5,945 matches
-
Or să construiască o șosea; un drum mare care va străbate teritoriul yubani. — Și Tratatul? Spun că nu mai există Tratat. Că au trecut mulți ani. Că vremurile se schimbă... Indianul se ridică în picioare. — Nu pentru yubani, afirmă el, convins. Nu rosti nici un cuvânt în timpul călătoriei de întoarcere, până când, în a treia zi, ajungând deja în lagună, îl opri cu un gest, când o lua pe cărarea spre colibă. Îi arătă o deviere spre Sud: — Yubani-i vor să vorbească, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
poluează atmosfera, care contaminează apele și distrug pământul. Trei nebuni!, murmură misionarul. Sunt deja trei nebuni așezați în jurul acestei mese... Inti Ávila privi scârbit cele două ouă prăjite pe care metisul i le pusese în față și clătină din cap convins: În privința asta, vă dau dreptate, părinte. Trebuie să fii nebun să lași totul și să vii să mănânci porcăria asta la Santa Marta. Excelența Sa guvernatorul Aldemaro Barrancas încetă să se mai joace cu creionul pe care îl avea în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
împrăștiau scântei. Insinuezi că te împing în pat? — Nu. Pur și simplu te lași dusă, dar apoi s-ar zice că vrei să mă faci să plătesc... — Ești un porc. Da, asta ești. Așa-mi trebuie, dacă m-am lăsat convinsă. Dumnezeule mare! Ce imbecilă am fost! — Oh! hai, gata. Ce rost are? Ce poftești? Să-ți spun că o să mă însor cu tine? Foarte bine. Te-ai mărita cu mine și ai veni să trăiești în selvă? — Și, de ce, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o altă limbă și se practică obiceiuri ciudate care îi înspăimântau pe strămoșii noștri. Acum, străinătatea este o lume care merită să fie cunoscută și unde, poate, se trăiește mai bine decât acasă. Făcu o pauză și mișcă din cap convins: Și ăsta e un lucru grozav, te asigur! Să știi să trăiești așa, fără să te lași prins de ceva, urmărind doar să-ți cauți propria fericire, este cel mai grozav lucru pe care l-a făcut Omenirea de când este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și se încruntă. Începu să se miște încet în jurul mașinii, studiind-o, dar cu mușchii încordați, gata să dea o săritură dacă unealta se mișca. — Nu te teme. Nu-ți face nimic. Stă liniștită. Moartă. Înțelegi? Moartă! Kano nu păru convins, dar se apropie, ascunzându-se pe jumătate. Hai! Nu fi laș. Tu ești un mare războinic yubani. Nu te temi de nimic. Atinge-o. Atinge-o, că nu face rău. Așa. La dracu’!, exclamă el. E fierbinte... Soarele arde tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să ucizi indieni...“ Cu toate astea, intervenția jurnaliștilor a avut ca rezultat un scandal mondial, o nouă judecată și o condamnare. Acum, cel puțin în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare de o zi și scandal pentru o clipă. Oamenii au prea multe griji și se ocupă imediat de altceva... Când șoseaua braziliană a amenințat cu nimicirea tribului pacaas novos, între Cuibá și Porto Velho, în Mato Grosso, Presa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tu. Dacă Ecla va sosi înainte, José Correcaminos ridică din umeri -, în acest caz, va fi măcel... Dar e aproape noapte. Cum o să prindă un șarpe surucurú cu mâinile goale și aproape pe întuneric? — Ei știu să-i caute... Negă convins: — Nu se vor întoarce în viață. Dacă nu se vor întoarce, nu va fi nici un atac. Va însemna că spiritele sunt împotriva acestei lupte... — Oh, drace! Puteai s-o spui de la început! Se instală în capătul cel mai îndepărtat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la care să puteti fi sunat? — Mă puteți suna la Questura din Veneția. Numărul este 5203222, iar prefixul de Veneția e 041, dar probabil că veți dori să verificați numărul În cartea de telefon. Vă voi aștepta apelul. Brunetti. Închise, convins că acum vor verifica numărul și-l vor suna Înapoi. Schimbarea din vocea sergentului fusese semn de interes, nu de alarmă, așa că probabil nu era dat dispărut nici un soldat. Nu Încă. După aproximativ zece minute, telefonul sună și operatorul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cam de atunci nu l-am mai văzut pe-aici. Pot verifica registrele, dar cred că mi-aș fi adus aminte dacă l-am fi adus la secție pentru ceva. Unchiul meu Îi știe familia și jură că sunt cu toții convinși