6,333 matches
-
fi pus instituția în stare de nefuncționare. Un alt proiect a fost prezentat de C. Bălănescu în lucrarea citată. El a propus ca funcționarii să fie selecționați pe baza criteriilor de capacitate și atașament față de țară, ceea ce era o soluție cuminte și corespundea adevăratelor interese naționale. Această problemă, ca și multe altele, de abia acum urma să-și găsească rezolvarea. Prin desăvârșirea Unirii Principatelor, în 1862, au fost create condițiile necesare pentru înlăturarea deficiențelor de până atunci și pentru dezvoltarea acestui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popor care, chiar în momentul când Stein își scria lucrările mai sus amintite, trecuse într-o etapă hotărâtoare a luptei pentru unitate și independență națională, luptă al cărui ecou străbătea Europa, un astfel de popor era înfățișat de Stein drept „cuminte” și incapabil să dobândească unitate, independență și civilizație, iar teritoriul pe care-l locuia era socotit drept bogat, dar „gol” și bun de luat în antrepriză de burghezia austriacă. El exclude dominația unei singure puteri asupra regiunilor de pe cursul inferior
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de istoriografie românească, care se apropie de stadiul asamblării lor într-o sinteză încă nerealizată la noi, cu virtuțile și în dimensiunile ce se conturează. Și, ca întotdeauna, cugetul său respinge extremele, mișcându-se într-un remarcabil echilibru pe trasee „cuminți”: „la începutul secolului XIX, când Europa traversa în mare o epocă de efervescență națională, de speranțe fără limită, istoria putea să-i apară lui Goethe ca o sursă de entuziasm. La distanță de un veac, întâiul război mondial, cu hecatombele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar putea recunoaște, desigur, multe nuanțe. Dar el trebuie să constate, mai întâi, că dincolo de această pendulare, adesea frenetică, între un entuziasm fără țărm și o atitudine pesimistă, deconcertantă, „istoria constituie o dimensiune perenă a omului și atitudinea cea mai cuminte ar fi să o pună la lucru în folosul umanității”. Istoriografia românescă este urmărită de Alexandru Zub în conexiune, cum e și firesc, cu mișcarea de idei pe continent, cu mișcarea de idei generală și „segmențială” a disciplinei, într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
P. P. Panaitescu, Gh. Brătianu). Dar și la noi doar o minoritate a istoricilor de vârf era conectată la mișcarea de idei europeană, în schimb „masa istoricilor de rând” rămânea fidelă vechiului orizont de preocupări, „fiind artizanală în comportament, continuând cuminte explorările arhivalice, restituțiile fragmentare, validând fapte, recuperând câte puțin din trecutul patriei”. Un comportament, am adăuga noi, explicabil, firesc; nu numai util, ci și indispensabil pentru marile construcții. În tot ceea ce a întreprins prin faptă ori prin scris, Al. Zub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt invocate ca imperativul numărul unu al epocii: sfera etică a devenit oglinda privilegiată în care se descifrează noul spirit al timpului. [...] în timp ce etica își regăsește noblețea, se afirmă o nouă cultură caracterizată doar de cultul eficacității și al reglementărilor cuminți, al reușitei și al protecției morale: utopia nu mai poate fi decât morală, "secolul al douăzecișiunulea va fi etic sau nu va fi deloc""39. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, etica revine în prim plan, iar dezbaterile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
simplu, rîzînd, că a știut din prima că amîndoi mințim..., dar că pentru el asta n-avea importanță... Pentru el, important era să ne știe despărțiți, suspicioși și înfricoșați... Asta era misiunea lor...; să ne bifeze ca pe niște "obiective cuminți", adică plesnind de frică. Gh. P. unu: ...Da, așa e... Și, totuși, nu înțeleg de ce trebuia să te înfricoșeze pe tine...! Gh. P. doi: Îți spun eu de ce; știi că refuzasem rolul secretarului de partid..., Pavel..., și că, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tu, miroase a smirnă și tămîie, a strană..., a spovedanie... Gh. P. doi: Poate că da... Gh. P. unu: Păi, atunci, dacă-i vorba de spovedanie, s-o facem cum trebuie... Deci, tu ești păcătosul, da? Bun... Vino, stai colea, cuminte, ascultător și... răspunzător... Eu sînt preotul... și o să stau aici... stai puțin... (improvizează, pe miniscenă, un mic perete despărțitor, își ia și el un scaun) Așa, ia zi-i, fiule... Zi-i ce ai pe suflet... Hai! Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aș fi plecat dacă nu mă uluiai cu discursul ăsta... Gh. P. unu: Și n-am dreptate?! Gh. P. doi: Ba da..., ai dreptate... Și mă gîndesc că ar trebui să faci o cerere pentru o decorație..., să zicem "Rotița cuminte... în grad de mare rulment...". Ce zici? Gh. P. unu: Ești comic! Gh. P. doi: Păi măcar asta am învățat în viață să rîd exact atunci cînd îmi vine să plîng... Gh. P. unu: Și mai e ceva... Cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
