11,061 matches
-
modul în care sunt dezvoltate cunoștințele deja acumulate pentru a acoperi situațiile noi. Prin urmare, nu putem oferi aici prea multe sugestii specifice, dar sunt posibile câteva speculații. Cunoașterea teritoriului Bailin (1988) susține că până și cele mai originale produse creative, în loc să fie independente de ceea ce s-a creat anterior, așa cum au afirmat James (1880), Hausman (1984) și alții, trebuie să fie legate de trecut. În concepția lui Bailin, nu poate fi vorba despre creativitate în cazul unui produs dacă el
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau altul de referire la trecut, ar lipsi coerența. Produsul nu ar avea nici un înțeles pentru noi. Argumentul lui Bailin se încadrează în perspectiva publicului care se confruntă cu produsul, dar putem foarte ușor să îl extindem și la persoana creativă. Atunci când o persoană face o inovație, indiferent cât de radicală, produsul poate avea sens pentru creator doar dacă acesta este capabil să-l raporteze la ceea ce s-a făcut anterior. Prin urmare, pentru a crea, în primul rând, acel produs
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
știe cineva cum să modifice un anumit lucru? O idee înrudită cu cea de mai sus este aceea că, dacă cineva nu cunoaște o anumită disciplină, nu o poate depăși. Este rezonabilă presupunerea că toate persoanele care activează în domenii creative au motivația necesară pentru a produce ceva nou. Așadar, dacă nu ar ști ce s-a făcut deja, nu ar putea face progrese importante. Totuși, aceasta nu ne ajută să înțelegem deplin motivul pentru care este nevoie, se pare, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a făcut deja, nu ar putea face progrese importante. Totuși, aceasta nu ne ajută să înțelegem deplin motivul pentru care este nevoie, se pare, de ani întregi de acumulare a cunoștințelor dintr-un domeniu pentru a ajunge la realizări creative. O simplă familiarizare cu subiectul nu ar fi de ajuns? Cineva care ar avea cunoștințe rezonabil de profunde dintr-un anumit domeniu ar fi în stare să spună dacă un anumit lucru îi este sau nu familiar. Prin urmare, rămâne
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu raze X, trebuie să cunoaștem multe lucruri diferite, dintre care multe se bazează pe altele etc. Așa cum am arătat mai sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite, dintre care multe se bazează pe altele etc. Așa cum am arătat mai sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe altele etc. Așa cum am arătat mai sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și una care nu gândește creativ, presupunând
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și una care nu gândește creativ, presupunând că au același nivel de motivare etc.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Care sunt diferențele dintre persoanele care gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și una care nu gândește creativ, presupunând că au același nivel de motivare etc., să fie dată de volumul de cunoștințe cu care operează fiecare dintre ele. O
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândesc creativ și cele ce nu gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și una care nu gândește creativ, presupunând că au același nivel de motivare etc., să fie dată de volumul de cunoștințe cu care operează fiecare dintre ele. O idee înrudită este aceea că, dacă ne situăm pe poziția celui care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândesc creativ? Concluzia că rolul cunoașterii în gândirea creativă este pozitiv duce la o perspectivă diferită asupra problemei diferențelor individuale din gândirea creativă. S-ar putea ca diferența fundamentală dintre o persoană care gândește creativ și una care nu gândește creativ, presupunând că au același nivel de motivare etc., să fie dată de volumul de cunoștințe cu care operează fiecare dintre ele. O idee înrudită este aceea că, dacă ne situăm pe poziția celui care gândește creativ, ar trebui să putem
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
una care nu gândește creativ, presupunând că au același nivel de motivare etc., să fie dată de volumul de cunoștințe cu care operează fiecare dintre ele. O idee înrudită este aceea că, dacă ne situăm pe poziția celui care gândește creativ, ar trebui să putem înțelege în mod nemijlocit de unde vin ideile creative. Cu alte cuvinte, dacă am ști ce știe cel care gândește creativ, am putea înțelege cum a apărut ideea nouă. Ca exemplu, să examinăm situația de mai jos
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etc., să fie dată de volumul de cunoștințe cu care operează fiecare dintre ele. O idee înrudită este aceea că, dacă ne situăm pe poziția celui care gândește creativ, ar trebui să putem înțelege în mod nemijlocit de unde vin ideile creative. Cu alte cuvinte, dacă am ști ce știe cel care gândește creativ, am putea înțelege cum a apărut ideea nouă. Ca exemplu, să examinăm situația de mai jos, prezentată de DeBono (1968): Timp de mulți ani, fiziologii nu au putut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre ele. O idee înrudită este aceea că, dacă ne situăm pe poziția celui care gândește creativ, ar trebui să putem înțelege în mod nemijlocit de unde vin ideile creative. Cu alte cuvinte, dacă am ști ce știe cel care gândește creativ, am putea înțelege cum a apărut ideea nouă. Ca exemplu, să examinăm situația de mai jos, prezentată de DeBono (1968): Timp de mulți ani, fiziologii nu au putut înțelege rostul buclelor largi pe care le fac tuburile subțiri din rinichi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inginerului poate fi explicat prin teoriile recunoașterii tiparelor; nu este nevoie de o teorie a creativității pentru a înțelege ceea ce a fost el capabil să facă. Doar de pe poziția fiziologului uluit apare ceva care necesită o explicație în termenii gândirii creative. Astfel, dacă am putea intra în baza de date a celui care gândește creativ, am privi, poate, gândirea creativă ca pe un proces bazat pe aplicarea directă a cunoștințelor. Doar atunci când analizăm situația din exterior, ca observator ignorant, simțim nevoia
