14,043 matches
-
POPULARE Moartea lui Stalin surprinde Partidul Comunist Român strîns unit în jurul lui Gheorghiu-Dej după îndepărtarea grupului Pauker. Conducătorul acestuia a fost la Moscova în iarna, apoi în primăvara lui 1952. Însoțit de Leonte Răutu și losif Chișinevschi, el a avut convorbiri secrete cu Stalin și Beria. Unii membri ai Biroului Politic, ca Pîrvulescu, îl urăsc, dar îi rămîn credincioși. Alții se află aici de mult timp, ca losif Chișinevski, Alexandru Moghioroș, Petre Borilă, care provin din Serviciile Secrete Sovietice, și, de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mărturiei unui fost agent al Securității, Ion Pacepa, Ceaușescu se gîndea să-l amăgească pe Carter. "După părerea lui Ceaușescu, scrie Pacepa, nu trebuia cruțat nici un efort pentru a-1 încînta pe președintele american. Tot ce-mi trebuie este o convorbire particulară cu Carter", a declarat el imediat după alegerile din 1976. Cazul Goma 1-a deranjat profund pe Ceaușescu. Influența occidentală este de temut: Ceaușescu decide o întărire a cenzurii asupra întregii corespondențe și a convorbirilor telefonice cu Vestul. Se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mi trebuie este o convorbire particulară cu Carter", a declarat el imediat după alegerile din 1976. Cazul Goma 1-a deranjat profund pe Ceaușescu. Influența occidentală este de temut: Ceaușescu decide o întărire a cenzurii asupra întregii corespondențe și a convorbirilor telefonice cu Vestul. Se interzice orice contact între disidenți și diplomații străini aflați în post la București. Aceste măsuri nu vin doar la capătul unei oboseli revoltate care s-ar fi instalat: în februarie 1979 se creează un sindicat al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vreme de patru ani, între 1977 și 1981, pentru a-i urma învățăturile, pentru a se confrunta cu Noica în acest loc izolat de la Păltiniș, "la patru mii de picioare deasupra umanității", după expresia lui Noica. Liiceanu a consemnat aceste convorbiri în Jurnalul de la Păltiniș. El afirmă: Paginile acestui jurnal dovedesc că paradisul era cu putință; chiar și în România lui Ceaușescu. Ele descriu drumul spre acest paradis ca pe un drum al eliberării și al libertății interioare. Lumea aceea de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întîlnesc la Arad. Ceaușescu și Kadar se văzuseră în 1977 pentru tratative bilaterale. În 1988, Ceaușescu a luat inițiativa acestei întîlniri de lucru, despre care comentariile oficiale afirmă că manifestă un spirit deschis și de tovărășie. Felul de a califica convorbirile româno-ungare este foarte apropiat de acela care descria dialogurile sovieto-române din 1987. Punctele abordate privesc acordurile de cooperare economică, problemele de neincitare la emigrare din partea Budapestei și de autorizare a reunificării familiilor de către București. Budapesta cere, dar nu va obține
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că nu se va amesteca în afacerile interne ale României... Înscenarea este pregătită. Brucan revine la București. Pe 10 martie 1989, este chemat la Londra de Misa Glenni de la BBC. El confirmă că scrisoarea este autentică, că a contrasemnat-o. Convorbirea telefonică este întreruptă și Brucan declară: "Dădusem lovitura". Mesajul critic la adresa politicii lui Ceaușescu face figură de contraprogram. Acestuia i se reproșează că nu a respectat actul final de la Helsinki, că nu a respectat Constituția țării, că a blocat economia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Academiei de înalte studii militare, 1993; Românii, originea, trecutul, sacrificiile și drepturile lor, București, Editura Clio, 1990; Secretele guvernării, București, Editura Românul, 1992. Chirnoagă, Platon (general), Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice, Madrid, Editura Carpați, 1965. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, București, Editura Anastasia, 1991. Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, București, Casa editorială Gîndirea, 1991. Dumitru-Snagov, Ion, România în diplomația Vaticanului, 1939-1944, București, Editura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1986. Watts, Larry, În serviciul mareșalului, München, Ion Dumitru-Verlag, 1985. CAPITOLUL V: 23 August 1944 Brucan, Silviu, Generația irosită. Memorii, București, Editura Universul, 1992. Cretzianu, Alexandru, "The rumanian armistice negotiations: Cairo 1944", în Journal of Central European Affairs, octombrie 1951. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. lonescu, Ghiță, Communism in Rumania, Oxford, 1964. lonițiu, Mircea, "23 august 1944. Amintiri și reflecțiuni", în Dialog, iulie-august 1987. Liveanu, Vasile, "Cu privire la începutul insurecției din august 1944. Despre preliminariile arestării lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au XXe siècle, éd. par Guy Chaitssinand-Nogaret, Paris, 1991, p. 317-415; La France contre l'Amérique, Paris, 1994. 