10,875 matches
-
comparativă a rezultatelor obținute de către elevi la evaluările inițiale și finale, precum și progresul școlar înregistrat de elevi pe ansamblu, la toate disciplinile școlare confirmă ipoteza cercetării. Într-adevăr, proiectând și realizând activități didactice prin utilizarea unor metode activ-participative precum problematizarea, conversația euristică, metoda ciorchinelui, învățarea prin descoperire, probe de creativitate etc. am stimulat motivația și afectivitatea elevilor, dorința lor de implicare, cunoaștere, participare cu efecte pozitive în planul gândirii și imaginației creatoare. Datele rezultate din studiul organizării antrenamentului creativ conduc la
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
creativității școlarilor cu care lucrează pentru că notele școlare nu reflectă fidel nivelul creativ al acestora; • folosirea modelelor de cultivare a imaginației creatoare (a creativității în general) în cadrul procesului de învățământ și a unor activități extracurriculare - a metodelor moderne de învățământ (conversația euristică, problematizarea) și a metodelor speciale (brainstormingul, sinectica, teste de potențial creativ utilizate ca exerciții, o serie de alte tehnici speciale de descătușare a originalității); • valorificarea în sistemul activităților instructiv - educative a condițiilor și principiilor învățării de tip creativ; • urmărirea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
activate în contexte diferite în activitatea privată și activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare. publică; 4.2. Susținerea unui comportament activ prin utilizarea corectă a diferitelor tipuri de argumentare; 4.3. Raportarea critică la argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public și mass-media. 5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității. 5.1. Stabilirea unor corelații între întemeierea deciziilor, acțiune și consecințele acestora; 5.2. Utilizarea unor raționamente adecvate (deductive și nedeductive), în luarea deciziilor; 5
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
cerința respectării unui anumit raport logic față de o noțiune dată; obiectivul este atins, dacă noțiunea construită corespunde cerințelor; o să recunoască expresiile lingvistice inadecvate unor raporturi logice, într-un text dat; obiectivul este atins, dacă identificarea este corectă. Metode: explicația, exercițiu, conversația euristică Mijloace de învățămînt: fișe cu exerciții, test de evaluare Organizare a activității: frontală, individuală Desfășurarea lecției Pe parcursul desfășurării lecției, pe măsură ce sînt definite și exemplificate, raporturile logice dintre noțiuni sînt ilustrate prin diagrame Venn și sînt consemnate, adecvat, într-un
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Recapitularea tipurilor de inferențe și a condițiilor de validitate; depistarea locului fiecărei inferențe în clasa din care face parte; dezvoltarea competențelor necesare utilizării inferențelor; realizarea unei imagini de ansamblu asupra inferenței ca formă logică; depistarea erorilor în utilizarea inferențelor Metode: conversația euristică, exercițiul Mijloace de învățămînt : fișe cu exerciții Organizar ea activității: frontală, individuală Desfășurarea lecției Prin activarea informațiilor anterioare, cu ajutorul elevilor se realizează clasificarea inferențelor într-un tablou cuprinzător consemnat pe tablă, așa cum indică schema ilustrată mai jos. Se vor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Raporturile logice dintre categoriile fundamentale Obiectivul general: înțelegerea similitudinilor în comportamentul noțiunilor și al propozițiilor în cele 16 raporturi logice; consolidarea competențelor în operații cu noțiuni și cu propoziții vizînd raporturile logice; realizarea unei viziuni integratoare asupra raporturilor logice Metode: conversația, exercițiul, interpretarea. Desfășurarea lecției 7. TESTE DE EVALUARE Test de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Noțiunea Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Ilustrarea gradului de corectitudine cu care elevii operează cu noțiuni 1
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
o societate în care totul se petrece sub semnul rapidității, în care greșelile de exprimare sunt considerate fără importanță și în care nimeni nu răspunde pentru ce a spus, în care nimeni nu așteaptă răspuns la intervenția sa într-o conversație.