că Vittorio s-a schimbat. Luciani aprinse o țigară și stinse chibritul. — După cum a vorbit unchiul, pare că și el e convins. În afară de Argenti, mai e cineva În cartier? — El pare să fi fost capul răutăților. N-a existat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sigur ca Panama sau Lichtenstein Înainte să facă livrarea, dar Viscardi făcea afaceri cu ei de atât de mult timp - cred că a fost chiar și acolo de câteva ori, a vorbit cu șeful cel mare -, Încât nu-l deranja, convins fiind că i se va oferi tratamentul celui mai bun furnizor. — Iar asta nu s-a Întâmplat? — Nu, asta nu s-a Întâmplat. Mare parte din transport a fost aruncat În aer Înainte să fie livrat. Cred că un Întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
era acela de a fi salvată de la viața lipsită de sens pe care o trăia și pentru ca existența ei superficială și egoistă să primească o atât de necesară profunzime? Pe măsură ce vizita lui Jake se apropia de sfârșit, Alice devenea din ce în ce mai convinsă că așa era. Jake i-a cerut mâna în ultima zi a șederii, într-o barcă din Central Park. Lui Alice i s-a părut că era ca într-o reclamă sau la o ședință foto. Scena - o dimineață blândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
respirație profundă. Totul sunase atât de jenant de orgasmic încât, din cauza efortului de a-și menține expresia serioasă, Hugo începuse să aibă dureri în piept. Acum Lotti ținea un discurs general referitor la sarcină, din care se înțelegea că era convinsă că nici unii dintre ei nu aveau nici cea mai vagă noțiune despre ce înseamnă graviditatea. Lecția era ilustrată cu ajutorul unui carton uriaș și foarte colorat reprezentând o secțiune transversală a corpului feminin însărcinat. Cartonul era proptit pe un șevalet. Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de morcovi? a repetat barmanul surprins. Nu crid, tomnule. Păi, atunci apă? Era limpede că mușteriul era pus pe harță. Evident, apă trecută prin filtru reciclabil. —Crid că avem pe undeva o sticlă de apă, a spus barmanul nu prea convins. După ce s-a aplecat și a scotocit pe sub bar, acesta a reapărut cu mâna goală. Îmi pare rău, tomnule. Majoritatea tomnilor care vin aici, vor alcool. Trabucuri. Înțelegeți, ca să sărbătorească. Nou-venitul a început să dea energic din mâini ca să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jake. Sau ce-ar fi putut să însemne alimente solide. Fusese mult prea obosită ca să se gândească la asta. Dar nu puteau să fie mai rele decât chinul agonizant și fără sfârșit al alăptatului la sân. Mama ei nu părea convinsă. —Ei, să nu uiți că azi se găsesc borcane cu mâncare organică pentru copii. Draga mea, trebuie să faci tot ce se poate ca să-ți ușurezi viața. Arăți extenuată. Nu sunt extenuată. Alice își simțea globii oculari grei și dureroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a luat loc, străduindu-se să-și țină în poală fiul pus pe explorări, în timp ce el își descria planul pentru întoarcerea la serviciu. — Deci, a încheiat el, numai diminețile ar fi fantastic. Neil și-a frecat fața nerasă, nepărând prea convins. —Eu nu țin oameni cu jumătate de normă, a zis el supărat. De fapt, ce e cu toată treaba asta? Credeam că ești un agent imobiliar de top, dotat cu un șarm letal, nu un bărbat de casă, cu puloverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Mâhnit, Hugo a luat tortul. Cu dificultate, fiindcă îl avea încă în brațe pe Theo. În mod previzibil, Theo a devenit interesat de prăjitura refuzată și imediat a început să facă tot posibilul să pună mâna pe ea. Tatăl lui, convins acum că ceea ce păruse inițial un sendviș spongios inofensiv era, de fapt, de o sută de ori mai letal decât cucuta, s-a luptat cu disperare să țină tortul departe de mâna pusă pe treabă a copilului. Totuși acesta părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pe Alexandru; un bărbat atrăgător, educat și cu bun simț. Cunoștea numai lucruri frumoase despre el, nu a auzit niciodată că ar fi bețiv, că l-ar fi văzut cineva la mat sau că ar fi afemeiat. Era un familist convins și modest în relațiile cu țăranii: știa să-i înțeleagă și să le vorbească pe limba lor, era prietenos cu toată lumea și de aceea lumea din comună îl iubea și aprecia. Când ajunse acasă, Gheorghe văzu o altă Frusină: - Te
