3,559 matches
-
ziarul, "pledează în favoarea cauzei negrului numai pentru a legitima, după mai multe intrigi (învierea Ku Klux Klan-ului, amăgelile instanței, amenințările de orice fel), gestul bolnav al tatălui răzbunător". Potrivit lui Libération, filmul "justifică ceea ce nu poate fi nejustificat" cu un "sentimentalism curgător".
Vremea răzbunării (film) () [Corola-website/Science/326242_a_327571]
-
au până la 0,05 mm. Tardigradele sunt răspândite pe tot globul, de la 6000 m înălțime în Munții Himalaya până la 4000 metri în adancimiile Pâmântului. Aceste animale pot fi găsite în sol și nisip umed, în apele dulci stătătoare sau lin curgătoare, mai rar în mediul marin. Însă, cel mai des tardigradele au fost observate printre asociațiile licheni și mușchi . Tardigradele sunt capabile să supraviețuiască în condiții extreme, la temperaturi de -273 °C și +151 °C, și își păstrează vitalitatea circa un
Tardigrada () [Corola-website/Science/326313_a_327642]
-
de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial. După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel: Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și din lacurile naturale și artificiale. În cazuri extreme, pentru consumatori cu necesar de apă redus, se poate recurge, direct, la apele meteorice. Apa mărilor și oceanelor, este tot mai frecvent folosită ca sursă de apă, dar necesită costuri mari
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
Edith din această perioadă, precum "Sitzender Halbakt" ("Așezată seminud") sau portretul prietenei sale Eleanor Garrett-Ward, reflectă ambițiile ei de a depăși concepțiile depășite ale academiei. În acestea, precum și în alte lucrări ale sale din această peroadă creativă, apar linii elegante, curgătoare și culori decorative de Art Nouveau. Cu excepția vacanțelor în care se întorcea acasă, ea a petrecut trei ani studiind în München. În 1911, Edith s-a întors în Transilvania, unde a avut prima ei expoziție la Galeria din Brașov. În
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
asociată cu lemnul în creștere), "Yi" (asociată cu cheresteaua), "Bing" (asociată cu focul natural), "Ding" (asociată cu focul artificial), "Wu" (asociată cu pământul), "Ji" (asociată cu lutul), "Geng" (asociată cu metalul), "Xin" (asociată cu metalul forjat), "Ren" (asociată cu apă curgătoare) și "Gui" (asociată cu apă stătătoare). Cea de-a doua componentă este numită „ramură terestră” și implică numele celor 12 animale din ciclul zodiacal: "Zi" (șobolan), "Chou" (bou), "Yin" (tigru), "Mao" (iepure), "Chen" (dragon), "Si" (șarpe), "Wu" (cal), "Wei" (oaie
Zodiacul chinezesc () [Corola-website/Science/327564_a_328893]
-
cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij. Rețeaua hidrografică este tributară Someșului. Principalele ape curgătoare sunt: , Lăpuș, Crasna, Zalău, Râul Agrij, Someș. "Măgura Șimleu" (597 m) - este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Irina Cioc (1909, Ciurari - 1997, Geneva) a fost o avocată română din baroul Ilfov, cunoscută în special datorită activității sale ca aviatoare în perioada dintre cele două războaie mondiale. Născută în Muntenia, și-a luat numele de „Burnaia” de la apa curgătoare care străbate satul său natal. A fost a doua aviatoare brevetată în România, obținându-și brevetul de pilot civil la date de 27 octombrie 1933 și prima femeie care a traversat pilotând un avion, Munții Carpați. Impresionată de Raidul aviatic
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar din China și Siberia de Est de la Amur până la Xijiang (China). A fost introdus în întreaga lume (inclusiv în România
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
Lostrița ("Hucho hucho") este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă sub protecția legii și se pescuiește numai cu
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
au fălci în formă de cârlig și pielea mai groasă, sub formă de crusta întărită ("butonii de dragoste") pe cap și spinare, iar femelele capătă o tonalitate vie a culorilor. Este o specie endemică bazinului dunărean. Este răspândită în apele curgătoare de munte din bazinul superior al Dunării. Are o distribuție geografică fragmentată în bazinului dunărean. Când a intrat în declin din cauza schimbărilor ecologice de pe Dunăre a fost introdusă în bazinele altor râuri din Europa: porțiunile superioare a fluviilor Odra, Vistula
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
sunt răspândite pe întregul glob pamântesc, cu excepția arhipelagului polinezian, și singura specie de paseriforme din regiunea antarctică face parte din această familie. Speciile care clocesc în ținuturile nordice sunt migratoare. Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
le sau tricopterele (Trichoptera) (din greaca "trichos" = păr; "pteron" = aripă), numite popular friganide sau frigane, un ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă. Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
toate părțile. Ceața este un fenomen frecvent (25-35 zile anual, mai ales în decembrie-ianuarie și mai puțin în aprilie-mai) Cea mai mare parte a ariei este ocupată de pășuni și pajiști, pădurile găsindu-se cu predilecție spre periferie. Principala apă curgătoare este Râul Buzău, care după ce izvorăște din Masivul Ciucaș curgând spre nord-nord-est, străbate depresiunea și după un cot strâns - "Întorsura" - își continuă curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Munții Buzăului. Accesul intradepresionar se face prin câteva trecători: la nord
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile și faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbătă Paștilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apă Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste fapturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paștele. Până în Tărâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune ca mănâncă foarte puțin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
Cosacul cu bot turtit sau boțogul, ocheana comună ("Ballerus sapa", sinonim "Abramis sapa") este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20-25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare din cursul inferior al fluviilor și râurilor mari, evitând bălțile. Este răspândit în fluviile și râurile mari din Europa și Asia care se varsă în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică și Marea Aral. Pe fluvii, urcă destul de sus (pe Dunăre
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
ul sau obletele, soreanul (Alburnus alburnus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol de 10-19 cm lungime, din familia ciprinidelor din apele curgătoare sau stătătoare adânci din Europa: de la Marea Baltică până în Alpi, Marea Neagră și Caucaz, iar spre Răsărit până la Urali. În România, se întâlnește mai în toate apele: Dunărea, cu bălțile ei, cursul inferior al râurilor Siret, Prut, Mureș, Olt, Cibin, Cerna, Vedea
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
deal și de munte în bazinele hidrografice ale Dunării, Nistrului și în apele din Peninsula Balcanică. Mreana vânătă trăiește, în special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase adăposturi în albia râului
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
crustacee (lătăuși), viermi (anelide) și vegetație acvatică. Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate în ape curgătoare puțin adânci cu funduri pietroase și nisipoase. Depunerea icrelor are loc în cicluri, fiecare femela depune până la de trei ori pe sezon. În fiecare ciclu femela depune câteva sute de icre. Perioada de incubație durează 1-2 săptămâni, alevinii trăiesc pe
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
mod cuprinzător. În 2005 populația aspretelui din râul Vâlsan era apreciată la circa 100 exemplare. Aspretele este o specie dulcicolă bentonică reofilă, nemigratoare, tipică apelor repezi de munte cu o adâncime de 20-80 cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei este acoperit cu lut, cunoscută fiind preferința lui pentru substratul pietros. Trăiește pe fundul apelor râurilor de munte, pe lângă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Sabița (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
Murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) este un pește dulcicol, bentopelagic, cu o lungime de 6-8 cm (maximal 12 cm, în Amur 20 cm), din familia ciprinidelor, originar din apele stătătoare (bălți și heleșteie) sau lin curgătoare (râuri) din Asia estică: de la bazin fluviului Amur în Siberia până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu alevinii de pești
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]