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
1987), unde narațiunile părăsesc tărâmul realității și au o turnură fantastică. Romanele lui T. sunt de alt tip prozastic. Narând întâlnirea unor foști absolvenți ai Liceului Militar din Craiova, Întâlnirea pierdută (1982) punctează, prin rezumarea și reproducerea de fragmente din conversațiile ce se încing, atât momente din viețile comesenilor, cât și principalele evenimente istorice, politice, sociale petrecute de-a lungul timpului traversat. Clubul pensionarilor (1992), cu subtitlul File din dosarul Petre Țuțea..., se încheie cu această specificare: „Neizbutind să înfățișeze persoanele
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
196-274; Grigurcu, Poeți, 311-315; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 124-137; Ruja, Valori, 96-104; Cândroveanu, Poeți, 150-155; Cristea, Faptul, 88-91; Doinaș, Lectura, 193-202; Lit. rom. cont., I, 561-565; Ion Pop, Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Sângeorzan, Conversații, 88-91; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 90-104; Moraru, Semnele, 59-70; Petrescu, Configurații, 221-226; Piru, Ist. lit., 493 - 495; Tomuș, Mișcarea, 111-114; Ciobanu, Opera, 137-141; Felea, Prezența, 206-209; Munteanu, Jurnal, III, 100-118; Popa, Competență, 259-268; Cândroveanu, Printre poeți, 46-51; Marcea, Concordanțe, 278-284; Poantă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
personaje - unele memorabile, precum Eva Nada, Mama, „domnul Director”, Bantu, doctorul Tisu ș.a. -, aparținătoare, în marea lor majoritate, lumii satelor ori târgurilor bănățene de pe la mijlocul veacului al XX-lea. Defilează, pe firul lecturii, multe scene de gen, rememorări, povestiri și conversații, reverii și fantasme, definite de o incomparabilă savoare a concretului și ordonate după o „arhitectură” narativă savantă. Afinități între lumea - și scriitura - „ciclului bănățean” și cele ale operei lui Ion Creangă au fost semnalate, pertinent, de mai mulți comentatori. S-
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 231-236; Culcer, Serii, 142-147; Tomuș, Mișcarea, 251-253; Gorcea, Structură, 100-105, 166-169; Iorgulescu, Ceara, 221-225; Munteanu, Jurnal, III, 211-214; Dimisianu, Lecturi, 152-159; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 132-134; Vlad, Lectura rom., 247-254; Nicolae Manolescu, Arta conversației, RL, 1984, 37; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année, CREL, 1984, 4; Odangiu, Romanul, 90-104; D. R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 168-170; Raicu, Fragmente, 331-334; Simion, Scriitori, III, 497-513; Mariana Vartic, Constantin Țoiu și conștiința ca însoțitor, RITL
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică Iov, se continuă în interior: „Dacă este cineva să te audă”. Cu cel de-al patrulea roman, Conversație pe Titanic (2001), genul predilect de proză, o combinație de epică propriu-zisă, eseu și publicistică, se conturează mai mult. Acțiunea cărții durează o singură zi (5 noiembrie 1998), și substanța ei o constituie, pe de o parte, observațiile făcute de
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
migală de entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști, puriști-securiști, socialiști-securiști, liber schimbiști-securiști, moldoveni-securiști. SCRIERI: A patra dimensiune, Iași, 1973; Universitatea care ucide, Iași, 1995; Astă vară n-a fost vară..., Iași, 1996; Strigă acum..., Iași, 2000; Conversație pe Titanic, Iași, 2001; Rău de România, Iași, 2003. Ediții, antologii: Magda Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Eminescu și cominterniștii de ieri și de azi, ALA, 2000, 527; Florin Costinescu, Un volum dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi, Presiunea prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Un volum dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi, Presiunea prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan, Memoria - preț al libertății, CL, 2003, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2003, 202-204. I. D.