venim cu presupoziția că suntem deasupra sau mai prejos de nu știu cine, atunci șansele definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul lăuntric, ci printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă, dar fermă! 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început și... sfârșit de an școlar Orice Început de an școlar se poate converti și Într-un moment de bilanț, de prilejuri interogative pe mai multe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
facem din școală o pușcărie, iar din profesori niște gardieni. Cel mai interesant mi s-a părut când a venit vorba despre uniformă. Prima observație care s-a avansat a fost că uniforma „strunește” și Îi face pe elevi mai cuminți. „Să se poarte uniformă, c-așa simți că ești elev”, Întărește o altă voce. Cineva din prima bancă se plânge că nu mai are rost acum, În clasa a opta, să cheltuim atâția bani cu uniforma. Un domn rotofei, tăcut
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aminte că Dumnezeu a creat lumea din și prin iubire. Hristos s-a lăsat răstignit pe cruce dintr-o imensă și nesfârșită dragoste față de oameni. Iar noi, oamenii, tindem să reedităm (la scară proprie) această exemplaritate a iubirii. Dragostea e cuminte, discretă, tăcută, smerită. Dragostea Îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. (Corinteni, 13, 4-7) CITAT RETRAS!!! Dragostea nu se arată, nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ceea ce vrem, când nici noi nu mai știm ce să alegem din ceea ce ni se oferă și atunci când, având În cap doar ținta, nu știm să valorizăm... Întârzierea atingerii ei. Poate că fericirea e știința inteligentă a unei răbdătoare și cuminți așteptări. Să dăm credit unei ziceri de felul: „Așteptarea clipei de fericire este mai importantă decât dobândirea ei”. Fericirea este o artă de adoptare și compunere a micilor nefericiri. Trebuie să ne asumăm nefericirile fragmentare, căci ele pot anunța o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ei (acest aspect nu ne cere prea mult), să nu ne lăsăm seduși de „Înfășurările” ei pervertite, pe care lumea le poate etala la un moment dat. Bucuria va fi generată nu de efervescența revărsată În jurul ei, ci de Înfruptarea cuminte și curată din „miezul” său. Interesați numai de partea exterioară, sărbătoarea ne poate aduce doar insatisfacții, transformându-se Într-un prilej de Îndurerare. Cu cât așteptările față de această latură sunt mai mari, cu atât hăul și destructurările individuale vin peste
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o mare putință de a Învăța din toate acestea. A continua constant mersul pe această direcție ar elimina imaginația, creativitatea, pregătirea și ivirea lucrului nou. Aș mai putea spune că ideea de rejecție a celui care se situează constant și cuminte pe o linie Încetățenită, bătătorită, care nu forțează puțin zăgazurile limitărilor este des Întâlnită În istoria culturii și faptelor omenirii. Hegel, dacă nu mă-nșel, spunea la un moment dat că istoria evoluează prin partea proastă a lucrurilor, prin acele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Știu că o astfel de gândire s-ar putea să fie un mare păcat. Dar cum aș putea să-l evit? Mai am ceva de adăugat În legătură cu alegerea căii de mijloc. Fascinația frecventării centrului, a comunului e pe placul celor „cuminți”, care nu acceptă În ruptul capului vreo deraiere sau o experimentare a „aventurii”. Ei aderă la poziții fixiste, Înțepenesc În propriile convingeri sau suficiențe, privesc auroral de la Înălțimea implacabilității lor. Nimeni nu Îi poate mișca din imobilism și nu acceptă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce-l compun. E important să ne Întrebăm de ce parte a baricadei se va situa viitorul Întâi-stătător al Bisericii noastre față de această problemă: va fi adeptul unui ecumenism realist, optimist, echilibrat sau va respinge această perspectivă În numele unei viziuni statice, „cuminți”, descurajante? În același timp, Biserica este depozitarul unui capital simbolic pe care lumea noastră Îl pretinde ca niciodată. Societatea actuală, cu toate evoluțiile ei laicizante și desacralizante, are nevoie de un punct nodal, de un fundament valoric ce transcende oricărei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
