6,546 matches
-
pe mesia jidovilor, uciză-l toaca! Da eu știu acu cum a fost ș-a fost, ș-o știe și șuchetul de popa Onufrei, bată-l D-zeu, că mai bine nu i-oi zice. Altfel a fost, zic eu, dascălul Damian, și de duh sfânt nici vorba. Eu gândesc, cu mintea mea cea proastă, că duh sfânt nu se coboară așa, cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteți care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar. Astfel era și arătarea curții lui Creangă, la a cărei componenți caracteristici vom reveni mai târziu. Femeia cuconului Vasile era cu mult mai tânără
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu îndârjire a ținut coarnele plugului ori a înfruntat vitregiile întregii sale vieți. Recolta nu a întârziat să apară și fiul unor țărani din părțile Covurluiului a devenit "domn" la oraș și nu orice domn, ci un "domn al Dreptului", dascăl la Facultatea de Drept din București și unul dintre primii doctori în Drept din țară după anul 1947. Într-o cursă neîntreruptă, depășindu-se adesea pe sine, Profesorul a fost rând pe rând magistrat, diplomat reprezentându-și de nenumărate ori
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
românești, pe care l-am prezentat oarecum într-o manieră nu atât de dură pe cât ar fi meritat, este o surpriză plăcută că Senatul Universității "Valahia", după exemplul altor facultăți din Occident, conferă titlul de doctor honoris causa unor reputați dascăli ai Facultății de drept. Salut, cu această ocazie, pe fostul asistent, azi profesorul Stanciu Cărpenaru, decan al Facultății de drept de la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, cât și pe distinsa doamnă a dreptului românesc, profesor universitar doctor Sofia Popescu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internaționale, Drept internațional public, Drept constituțional, Literatura română și universală, Limba germană; anul II, 1967-1968: Drept internațional privat, Economie mondială, Politica externă a României, Bazele muncii diplomatice și consulare, Arta universală și românească, Limba germană. Și cine ne-au fost dascăli: George Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Malița, Tudor Popescu, Virgil Cândea, Dinu C. Giurăscu... În anul al doilea, l-am avut ca profesor, la Drept internațional privat, pe domnul Ion M. Anghel. Eu eram absolvent al Facultății de istorie, secția istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Scripturii (Lc. 24,29-32). Lecția înțelegerii Revelației trece prin evenimentul pascal al morții și învierii. Darul înțelegerii Scripturilor nu vine fără pătimirea Crucii de către cel ales martor și păstrător al adevărului. „Fiecare fenomen se cere sub cruce” spunea marele dascăl al Bisericii, cuviosul Maxim Mărturisitorul 1. În greul întuneric de amiază care însoțește abandonul tuturor categoriilor inteligenței (cu tot ceea ce pare să aibă mai bun), în moartea fără regrete față de curiozitățile, îndoielile și întrebările lumii, mintea teologului primește darul învierii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Augustin a fost tentat să admită o formă - chiar și îmblânzită - de control forțat al statului asupra comunităților „indisciplinate” ale schismaticilor 1. Episcopul Hipponei a imaginat această formă de intervenție seculară ca pe o corecție tranzitivă, asemănată cu asprimea unui dascăl care își mustră elevii. Dar „violența nu aduce nici beneficii dialectice, ci încurajează de la sine o altă violență”2. Aici Augustin se îndepărtează de o tradiția monastică a creștinismului răsăritean care - de la Origen la Maxim Mărturisitorul - a discutat caracterul punitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mijlocie și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria 2), dar în grupa celor devârstă medie referința „profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria „conflicte legate de disciplină”, care, de regulă, determină tensiuni între profesori și elevi, apar doar în profilul tinerilor din clasele integrative (categoria 4). Dintre categoriile mai puțin frecvente care nu au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
profilurile pe grupe, „profesori proști” și „profesori nesemnificativi” au fost menționate doar de cei care au absolvit clasele normale - o categorie ilustrată în dosarul lui David, în tabelul 6.1b. Așadar, în general, absolvenții programului experimental oferă o evaluare a dascălilor mult mai caldă, mai favorabilă și mai armonioasă. Ambele profiluri ale celor care au absolvit clase segregate includ referințe la cerințele academice din școală: în grupa adulților de vârstă medie, accentul este pus pe nivelul academic înaltal programului și pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
unei concluzii cât mai exacte ar putea veni din considerarea lungimii, detaliilor, intensității și tonalității emoționale a enunțurilor: de exemplu, în momentele în care intervievații absolvenți ai programului de reabilitare povesteau despre experiența segregării sau când își evaluau pozitiv foștii dascăli. Acest detaliu răzbate și din relatarea Sarei (vezi paginile 63-69) și din scurta serie de enunțuri reproduse în tabelul 6.1a. Iată deci neajunsurile analizei de conținut în ceea ce privește capacitatea sa de a reda bogăția și profunzimea materialului narativ, dacă nu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
-ți anticipat activitatea de predare. 14. Pune-ți în valoare propriile capacități manageriale (managementul clasei de elevi). „Menținerea unei discipline eficiente la clasă este rezultatul unui șir constant de decizii corecte ... oricare sunt deciziile disciplinare pe care le ia un dascăl, ele sunt rezultatul direct al filosofiei pe care cadrul didactic o are și o trăiește în fața elevilor săi” (Dr. Ollie E. Gibbs, Dr. Jerry L. Haddock, Disciplina la clasă, Belz Verlag, Berlin, 1987). 3.3. Metode și procedee generaletc "3
