3,849 matches
-
șansă decât pe oricare altă alternativă oferită de vreo filozofie sau vreo altă credință omenească. Încep să mă dumiresc. Este cunoscută insistența gânditorului în scrierea unei apologii a religiei creștine, din care însă au fost tipărite doar fragmente sub genericul Cugetări. Multe dintre formele de evoluție ale omului se datorează urmărilor păcatului originar. Pot fi învinuiți atât de grav primii oameni ai Paradisului care au greșit de neiertat? Și cum pot fi înțeleși urmașii lor cu abateri în lanț? Teoretic, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pot s-o uit din "Kant și școala de la Marburg", subiect cu care și-a luat strălucit doctoratul la Paris. A înfruntat furcile caudine și a rupt prejudecata că o femeie n-ar fi capabilă să se lanseze pe tărâmul cugetării abstracte. Pentru ea numai trăirea spirituală era pe prim plan. În compania lui Mauriac, Malraux, André Gide, Roger Martin du Gard ș.a. participa la întâlnirile intelectuale faimoase din Europa vremii ei. După destăinuirile-i proprii, nu se simțea utilă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a nu o pierde. A.B.: Norocul? G.V.: Cred în noroc, dar mă sprijin pe trudă. E ca-ntr-o desfășurare aforistică, fraze scurte, expresive și pregnante, formulări esențiale, înțelepte. Stilul plastic, conținutul ingenios și laconic. Fiecare răspuns este o cugetare în formă condensată, ca rezultat al experienței de viață dintr-o perspectivă filozofică. Lapidar, nuanțat, paradoxal, orice adaos este de prisos. Răspunsuri aproape canonice. 29 Suntem vulnerabili? Dacă am fi doar fizic și într-un singur loc trupesc, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
concentrat metaforic: sagacitatea nu-i simplitate augustă și nici umilință funciară. Cu alte cuvinte, făcând un călduros apel la panteism vom vedea altfel raportul dintre aprehensiune și comprehensiune. Dumnezeul naturii și natura lui Dumnezeu reprezintă o eternă combinație din care cugetarea omului se tot înfruptă. Ce nu-i de înțeles aici? Sau, dacă suntem deplin stăpâni pe metoda lui Cuvier, cu ușurință reconstituim absentul din vagi urme ale trecutului. Asta-i bună, să ne lăsăm pradă trecutului! Nu, hotărât lucru, rămânem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
literar care validează sau uneori invalidează vechile adevăruri, înlocuite cu altele noi, pornite parcă dintr-o descătușare a gândirii și a spiritului critic limitat. Este viziunea marelui Montaigne care a uimit mințile vremii, este calea care a deschis o altă cugetare asupra pluralismului valorilor culturale, moderne, naturale, sensibile, intelectuale. Mult mai târziu s-a reținut că Montaigne a exprimat, fără echivoc, omniprezența naturii, a cărei imagine o regăsim citind în ea ca într-un vechi text uitat pe undeva toate tainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe negarea existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități 3. aristotelism = concepție filozofică; recunoaște primordialitatea naturii față de cunoaștere: generalul există în lucrurile individuale, esența există în obiecte, adevăratele „substanțe“ sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate 6. constructivism = orientare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în care se înghesuie fapte, întâmplări, oameni, gânduri, idei... și cred că trebuie scoase la iveală, nu ies singure pentru a se așeza pe hârtie, tot așa cum felurile bune de mâncare nu ies, aburinde, din cărțile de bucate. Ideile și cugetările zăvorâte în mintea cuiva, oricâtă valoare ar depozita și oricât ar fi de inspirate, pier odată cu substanța cenușie care le-a generat. Ele se cer aduse la lumină, vehiculate, supuse judecății colective, probate de rezistența la critici și de confirmarea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Cu acest prilej ziariștii din comitet au redactat un ziar, Caritatea, cu coperta ilustrată de Theodor Aman. Hârtia a fost dată gratuit de I. V. Socec, marele librar, iar Carol Göbl a oferit tiparul. Regina Carmen Sylva a publicat câteva cugetări. Iată unele din ele: „Meritul e rar recunoscut, încă și mai rar răsplătit. Succesul totd’auna.“ „Cea mai mare greșeală ce o poate face cineva este să uite că a fost intim cu cineva.“ „Lingușitoria este omagiul pe care un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
