Cititor, ca să-mi supună o problemă ce-l preocupă: a găsit două exemplare din cartea mea, Într-o rețea de linii ce etc., cu coperți identice, dar conținând două romane diferite. Unul e povestea unui profesor care nu suportă țârâitul telefonului, celălalt e povestea unui miliardar care colecționează caleidoscoape. Din păcate, nu-mi putea povesti mai mult, nici nu-mi putea arăta volumele, căci înainte de a le putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
și complex. Receptivitatea cititorului față de ansamblul de senzații pe care romanul vrea să le comunice e foarte redusă, în primul rând din cauză că lectura, adesea grăbită și neatentă, nu surprinde sau trece cu vederea un număr de semnale și intenții efectiv conținute în text, în al doilea rând din cauză că întotdeauna ceva esențial rămâne în afara frazei scrise; de fapt, lucrurile nespuse în roman sunt în mod necesar mai numeroase decât cele spuse și doar o anume reverberație a ceea ce este scris poate da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Ce faci între timp? Cum îți ocupi absența din lume și a lumii din tine? Citești; nu-ți desprinzi ochii de pe carte, de la un aeroport la altul, căci dincolo de pagină e golul, anonimatul escalelor aeriene, al uterului metalic care te conține și te hrănește, al mulțimii trecătoare, mereu alta și mereu la fel. Mai bine concentrează-te asupra celeilalte atracții a parcursului, îndeplinită prin uniformitatea anonimă a caracterelor tipografice: puterea de evocare a cuvintelor te convinge, și aici, că survolezi ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
dacă „fiu“ e apelativul folosit de o femeie de vârsta ei când se adresează unui tânăr, sau dacă înseamnă ceea ce cuvântul înseamnă. Buzele îmi ard de la mirodeniile picante cu care Anacleta a condimentat mâncarea, de parcă gustul acela ar trebui să conțină toate aromele duse la extrem, arome pe care eu nu le pot distinge, nici numi și care se combină în cerul gurii ca niște văpăi de foc. Mă gândesc la toate aromele gustate în viața mea, încercând să recunosc acea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
se combină în cerul gurii ca niște văpăi de foc. Mă gândesc la toate aromele gustate în viața mea, încercând să recunosc acea aromă complexă, și ajung la o senzație opusă, dar poate echivalentă: laptele dat unui nou-născut, prima aromă, conținând în ea orice aromă. Privesc chipul Anacletei, obrazul frumos de indiană, pe care vârsta abia l-a atins, fără să-l marcheze nici măcar cu o singură zbârcitură, privesc trupul mare, înfășurat în șal și mă întreb dacă, copil fiind, m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

scris să mori, este foarte posibil ca agresorul să facă parte din cercul cunoștințelor tale și să-l fi întâlnit în cele mai obișnuite împrejurări. Nu demult își făcuse un abonament la Revista de Criminologie (o greșeală costisitoare, fiindcă nu conținea nimic care să-i fie de folos) dar, printre tabelele fără noimă și articolele greu de priceput, dăduse peste niște date statistice captivantă: majoritatea covârșitoare a victimelor cunosc persoana care le ucide. Nu sunt ucise de străini, ci de prieteni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
pentru sfârșitul anului financiar. Nu câștigase o grămadă de bani, dar nici nu lucrase în pierdere, în plus fusese fericită și se distrase bine. Asta era mai important decât o balanță rotunjoară. De fapt, cugetă ea, bilanțurile ar trebui să conțină o rubrică specială intitulată Fericire, pe lângă venituri, cheltuieli și altele. În bilanțul ei, cifra aceasta ar fi foarte mare, conchise ea. Dar nu se compara nici de departe cu fericirea lui Andrea Curtin, care sosi trei zile mai târziu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

și ramuri, care proteja perfect de soare, și sfîrși prin a Înlocui ultimele două bănci cu patul pe care Îi obligase pe Souza și Ferreira să-l aducă din peștera de pe faleză. Încărcară mîncarea, apa, armele și sacul greu care conținea bijuteriile și banii găsiți la bordul lui Madeleine, al Mariei Alejadra și al lui Río Branco și la apusul soarelui totul fu pregătit pentru plecare, cu toate că Înainte de asta Oberlus trebui să Înfrunte o tentativă de rebeliune din partea prizonierilor, care refuzau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

era același lucru, numai că altfel spus. A dat din cap și atunci K.F. i-a șoptit din vîrful buzelor, disprețuitoare: Nu sînt obișnuită să merg la bărbați acasă. Cînd au nevoie, știu ei drumul!" L-a năucit cu vulgaritatea conținută în acele cuvinte rostite atît de aristocratic și din acea clipă a încetat să se gîndească la ea ca la o femeie. Ce-i drept, e drept, pînă atunci i se mai întâmplase. Cîte nu se întîmplă în mintea unui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
sînt parțial cunoscute. Așa cum ne este în general cunoscută viața altor oameni, nu propria noastră existență. Înclin să cred că aveți dreptate în a susține că viitorul este inevitabil. În schimb mă îndoiesc profund că putem ști cu certitudine ce conține acel viitor, care sînt faptele sale și mai ales că am putea face ceva ca să le întâmpinăm într-un fel sau altul. Viitorul este o necunoscută la fel de mare ca trecutul nostru!" Era una din "șmecheriile" sale cu care năucea orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]