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
puține zile Înainte de a-și da duhul, a primit de la Sfinția Sa părintele Raul Șerban ultima sfântă cuminecătură. Doamnele infirmiere povestesc că, În fiecare zi, În cele două luni de dureri prea chinuitoare, domnul Man s-a rugat Încontinuu. Suntem toți convinși că slujind cu dăruire totală și fără Întrerupere capela noastră, Eugen Man merită să fie socotit unul dintre ctitorii acestui sfânt locaș. Înainte de a Încheia acest cuvânt de adio, te rog, camarade Eugen, În numele Întregului personal și al tuturor asistaților
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ultimul bănuț, ca să i-l ofere cu inima curată. Nu rămânea indiferent la ceea ce se petrecea În jurul său. Întotdeauna, lua atitudine față de nedreptăți, Înșelăciuni și abuzuri ale celor de la putere. Nu suporta, nici nu tolera minciuna și hoția. Era creștin convins, trăitor. Își impunea, În tot ce făcea, ordine și disciplină, Însă trăsătura sa esențială a fost angajarea fără rezerve În lupta pentru binele Neamului, oriunde și oricând.” Pentru Neam și pentru Țară nu-și va precupeți nici viața, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tipică pentru românia acelor vremuri, În care fiecare Își vedea de treaba lui, Într-un amestec de nepăsare, ignoranță și nesimțire. iar eu, cu nimic mai presus de semenii mei, aș fi rupt-o la sănĂtoasa dacă aș fi fost convinsă că enti- tatea aceea dinăuntrul Carminei era circumscrisă legilor meca- nicii și ar fi fost impresionată de vreo distanță. De ce eu ? - m-am Întrebat atunci cu groază, simțind În spate ghearele fricii și aștep- tându-mă ca nebuna să sară la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
genul. Atâta vreme cât accepți să te porți ca o femeie, cu părul lung și ruj pe buze, s-a terminat. Ești condamnată să joci un rol care o să te țină veșnic prinsă În capcană. — Ai dreptate, spuse Catinca luând foarfeca, din ce În ce mai convinsă. Dar rămase cu ea În aer. — Ce este ? am Întrebat eu. — Și dacă or să zică actorii că sunt bolnavă ? Dacă or să creadă că-mi cade părul sau am cine știe ce boală ? Dimpotrivă, am asigurat-o eu. o să le crească
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă Întorceam de la o anchetă, fărĂ să intru În detalii despre natura acesteia, și că ulterior un cerșetor de pe stradă sărise la mine cu un cuțit În mână. Crezi că te urmărea ? m-a Întrebat polițistul, ciulind urechile. — Sunt absolut convinsă că nu mă urmărea, pentru că m-am uitat de mai multe ori În spate. Adina Dabija 114 imediat mi-a părut rău că mă luase gura pe dinainte. — De ce te-ai uitat În spate ? m-a descusut el. — Așa... nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mi-aș mai fi amintit vreodată de existența ta. Adina Dabija 198 — Da, numai că, exact acum șase săptămâni, s-a Întâmplat ceva important. Ceva ireversibil. — Ce ? am Întrebat eu, surprinsă de detaliile pe care le cunoștea despre viața mea, convinsă că se referea la ruptura mea cu Jean-Claude. — Nu, nu asta, spuse el de parcă mi-ar fi ghicit gândurile. Știi că ești nemaipomenită ! exclamă el plesnindu-și palmele. Este oare posibil să fii atât de preocupată de propriul ombilic, Încât
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
genul. Atâta vreme cât accepți să te porți ca o femeie, cu părul lung și ruj pe buze, s-a terminat. Ești condamnată să joci un rol care o să te țină veșnic prinsă în capcană. — Ai dreptate, spuse Catinca luând foarfeca, din ce în ce mai convinsă. Dar rămase cu ea în aer. — Ce este ? am întrebat eu. — Și dacă or să zică actorii că sunt bolnavă ? Dacă or să creadă că-mi cade părul sau am cine știe ce boală ? Dimpotrivă, am asigurat-o eu. O să le crească
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mă întorceam de la o anchetă, fără să intru în detalii despre natura acesteia, și că ulterior un cerșetor de pe stradă sărise la mine cu un cuțit în mână. Crezi că te urmărea ? m-a întrebat polițistul, ciulind urechile. — Sunt absolut convinsă că nu mă urmărea, pentru că m-am uitat de mai multe ori în spate. Imediat mi-a părut rău că mă luase gura pe dinainte. — De ce te-ai uitat în spate ? m-a descusut el. — Așa... nu știu... aveam o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]