te-nfioară, inima se oprește În loc, iar tu te miști mecanic mai departe. Te clatini pe pardoseala din piatră, te sprijini cu palma de suprafața aspră, zidul e real, tu ( Încă) mai ești! Foșnet sfios În biserica mănăstirii Agapia. Sfinții privesc cuminți de pe pereții recent Împrospătați. Începe vecernia, iar câteva măicuțe aprind lumânările și pregătesc cele trebuincioase slujbei ce urmează. În semiîntunericul altarului se ghicește preotul, care priveghează taina ce va să vină. Întunericul e mare la Început, dar Încet-Încet se face
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
răsărit. Crăciunul vine și pentru mine. Mi-am dat seama când am găsit sub pernă, Într-o pungă, o mașinuță din tablă cu remorcă, bomboane fondante și trei portocale. Plus un fular și niște ciorapi. „Asta-i pentru că ai fost cuminte”, explică zâmbind mama, „dar cică ar fi tare mulțumit dacă și la anul ai Învăța la fel de bine ca și până acum”. Nu-mi mai aduc aminte când am deslușit povestea cu Moș Crăciun. De n-aș fi deslușit-o... „Steaua
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru a asigura liniștea pe timpul vizitei, ambasada noastră a convenit ca autoritățile olandeze să ofere cazare gratuită pentru doi români pripășiți prin Olanda. Unul era un mare traficant de pașapoarte și permise de conducere auto. Cel de al doilea era cuminte și spera să-l întâlnească pe șeful statului român pentru a-i prezenta personal invențiile sale: bujia Ceaușescu și vaporul Ceaușescu. Un mic incident tot a avut loc. Un cetățean a penetrat toate cordoanele de securitate și a ajuns față
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
directorului din MAE olandez și i-am dat drumul la București. Ziaristul a fost acceptat, iar relațiile ambasadei noastre cu presa olandeză au rămas normale. Spre surpriza și liniștea multora dintre noi, ziaristul de la De Telegraaf a fost cel mai cuminte. El a fost singurul care a descris pe larg un gest cavaleresc al lui Ceaușescu. La coborârea pe scara avionului, un colț de la rochia reginei Iuliana s-a agățat de ceva. Ceaușescu a sărit imediat în ajutor. În afară de trimiterea echipei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
după cum vom vedea, legile dandysmului sunt mult mai numeroase și mai nuanțate. Iar istoria sa, câtuși de puțin Încremenită. Alături de hoinar (le flâneur) și derbedeu, dandy-ul se opune din răsputeri unei lumi mediocre, a „turmei și riglei” (Flaubert), a cumintelui musiu Prudhomme. Chiar dacă societatea Îi tolerează, cu un amestec de Îngăduință, dispreț și chiar admirație, doar pe dandy, În timp ce pe vagabonzi Îi reprimă fără ezitare, viața primilor nu e lipsită de un suflu tragic. Ba chiar de un nobil eroism
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
istoria demonstreaz... f...r... ț...gad... c... destinul ț...rilor baltice și al slavilor este același de mult... vreme”. Mesajul dominant al Moscovei, la sfîrșitul anului 1988, se vrea a fi totuși un mesaj de liniștire. Republicile baltice s... aștepte cuminți reformele privind Uniunea, reforme discutate la cea de-a XIX-a Conferinț... a Partidului din iunie și iulie, c...ci nu vor fi dezam...gite. Gorbaciov crede În mod evident c... acestea sînt destul de novatoare că s... calmeze contestația. „Revendic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
colectivitate, care înseamnă în același timp și contribuție "la integrarea lor în rândul lumii", pentru că în România, așa cum spunea Constantin Rădulescu Motru, a fi de caracter nu înseamnă a fi egal cu tine însuți și cu ceilalți, ci a sta cuminte în "rândul lumii". Capitolul III A treia marfă. Apariția banilor 1. Funcția de mijloc de schimb a monedei Acțiunea este modul de a fi fundamental uman. Acțiunea umană se află în sprijinul satisfacerii nevoilor omului și creează economia. Activitatea omului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tunel. Mai întâi se produce ieșirea locomotivei, după care urmează celelalte vagoane de la primul până la ultimul. Când locomotiva intră într-un nou tunel, ultimul vagon nici nu are percepția unei noi schimbări. Singurul rol al ultimului vagon este că urmează cuminte locomotiva și celelalte vagoane. Economia globală este azi, un sistem articulat și complex. De aceea, fazele ciclului economic și dimensiunile crizelor sunt unele planetare. Guvernele naționale au posibilități reduse de acțiune, dar nu insuficiente. Conștientizând metafora, am putea spune că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]