brusc către Costică Arion și, cam răstit: — Domnule Arion, să știi de la mine un lucru: Nicăieri n-ai să găsești mai mult talent ca la Văcărești. Toată lumea a rămas tăcută! D-abia câteva zâmbete. Erea o vorbă care lăsa locul cugetării. A doua zi Camera a acordat un lung concediu tânărului deputat de Brăila, Alexandru Djuvara, care făcuse la Paris studii de pictură și care se ducea acum ca să studieze Dreptul spre a-și face o carieră. Câteva zile mai înainte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de dreptate absolută cât și a drepturilor scrise. Turburarea ce ar încerca din aceasta credințele ei în viitor ar paraliza pacinica ei dezvoltare și avântul ei spre propășire. De aceea-mi și iau, sfârșind, respectuoasa libertate de a supune aceste cugetări la înalta apreciere a Marelui Consiliu European și iluștrilor reprezentanți ai Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, al cărui spirit înalt și inimă mărininoasă am avut așa des ocaziunea de a le aprecia în timpul petrecerii sale în mijlocul nostru. Președintele zice că Congresul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Răduța Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie Colegiul "E. Hurmuzachi"). Ceilalți toți sunt trecuți la cele eterne, dormindu-și somnul de veci în cimitirul din Rădăuți. În viață m-am condus mereu după cugetarea latină: "Nu înceta să înveți și să scrii!" și că "Școala este un rău necesar". O calitate a omului, care mi se pare foarte importantă, este aceea de a persevera. Cred că asta fac eu acuma. Am fost și sunt
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care știe de unde vine și încotro se îndreaptă" (T. Vianu). Dacă-ți iubești meleagurile natale cu adevărat, trebuie să dovedești acest lucru, deși corectă este afirmația lui Vergiliu: "Nu toți putem de toate". Acolo unde nu ne pricepem, învățăm. O cugetare latină spune că niciodată nu trebuie să încetezi să înveți. "Omul prin natura sa, dorește să cunoască" (Aristotel). Dacă satul în care te-ai născut îl consideri sfânt și drag, nu trebuie uitat că el e și cel mai mândru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în viață le datoresc faptului că, în toate lucrurile, am făcut întodeauna cu un sfert de oră înainte" (Nelson). Ca orice om, am fost stăpânită de dorința de-a cunoaște, de-a învăța. Nu înceta să înveți!" spune o veche cugetare latină. Școala am considerat-o un rău necesar. Am înțeles că "omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om" (R.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s- ar fi terminat povestea asta. În dreapta, mai jos de șosea, apăru un sat cu casele risipite în lungul drumului, care se ghicea printre copaci. Mulțumit că ploaia mă iertase, trecui pe lângă o școală, pe al cărui fronton era o cugetare despre învățăt, înțeleaptă și foarte potrivită, pe care din păcate nu mi-o mai amintesc. Primul popas l- am făcut la Rucăr, unde speram să găsesc un iaurt, ca-n timpul studenției. Deși aspectul localității era de stațiune - cu bucureșteni
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ritual ca și noi, ritual fără de care viața este imposibilă. După ce am terminat tartinele și ne-am răcorit cu o gură de apă minerală, parcă ne-a mai venit, cât de cât, inima la loc. Acum am înțeles mai bine cugetarea strămoșilor noștri de pe malurile Padului: "Primum vivere, deinde philosophare" (Mai întâi să trăiești, apoi să filozofezi.) Copii, cu adâncă smerenie să aducem laudă lui Hristos pentru bunătățile oferite. Da, mama. Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de-a dreptul sărace în evenimente, sau abundente în "evenimente"... insignifiante, ele ținând de un schematism clișeistic, de anodin, comun. În timp (și... peste timpuri) ce opera sa, a scriitorului ca personalitate, poate fi captivantă, densă-intensă, fertilă în semnificații, emoții, cugetări, poezie, filosofie etc. Aici este tocmai vorba de lumea din interiorul personalității sau de lumile pe care, prin opera sa, le poate inventa, edifica, propune Personalitatea Scrisului. Calea spre propriul chip și propria valoare de creator nu e nicidecum la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din Lupta Națională din Focșani, foarte multe