3,710 matches
-
încropesc spectacolul. Ca orice om sărac, am ales soluția imposibilă. Am băut cafele, am început mișcarea, am ales decorul, din magazie, am căutat muzica, am desenat coregrafia și, seara, spectacolul se ivea, timid, dar încurajator. A doua zi, seara, era croit. A treia zi, am dat vizionarea, cu 80 de elevi în sală: au reacționat surprinzător de bine. Ne-am îmbătat, de bucurie (sigur, exagerez, mi-am pierdut demult entuziasmul beției!) și am plecat la... Rîmnicu Vîlcea, unde aveam o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din care cenzura a suprimat un capitol referitor la grevele din Valea Jiului. Personajele, prezente aici în număr covârșitor, au aspectul unor produse de serie, al unor obiecte croite după același calapod, care diferă infim de la un exemplar la altul. Dacă altundeva prezența naratorului mai trăda uneori o undă de simpatie, ea devine acum indiferentă, dacă nu chiar sarcastică, dramoletele eroilor fiind privite cu răceală sau chiar cu satisfacție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
operele filosofilor, altfel și-ar fi dat seama că, în spatele acelor silogisme telesiene, se ascund abateri abisale de la doctrina catolică. Bine, acum potolește-te și perie-ți puțin tunica, căci e timpul să mergem la Catedrală. Ultimele trăsuri nobiliare își croiau drum în grabă. Când călugării dominicani, înșirați în tăcere, si-au găsit locul în fața bisericii, și-au dat seama că nu mai văzuseră nicicând atâta lume. Bogați și săraci, oameni de toată mâna, meșteșugari, clerici, doamne elegante și nobili se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se gândi că i se apropie sfârșitul: probabil că hotărâseră să-l ardă pe rug, așa cum se întâmplase cu Pucci și Bruno. Temnicerii erau mai politicoși, mai omenoși, nu-l mai bruscau. Oare fiindcă Paștele înseamnă împăcare? Nu, oamenii aceia croiți pe măsura meseriei nu-și lepădau felul de a fi decât în fața morții. Nu trebuia să-și piardă timpul, trebuia să născocească ceva pentru a scăpa, sau cel puțin să amâne, rugul. Dădu foc la salteaua de paie. Temnicerii veniră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lucrării ca o necesitate în fața ofensivei și a mistificărilor produse de istoriografia românească marcată de tendințe anexioniste: „românii au scris și scriu despre Moldova prin prisma expansionistă, difuzând punctul lor de vedere. Cel mare teritorial, numeric crezându-se tare, croiește istoria după închipuirile și poftele sale. Apoi, dacă are ocazia, o impune altora”. Istoria Moldovei în date a fost caracterizată la data apariției ca o „reflectare fidelă a celui mai clar ultranaționalism separatist, regionalism absurd, ca alternativă la o identitate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Borisovich Kurakin, ambasadorul Rusiei la Paris, revenit la Petersburg, "en a apporté de nouvelles qui on fait grand plaisir à l'Empereur"114. Ca urmare, efectele stupefacției produsă, inițial, de decizia parlamentului suedez au dispărut aproape instantaneu, deoarece tarul "se croit plus assuré que jamais de l'amitié de Napoléon" (s. Ven.C.)115. Cu toate acestea, în realitate, raporturile ruso-franceze rămâneau grevate de obiectivele politice urmărite de cele două mari imperii pe Continent. Dacă Napoleon era stăpânit de temerea că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un tot. Totuși, cu acest avertisment, credem că este utilă discutarea concluziilor oferite de principalele abordări cu privire la următoarele patru chestiuni; un scurt rezumat al pozițiilor adoptate de respectivele teorii în privința acestor teme le poate permite cu siguranță începătorilor să-și croiască un drum prin desișul marilor controverse din domeniu. Obiect de analiză și domeniu de investigație Prima chestiune este obiectul analizei și domeniul de investigație. Dezbaterile asupra obiectului de analiză au fost importante în cadrul disciplinei în special începând cu discuția privind
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