28 Idem, Une mort roumaine, Paris, 1988, v. supra, 25. 29 Cf. Al. Zub, Revoluția în studiu. Variațiuni pe aceeași temă, în Convorbiri literare, 11mai 1990, p. 8, 15 (text reprodus în vol. La sfîrșit de ciclu. Iași, 1994, p. 44-49); în spațiul românisticii, în Convorbiri literare, 14, apr. 1991, p. 13. * Ediția în limba română a cărții lui Frederick Kellogg a fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paris, 1988, v. supra, 25. 29 Cf. Al. Zub, Revoluția în studiu. Variațiuni pe aceeași temă, în Convorbiri literare, 11mai 1990, p. 8, 15 (text reprodus în vol. La sfîrșit de ciclu. Iași, 1994, p. 44-49); în spațiul românisticii, în Convorbiri literare, 14, apr. 1991, p. 13. * Ediția în limba română a cărții lui Frederick Kellogg a fost publicată, în 1996, de Editura Institutul European Iași, sub titlul O istorie a istoriografiei române, (n. ed.). * centurie 1. unitate a armatei romane
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diplomatice ce stau în raport cu ambasada germană și cu cea austro-ungară din Londra, lumea e agitată în mod estraordinar, pentru că, după toate știrile, un cabinet prezidat de Gladstone însemnează redeschiderea cestiunilor stabilite prin Tractatul de la Berlin. Am avut, zice corespondentul, o convorbire cu lord Granville. El dorește în adevăr relațiuni bune cu Austria, dar asupra politicei viitorului cabinet mi-a refuzat orice informațiune. Și Gladstone, când e interpelat de aproape și când frazele nu sânt suficiente, păzește tăcere. L-am întrebat de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
diplomatice ce stau în raport cu ambasada germană și cu cea austro-ungară din Londra, lumea e agitată în mod estraordinar, pentru că, după toate știrile, un cabinet prezidat de Gladstone însemnează redeschiderea cestiunilor stabilite prin Tractatul de la Berlin. Am avut, zice corespondentul, o convorbire cu lord Granville. El dorește în adevăr relațiuni bune cu Austria, dar asupra politicei viitorului cabinet mi-a refuzat orice informațiune. Și Gladstone, când e interpelat de aproape și când frazele nu sânt suficiente, păzește tăcere. L-am întrebat de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mers la Bîrlad". Dar Bârladul unde-i? Nu cumva capitala ținutului Tutovei a trecut de peste Milcov peste Olt? Și "d. Costinescu a stat numai câteva ore la Bîrlad". Dar cine a zis că a stat câteva luni? Și o convorbire de câteva ore n-ajunge pentru a se propune și a se primi sau refuza un portofoliu? "Romînul" trebuie să mărturisească că, cu toată sfruntarea cu care a făcut dezmințirea de mai sus, a făcut-o prea stîngăcește; noi încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
superior de la Externele franceze. Acesta se zice că ar fi făcut d-lui Brătianu o critică foarte aspră asupra politicei noastre exterioare în anii din urmă, pe care a numit-o o politică "neleală" și "nedibace". Se-nțelege că această convorbire, deși n-avea un caracter cu desăvârșire diplomatic, nu era de natură a încuraja pe domnul Dumitru Brătianu; trimisul român însă tot nu și-ar fi pierdut orice curaj dacă convorbitorul său nu i-ar fi subliniat că acelea nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de o mare nerozie, opinie la care n-am dat ocazie prin nici una din enunciațiunile mele. Pe de altă parte pronunțiul nu are cuvânt când face guvernului prusian o imputare din împrejurarea că încheierea ministerială din 17 l. c. tace asupra convorbirilor din Viena, esplicînd tăcerea așa că nu ne-am fi dând nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nou printr-aceasta? Desigur nu. Răposatul C. Crețulescu a ținut la 1862 un discurs din cele mai bune ce s-au rostit vreodată în Adunare asupra acestui subiect, economistul Marțian a scris asupră-i cu adevărat foc, apoi mai pomenim Convorbirile economice ale d-lui Ioan Ghica, Studiile d-lui Xenopol, un interesant Studiu asupra progresului la români de d. Teodor Rosetti și în fine o mulțime de discursuri din Parlament, între cari unul chiar al d-lui Ioan Brătianu, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a dezbate Conferența, de vreme ce a fost mult timp consul imperial la Ianina. În ziua în care s-au remis din partea Germaniei invitațiile la Conferență regele Greciei au avut convorbiri mai lungi cu d-nii Gladstone, Granville și Dilke. Regele {EminescuOpXI 199} și-a esprimat părerea sa de bine asupra schimbării de opiniuni a actualului cabinet englez, căci în martie marchizul Salisbury se esprimase contra pretențiilor Greciei asupra Ianinei. Un reprezentant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arăta ce strălucită e situația politicei noastre