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
24; Al. Călinescu, Dreptul la poveste, CL, 1980, 7; M. Nițescu, Revanșa imaginarului, VR, 1980, 8; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Ion Bogdan Lefter, Semnele particulare ale poetului, ECH, 1980, 11-12; Cristea, Faptul, 175-180; Doinaș, Lectura, 243-249; Sângeorzan, Conversații, 114-120; Zaciu, Lancea, 313-328; Iorgulescu, Critică, 79-81; Tomuș, Mișcarea, 160-163; Nicolae Prelipceanu, Nostalgii intacte, TR, 1982, 41; Simuț, Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
autor, ST, 1976, 1; Cornel Moraru, „Versuri”, FLC, 1976, 6; Raicu, Critica, 225-227; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 98-100; Poantă, Radiografii, I, 158-161; Raicu, Practica scrisului, 306-310; Ruja, Valori, 90-92; Lit. rom. cont., I, 441-443; Sângeorzan, Conversații, 59-63; Piru, Ist. lit., 501; Simion, Scriitori, III, 204-210; Rotaru, O ist., III, 232; Micu, Limbaje, 277-283; Gabriel Dimisianu, Tiberiu Utan, RL, 1994, 22; Aurel Rău, Tiberiu, ST, 1994, 7-8; Simion, Fragmente, I, 173-174; Dimisianu, Lumea, 581-582; Otilia Marinescu, Laura
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
români. Prietenia cu Nichifor Crainic, din 1931 atașat de presă la Varșovia, contribuie esențial la această alegere. Va tălmăci și publica mai multe culegeri de poezii, între care Tematy rumunskie (1931) și Mihai Eminescu, Wybór poezji i poematów (1933). Apreciind „conversația” cu Eminescu ca „una dintre cele mai frumoase și mai nobile”din viața lui, Z. selectează douăzeci și șase de poezii din creația poetului care „atinge cu o aripă viața și complexitatea ei, iar cu cealaltă veșnicia”. Traducerile s-au
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
25; Grigurcu, Poeți, 270-274; Fănuș Neagu, Cartea cu prieteni, București, 1979, 212-215; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1979, 586-593; Costin Tuchilă, Poezia lui Romulus Vulpescu sau Despre o inedită tautologie, O, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 655-659; Sângeorzan, Conversații, 83-87; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 195-199; Moraru, Semnele, 52-58; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 76-79; Alexandru Balaci, Autobiografie lucidă, RL, 1983, 14; Gheorghiu, Reflexe, 84-86; Ion Jianu, Generațiile nu apar pentru că vor ele, R, 1984
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
1978, 34; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 140-149; Dorcescu, Embleme, 149-155; Grigurcu, Poeți, 384-386; Sasu, În căutarea, 102-105; Cândroveanu, Poeți, 167-169; Constantin Coroiu, Dialoguri, II, Iași, 1980, 205-215; Felea, Aspecte, II, 134-136; Lit. rom. cont., I, 294-295; Sângeorzan, Conversații, 64-72; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 191-205; Piru, Ist. lit., 501; Laurențiu Ulici, Persoana poetului, CL, 1983, 5; Al. Călinescu, „Addenda la un fals tratat de iubire”, CL, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 103-105; Simion, Scriitori, III, 235-243; Al. Călinescu
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Săndulescu, Continuități, 288-290; Anghelescu, Creație, 345-351; Ardeleanu, Mențiuni, 205-210, 238-246; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași,1978, 285-304; Ungheanu, Lecturi, 324-329; Dobrescu, Foiletoane, I, 78-83, II, 214-223; Sasu, În căutarea, 88-90; Cristea, Faptul, 298-302; Popescu, Cărți, 22-30; Raicu, Contemporani, 193-197; Sângeorzan, Conversații, 270-273; Dana Dumitriu, „Cu cărțile pe masă”, RL, 1981, 50; Culcer, Serii, 71-73; Grigurcu, Critici, 81-89; Iorgulescu, Critică, 202-205; Martin, Paranteze, 152-154; Eugen Simion, Nostalgia eticului, RL, 1982, 45; Felea, Prezența, 21-32; Livescu, Scene, 224-226; Ciocârlie, Eseuri, 95-109; Dimisianu, Lecturi
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
pe săptămână, pentru a petrece timp doar cu copilul tău, făcând una dintre activitățile lui preferate; observă interesele copilului tău și documentează-te astfel încât să aveți subiecte comune de discuție (muzica lui preferată sau activitățile care îi fac plăcere); inițiază conversațiile împărtășindu-i lucrurile la care te-ai gândi mai degrabă decât să-i adresezi întrebări. Arată-i copilului tău că este ascultat: când copilul tău îți vorbește, oprește orice altă activitate și ascultă-l; arată-te interesat de ceea ce spune
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
pentru a fi sigur că ai înțeles corect punctul lui de vedere. Răspunde-i în așa fel încât să te audă: copilul se va îndepărta de tine dacă vei deveni mânios sau defensiv; concentrează-te pe sentimentele copilului tău, în timpul conversației, mai degrabă decât pe ceea ce simți tu; exprimă-ți părerea fără a i-o respinge pe a lui, admițând că este în regulă să te contrazici.
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
în timpul copilăriei, părinții sunt cei care inițiază efectiv copilul în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul de joacă, în timpul adolescenței părinții nu mai reușesc să supravegheze minorii decât cu mare dificultate. În copilărie procurarea de jucării, alimentația, curățenia, conversația reprezintă apanajul exclusiv al adultului. În adolescență, tinerii aspirând la un alt statut decât cel de “copil” se împotrivesc dorinței părinților de a nu-și crea și adopta modele “facile”. Părinții vorbesc și transmit enorm copilului în perioada micii copilării
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]