materiale semnate de I. Dominte: Moșneagul și baba, Povestea beției, Legenda Sfântului Ilie, Borș din coadă de topor ș.a. dar și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic al vehiculării edictelor judecătorești, convocator pentru diferiți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că ar primi o leafă și de la firma Anhanck, ceea ce e total neadevărat.” * Foaia ordinelor Foaia Ordinelor a Direcțiunii regionale a poștelor, telegrafelor și telefoanelor din Bucovina, anul 23, nr. 6 din 1920 (Reviste și ziare primite la redacție din „Cugetări” nr.13/6 iulie 1920 * Dreptatea, organ al Partidului Poporului de sub președinția dlui General Al. Averescu, apare în anul 1920, redacția și administrația în Palatul Național Cernăuți, redactor responsabil D. Sidoriuc, până la 10 martie 1922, iar de la această dată, respectiva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trecând de la o apariție la 2-3 zile, la cotidian. Nu lipseau editorialele zilnice și avea rubrici diversificate: situația politică, externă și internă, Dreptatea la țară, Ultima oră, Din public, Informaționale, Bibliografie, publicitate, reportaje parlamentare, telegrame, spectacole, Buletinul bursei, Revista - revistelor, Cugetări, Ca la noi la nimeni, De ale zilei etc. Cu numărul 169, din 25 august 1921, apare în cuprins și Foița ziarului cu „O excursie la Poiana Ițcanilor” de Illy, „A fost odată” de Crivos Dem Cruceanu, „Stațiunile noastre balneare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ori mai îndelungate, alte și alte poezii de Lucian Blaga: Gorunul... Lumina, Veșnicul, Pământul, Zorile, Iisus și Magdalena, Inima, Vreau să joc!, Visătorul, Ursitoarea mea, Eva, Fiorul..., Legenda, Izvorul nopții, Scoica, Martie, La mare..., Zamolxe, Ecourile, Dorul, Ghimpii dar și Cugetări... dintr-un viitor volum. După care în numărul 143, Nicolae Iorga scria despre poetul Lucian Blaga: ... E aici un tânăr care întinde brațe de energie către tainele lumii. Tainele nu se prind niciodată, căci avem un singur chip de a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un ziar pentru ziua de duminică. * Poporul este ziarul care a început să se editeze la sfârșitul lunii octombrie 1920 de către dnii Trăian Brăileanu și Ion Brăteanu. Apare în preajma unor schimbări în cârmuirea țării și de aceea numărul prim conține „Cugetările” dlui Tr. Brăileanu care nu erau decât niște atacuri la adresa opoziției politice. „Cine nu și-a îndreptat un gând de bună nădejde către dnii Tr. Brăileanu, docent, și Ioan Brăteanu, profesor, care, acum, editează împreună Poporul, asigurândune că nu face
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a apărut la 9/21 septembrie 1883. Cuprindea sfaturi economice, învățături morale, rubrici: Cugetări asupra evangheliei, care se citea în duminica respectivă, despre legi, bani, despre case și ce se aude nou în viața zilnică a țăranului; Simeon Cobilanschi publica o istorisire ajunsă și în volum - „Dumitru Stan” iar Artemie Berariu „Norocul unui Satulmărean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
când Austria era în prăbușire, iar peste capul partidelor politice, poporul a votat, însuflețit de gândul atâtor ani, Unirea necondiționată a Bucovinei cu România. Unirea era deci rodul conștiinței naționale în expresia ei firească. Mai erau rubrici: vorbe și fapte, Cugetări și maxime (de Oton Tarnavschi), Din Ardeal, Corespondențe din localitățile Bucovinei, Vești din Basarabia. În afara informării cititorilor despre evenimentele politice și administrative; în Foița Viața nouă publica și texte literare, cum ar fi articolul lui I. Slavici „Din slăbiciunile lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aureolat istoria Marii Britanii cum ar fi Horațio Nelson, marele victorios asupra lui Napoleon de la Trafalgar, dar mai ales aprofundarea limbii engleze. De subliniat tematica și conținutul materialelor din primele două numere mai ales, cu proză, poezie, lecții de limbă engleză, cugetări, proverbe și zicători în josul paginilor: „Nu risipiți timpul, căci acesta e stofa din care e făcută viața”; Fiecare om la locul lui”; „Trei mutări sunt mai rele decât un foc”; „Vinul bun nu are nevoie de reclamă”; „Comerțul este brâul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]