esterioare de când o conduce marele om de stat. Foaia vieneză zice că baronul, în trecerea la postul său de ambasador din Constantinopol, oprindu-se o zi la Sinaia, a avut acolo mai multe convorbiri cu Domnitorul. Rămânând în București asemenea o zi, a fost vizitat de miniștri și a avut lungi întrevorbiri cu d. Brătianu, precum și cu d. Boerescu. Toate acestea dovedesc că diplomatul austriac era însărcinat c-o misiune pe lângă guvernul român, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceleași, ale monarhiei austro-ungare. Aceste cerințe au desigur în d. Boerescu un călduros sprijinitor. [ 27 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 421} AFACEREA CONTA-PANU Scrisoarea unui ministru și corespondența noastră particulară din Iași ce le-am publicat alaltăieri sânt obiectul aproape exclusiv al convorbirilor și punerilor la cale printre culisele Parlamentului și în conciliabulele majorității. Dăm aci amănuntele pe cari le avem în privința aceasta. Foile guvernului par a fi primit instrucțiuni să nu atingă câtuși de puțin această cestiune, să nu pomenească absolut nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că politica de "fier și sînge" avea să se pună în lucrare și contra Austriei. Cea mai de căpetenie grijă diplomatică a Prusiei era pe atunci de-a-și asigura pentr-un asemenea caz neutralitatea binevoitoare a lui Napoleon III. Repetatele convorbiri ale d-lui de Bismarck cu împăratul Franței la Biarritz, zgomotele despre o alianță cu Italia treceau drept semne clare ale timpului. Broșuri inspirate, "des ballons d'essai", erau, după obiceiul epocei napoleoniane, la ordinea zilei. Între broșurile acestea politice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem citi în tema ruinei la M. Eminescu doar o cartografiere "estetică": "plăcerea și libertatea "estompării" și "disipării" (p. 109). Nici că alegoria "umbrelor" de pe ruine ar "avea funcția de a nu șoca, în mod direct, sensibilitatea religioasă a cititorilor Convorbirilor literare..." (p. 107). Există o inginerie (a "stoarce lapte" din "a stâncei coaste seci" Memento mori) în spectacolul zidurilor eminesciene în ruină: dar numai în știința poziționării privitorului față de planurile istoriei, "grămădind lumea într-un singur semn". Dar, în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Slavici ("prelungite taifasuri cu Slavici", zice Perpessicius) despre Sătmar i se vor fi alăturat și altele, cu siguranță, din povestirile lui Miron Pompiliu, "bunul Mirune" din Ștei, de lângă Beiuș, autorul culegerilor Poezii poporane de sub poalele Bihorului (publicate din 1869 în Convorbiri literare 12) care l-au familiarizat pe Eminescu, de timpuriu, cu folclorul transilvan. Nota lui D. Murărașu (deși nu este probată de eminescologi) poate proveni și din aceste dese referințe la "Sătmar": "...A fost bun prieten cu Miron Pompiliu și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cunoștea material cules de la prietenii ardeleni Miron Pompiliu (din Ștei, Bihor) și Ioan Scipione Bădescu (din Sălaj) care făceau parte din cercul "Orientul" și în ședința din 29 iunie 1869 erau repartizați "pentru Ardeal". Miron Pompiliu publică Culegeri populare în Convorbiri literare (1869, 1871, 1876) iar în 1870 tipărește la Iași Balade populare românești. Ioan Scipione Bădescu publică "Culegeri" în 1870 în aceeași revistă ieșeană iar în 1869 publică Doine ostășești din patria lui Dragoșu (în Foaea societății pentru literatura și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să știe? Ce informații pot fi omise? Ce informații trebuie introduse pentru ca mesajul să fie clar, concis, amabil, constructiv, corect și complet? Cum (,,codul” și ,,canalul”): Cum voi comunica mesajul (în cuvinte sau imagini, verbal sau scris, scrisoare, întrevedere sau convorbire telefonică etc.)? Cui (,,receptorul”): Cine este, cu precizie, receptorul mesajului? Este o persoană, un grup sau o structură organizațională? Care este nivelul de cunoaștere a conținutului? Care sunt elementele culturale care pot influența comunicarea? Unde și când: Când și unde
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
sfidare a oricăror alte autorități civile sau militare. Ca urmare, în actele normative de reglementare a organizării și funcționării Securității au fost introduse, de timpuriu, o serie de restricții în ce privește, în special, recrutarea ca informatori, urmărirea (filaj, cenzura corespondenței, interceptarea convorbirilor) și arestarea membrilor de partid. Astfel, într-un document emis în 1951, referitor la organizarea direcțiilor regionale ale Securității, se preciza că „în interesul muncii, Direcțiunile Regionale informează pe primii secretari ai comitetelor regionale ale P.M.R. despre starea de spirit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]