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a creativității pentru a înțelege ceea ce a fost el capabil să facă. Doar de pe poziția fiziologului uluit apare ceva care necesită o explicație în termenii gândirii creative. Astfel, dacă am putea intra în baza de date a celui care gândește creativ, am privi, poate, gândirea creativă ca pe un proces bazat pe aplicarea directă a cunoștințelor. Doar atunci când analizăm situația din exterior, ca observator ignorant, simțim nevoia să decretăm existența unor diferențe fundamentale între persoanele creative și cele necreative. Cu alte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ceea ce a fost el capabil să facă. Doar de pe poziția fiziologului uluit apare ceva care necesită o explicație în termenii gândirii creative. Astfel, dacă am putea intra în baza de date a celui care gândește creativ, am privi, poate, gândirea creativă ca pe un proces bazat pe aplicarea directă a cunoștințelor. Doar atunci când analizăm situația din exterior, ca observator ignorant, simțim nevoia să decretăm existența unor diferențe fundamentale între persoanele creative și cele necreative. Cu alte cuvinte, s-ar putea să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
date a celui care gândește creativ, am privi, poate, gândirea creativă ca pe un proces bazat pe aplicarea directă a cunoștințelor. Doar atunci când analizăm situația din exterior, ca observator ignorant, simțim nevoia să decretăm existența unor diferențe fundamentale între persoanele creative și cele necreative. Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu fie obligatorie presupunerea că între persoanele creative și cele necreative ar exista vreo diferență semnificativă, cu excepția bagajului de cunoștințe. Ca exemplu specific al modului în care putem înțelege gândirea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
directă a cunoștințelor. Doar atunci când analizăm situația din exterior, ca observator ignorant, simțim nevoia să decretăm existența unor diferențe fundamentale între persoanele creative și cele necreative. Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu fie obligatorie presupunerea că între persoanele creative și cele necreative ar exista vreo diferență semnificativă, cu excepția bagajului de cunoștințe. Ca exemplu specific al modului în care putem înțelege gândirea creativă fără să postulăm existența cine știe cărui proces neobișnuit, putem examina din nou modul în care Watson și Crick
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și cele necreative. Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu fie obligatorie presupunerea că între persoanele creative și cele necreative ar exista vreo diferență semnificativă, cu excepția bagajului de cunoștințe. Ca exemplu specific al modului în care putem înțelege gândirea creativă fără să postulăm existența cine știe cărui proces neobișnuit, putem examina din nou modul în care Watson și Crick au creat modelul dublu spiralat al moleculei de ADN. Și alți cercetători de prestigiu, printre care Pauling, Maurice Wilkins și Franklin, se ocupau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a succesului lui Watson și Crick poate să nu-i mulțumească pe unii („Nu se poate să fi fost numai atât!”), dacă suntem pe calea cea bună, ne permite să înțelegem modul în care a apărut cel puțin un rezultat creativ fără să decretăm prezența vreunei particularități extraordinare a persoanelor creatoare. O obiecție legată de această concluzie este exemplul ipotetic al unei persoane având cunoștințe profunde care nu are rezultate creative însemnate. Un exemplu este autorul de manuale școlare (care, prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înțelegem modul în care a apărut cel puțin un rezultat creativ fără să decretăm prezența vreunei particularități extraordinare a persoanelor creatoare. O obiecție legată de această concluzie este exemplul ipotetic al unei persoane având cunoștințe profunde care nu are rezultate creative însemnate. Un exemplu este autorul de manuale școlare (care, prin aceasta, se presupune că face dovada unor cunoștințe enciclopedice), dar care nu creează ceva nou. Totuși, nivelul de competență necesar pentru a scrie un manual nu este egal cu cel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unui volum uriaș de cunoștințe. Desigur, este posibil ca o persoană care posedă un volum uriaș de cunoștințe să nu creeze niciodată ceva original în specialitatea sa. Așa cum am arătat mai sus, cunoașterea este necesară, dar nu suficientă pentru realizările creative. Concluzii Capitolul de față pledează pentru faptul că relația dintre creativitate și cunoaștere este mult mai directă decât presupun în mod tipic teoriile despre creativitate: am putea înțelege gândirea creativă determinând cunoștințele implicate în acea situație de cel care gândește
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai sus, cunoașterea este necesară, dar nu suficientă pentru realizările creative. Concluzii Capitolul de față pledează pentru faptul că relația dintre creativitate și cunoaștere este mult mai directă decât presupun în mod tipic teoriile despre creativitate: am putea înțelege gândirea creativă determinând cunoștințele implicate în acea situație de cel care gândește creativ. Motivul pentru care o persoană a produs ceva original, în vreme ce altă persoană nu a făcut-o, s-ar putea datora, pur și simplu, faptului că prima știa un lucru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Concluzii Capitolul de față pledează pentru faptul că relația dintre creativitate și cunoaștere este mult mai directă decât presupun în mod tipic teoriile despre creativitate: am putea înțelege gândirea creativă determinând cunoștințele implicate în acea situație de cel care gândește creativ. Motivul pentru care o persoană a produs ceva original, în vreme ce altă persoană nu a făcut-o, s-ar putea datora, pur și simplu, faptului că prima știa un lucru pe care nu-l știa cea de-a doua. Mai mult
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]