perspective, doar interpretări ale interpretărilor, sau, în cuvintele lui Derrida (1974: 158), doar "textualitate". Perspectivele nu trebuie considerate doar niște dispozitive optice prin care se percepe "lumea reală", precum telescopul sau microscopul, ci și materialul în sine din care este croită acea "lume reală". Pentru postmodernism, urmând raționamentul lui Nietzsche, perspectivele sunt integrate în constituirea "lumii reale", nu numai pentru că ele sunt singura noastră cale de acces către ea, dar și pentru că sunt elemente de bază ale ei. Conținutul "lumii reale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-i sufere și năravul”.) Nu există povară mai grea ca recunoștința. (Desigur, pentru cel rău sau invidios, căruia nu-i cade deloc bine să răspundă cu bine la binele care i s-a făcut.) Cine se Însoară la bătrânețe Își croiește haină nouă din stofă veche. (Adică Își va duce viața de familie după principii și obișnuințe proprii vârstei pe care o are.) Unde sunt dulciuri, acolo sunt și muște. (Unde se Înregistrează succese sau oportunități, acolo mișună tot felul de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îi merge omului, Îi merge În toate”; „Cine noroc are pune-n piatră și răsare”; „Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc”; Dacă n-ai noroc și parte, degeaba te scoli de noapte”; „Cui i se croiește rău, rău Îi merge” etc. Totuși, pentru a ne bucura din plin de șansa apărută la un moment dat, trebuie să știm să o valorificăm.) Norocu-i după cum și-l face omul. (S-a observat că probabilitatea apariției unor șanse În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nepos) Unii gustă din lămâie, și altora li se stripezesc dinții. (Sunt și alte proverbe care redau la fel de plastic surprizele și inechitățile existenței zilnice a omului: „Unul face, altul trage”; „Unul duce ponoasele, și altul trage foloasele”; „Unul taie și croiește, și-altul stă și potrivește” etc.) A fi Între ciocan și nicovală. (A fi prins, adică, Între două rele sau a trebui să rezolvi o situație dilematică, În care se confruntă, de exemplu, două dorințe opuse, la fel de puternice și dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
2/Rodica%20Marian.pdf/accesat iunie 2011. 15Ibidem, p. 126. 16Nichita Stănescu, Sandaua lui Marc Aureliu în vol. Respirări, București, Editura Sport-Turism, 1982, p. 57. 17"Acesta are, la rândul său, calitatea sentimentului transcendent, comunicat la diferite trepte de intensitate, croindu-l pe poet în ipostaza unui brav Don Quijote, anacronic, a cărui percepție depășește cu mult cunoașterea și mentalitatea vremurilor care îl găzduiesc, sau cea a unei Iude revendicate, încercate de timiditate, păstrând ideea poetică în toată naturalețea și modestia ei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
protejate" se adîncesc, caracterele se disparizează, conflictele se ascut, capul familiei afectat de eșec devine țintă de sarcasm și vindicte, membrii familiei oscilează între panică și înverșunare contestatară, și-o iau în cap, cum s-ar zice, și numai bătrîna, croită dintr-un aluat cu o altă valoare, să-i spunem perenitate, și tradiție, rămîne pînă la un punct autoportantă, chiar dacă și ea abia își ascunde lacrimile violenței la care a fost supusă cu toți ai ei. Cu cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în relief fiecare componentă semnificativă ca pe o microtemă. Mult mai greu sesizabilă, dar tot atât de importantă pentru înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de veacuri se ridica, în chip de templu, construcția capitalisto-țaristă pe care de fapt mujicul rus a purtat-o sute de ani. Colosul vrea să se ridice din somn și din noroi! Templul din spinare-i se clatină și se croiește, columnele susținătoare pornesc în lături, iar idolul din templu, cu cununa căzută, cu brațe disperate, aleargă să scape de pieire”2). „Oftînd, palate de-ți lucrez,/ Eu știu și bine a dărîma”, amenință „muncitorul” lui Bacovia, în consonanță cu „declarațiile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iubește, faptul că există „un cimitir”. Filozofia lui „carpe diem”, subliniată și mai apăsat în „Să ne iubim”: „Ce poate, deci, a fi sub soare,/ în haosul imensității -/ Dacă-ți vei pierde fecioria/ în taina roză a voluptății?”2), replică croită pe tiparul unor versuri din „Moartea lui Fulger”, de Coșbuc: „Trăiește-ți, doamnă, viața ta!/ Și a morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi!/ Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Paradoxal, izolarea, reticențele i-au asigurat o libertate mai mare decît celor avizi de contacte umane, mînați de obligații, împinși de ambiții și interese. Riscînd să pară „inadaptabil”, el singur și-a „croit” - recunoște undeva „o astfel de viață”, pe cînd ceilalți rareori au fost cu adevărat stăpîni pe alegerile lor. Simpatiile literare ale lui Kafka, scriitorul cu care e comparat des Bacovia, mergeau către Kleist: „Kleist n’est pas un jongleur ni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai veselă, optimistă, sănătoasă și sentimentală i-ar fi văzut pe oameni cu totul altfel. Eu nu pot emite altă pretenție decît că imaginea mea e coerentă”. Același e și cazul lui Bacovia. „Din cauza temperamentului meu - recunoaștea poetul - mi-am croit fatal o astfel de viață (în singurătate - n. m.). Și-apoi n-am fost întotdeauna prea sănătos”. A-ți înțelege cît mai corect temperamentul („firea”) e pasul cel mai important pentru a-ți rămîne fidel ție însuți. Bacovia s-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
financiare din drepturile de autor pentru a o părăsi pe Grace, așa cum își imagina de multă vreme? Războaiele purtate de Yourcenar cu editorii relevă tenacitatea ei. Chiar dacă recunoștea că nu are întotdeauna dreptate nu voia să fie intimidată; orgolioasă, își croia drum înainte, provocându-i în epistole detaliate pe tot parcursul drumului, până în instanță. Recompensa financiară juca desigur un rol, dar banii nu erau motivul determinant; trebuia să creadă că editorul îi recunoște celebritatea, îi apreciază talentul, o tratează ca pe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
un ritm greu de observat la suprafață. În acest fel, cititorul este condus în zona caracteristicului, tocmai fiindcă și aici, în ceea ce nu atinge intensitatea marilor construcții, se pot observa tehnici și semnificații fundamentale. Tălmăcirile acestea în limba noastră sunt croite pe aceeași măsură, la fel de prețioase precum cele din textele antice ale aceluiași Petru Creția, de care aceste versiuni sunt mai puțin îndepărtate decât par: studiul introductiv al cărții de eseuri, de pildă, conține o infirmare explicită a opiniei scriitoarei că
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cei care le primesc. Emitenții mesajelor trebuie așadar să renunțe cel puțin la o parte din autonomia lor dacă doresc să își exercite influența. Există și alte limitări ale autonomiei. Ele rezultă din auto-ajustare sau din mecanismele de feedback: acestea croiesc automat mesajele ce urmează a fi trimise în așa fel încât să fie înțelese. Emitentul nici măcar nu realizează natura și gradul constrângerilor sub care operează. Informațiile sunt adunate, procesate și trimise fără ca emitentul să poată avea vreun rol în această
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
observat, sistemele cu un singur partid au fost deseori întemeiate pentru a stimula dezvoltarea și astfel au intrat în conflict cu cel puțin câteva dintre grupurile tradiționale preexistente. Astfel, sistemele de acest tip se confruntă cu o dilemă. Fie își croiesc cu greu drum în direcția în care doresc să meargă, încercând să modifice structura socială și sperând să submineze după un timp grupurile tradiționale (aceasta înseamnă să se bazeze într-o anumită măsură pe represiune), fie încearcă să menajeze aceste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca câinii prin băț. Ăra! d-apoi aveți la știință că vă prea întreceți cu dedeochiul! Acuș iau varga din coardă și vă croiesc de vă merg petecele! -Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
revelație, în vis, tatălui său, are părul lung, auriu, pielea albă, mai albă decât "osul de balenă" (recunoscut prin albeața lui) sau decât "crinul" și ochii cenușii. Poartă o rochie albă și o cunună din perle și flori. Rochia este croită după moda medievală târzie, scoțându-i în evidență nu numai puritatea feciorelnică, dar și statutul social, originea aristocratică. Deși Perla-fecioara a murit când avea numai câțiva anișori, ea îi apare tatălui în vis ca adolescentă, o tânără virgină frumos împodobită
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1989). Cum arată Elias în Mozart, sociologie d'un génie (1991), independența creatoare și profesională care apare treptat se produce cu riscuri și pericole pentru ei. Schoenberg spunea că "miza [muzicii] lui este întregul" (Adorno, 1995, p. 41). Artiștii își croiesc propria cale în afara cercurilor academice datorită negustorilor care se intercalează între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]