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca manager pe evoluție (progres), și nu pe perfecțiune. 30. Fii un model pentru elevi în modul în care faci față crizelor, dezamăgirilor, frustrărilor și mâniei. 31. Fii tu însuți, fii realist și original. 32. Copiii au nevoie de un „dascăl”, de un educator, nu de un partener dejoacă. 33. Insistă tot timpul asupra respectului față de adulți. 34. Arată întotdeauna politețe și respect față de elevi. 35. Manifestă optimism pedagogic în strategiile pe care le utilizezi în activitatea de predare. 36. Fii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și cu elevii care creează probleme. „Administrarea disciplinei este o sarcină mai laborioasă decât refugiul în câteva trucuri punitive. Ea este tot așa de laborioasă și de provocatoare precum este gândirea medicală comparată cu mândrul hocus-pocus al vraciului primitiv. Sarcina dascălului este de a transforma principiile unei discipline adecvate în acțiune zilnică la clasă.” (Fritz Redl, When We Deal with Children, BUSS Press, 1997) tc "" tc "" 3.4. Strategii specifice utilizate în procesul de asigurare a disciplinei în clasa de elevitc
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
respect față de cei în poziții de autoritate; - necinstea, minciuna; - rezistența pasivă/nonimplicarea; - comportarea sfidătoare. • Cauzele care înlesnesc apariția unor manifestări nedorite în privința disciplinei la clasă: - 100% au raportat că inconsecvența este motivul principal; - 93% au menționat că planificarea ineficientă a dascălului este un factor major; - 91% au raportat că lipsa de respect a profesorului ridică unele probleme. Toate sugestiile și recomandările oferite prin intermediul acestor aserțiuni nu sunt exhaustive și sunt menite să stimuleze gândirea cadrelor didactice care lecturează aceste rânduri, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aeriene (blîndul serafim), vorbește de o mistică nuntă și „de a sa nălțare de pe pămînt la ceruri”. Această nuntă mistică pe care o cunoaște natura sub puterea luminii cerești se prelungește printr-un zbor spre Înălțimi, acolo unde, după platonicizantul dascăl de la „Sfîntul Sava”, se află tiparele eterne, arhetipurile. Tema zborului nu constituie, În fapt, decît anticamera unei alte teme, mai vaste, aceea din Anatolida, Santa Cetate și Mihaiada: tema ordinei cerești. Nu urmărim, aici, statutul ei, ci numai pulsația spiritului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-o cu oarecare rafinament, Conachi creează o rețea de figuri (figuri În exclusivitate a erosului), punînd la temelia lor două principii clare: muzicalitatea și normalitatea (obișnuința, autenticitatea, răspîndirea) limbajului. În limba aspră a lui Conachi aceste două repere sună astfel: „dascăl și povățuitor adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos că auzul nu Înșală pe stihuitor, dar obiceiul limbii s-a schimbat Între timp. Rămîne simțirea (patima) nediminuată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o pe-trecere, o trecere de timp și o petrecere, adică o trecere plăcută) și un mijloc, ca oricare altul, de a trăi. Unii sînt bogasieri, cămărași, covaci, el, Pann, a ales să fie compuitor și poet. N-a avut dascăl, ceea ce nu Înseamnă că n-are modele. Nu e un meșteșugar fără cusur, dar este unul, Își asigură el cumpărătorii, dornic de desăvîrșire. Defăimătorii pot zice orice, Pann tipograful va persevera pentru că umblă pe căile virtuții și ale folosului. Este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dornic de desăvîrșire. Defăimătorii pot zice orice, Pann tipograful va persevera pentru că umblă pe căile virtuții și ale folosului. Este o fină diplomație În rîndurile de mai jos: „Într-aceste cărți, domnilor, puteți găsi destule cusururi, căci, după cum am zis, dascăl mi-am fost singur, pentru care nu mă sfiiesc de dumneavoastră, carii cunoașteți și știți poezie ce va să zică, știind că cei Înțelepți niciodată nu defăima, că mă tem de aceia ce măsoară rîndurile cu compasul sau cu bețișorul și zic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sfaturile lui. Poezia propriu-zisă are o epică, un scenariu ce poate fi reconstituit. Grija lui Pann este să strecoare bine printre rînduri morala fabulei, cînd n-o exprimă, direct, În finalul poemului. El este, să nu uităm nici o clipă, un dascăl, un povățuitor, un creator, În fine, popular (sau, mai degrabă, popularizam!) pentru care petrecerea prin scris nu trebuie să fie niciodată gratuită. Nici din punct de vedere moral, nici altfel. Scrisul este, horribile dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie să se bazeze pe responsabilitate, confidențialitate, respect, sinceritate și Încredere. Cel ce consiliază are obligația de a proteja interesele celui consiliat. Consilierul trebuie să vadă În elev și “altceva” decât un recipient pentru informațiile pe care le transmite; aici, dascălul lucrează cu dimensiunea afectivă, atitudinală, motivațională și socială. Relația Între consilier și elevi trebuie să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
inspirată din principiile umanismului modern, ce pune accent pe dezvoltarea ființei umane atât În ce privește latura educativă, cât și formativă. Trebuie eliminate principiile de discriminare și izolare a copiilor cu nevoi speciale pentru că „școala viitorului este o școală incluzivă, iar adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mișcă În armonie cu mințile elevilor săi, trăind Împreună dificultățile și victoriile intelectuale deopotrivă”. ( J.Dewey) În evoluția școlarizării copiilor cu cerințe speciale este necesară parcurgerea următoarelor etape: recunoașterea faptului că există
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
intelectual, dar ne putem Învinui dacă am putea face ceva pentru ca cel de alături să poată trece mai ușor peste un handicap, și nu am face asta din lașitate, comoditate sau indiferență. Și cu atât mai mult cu cât suntem dascăli, formatori de oameni ai societății de mâine, menirea noastră este să Întindem o mână, să-i sprijinim pe cei În nevoie sau derută, copii sau părinți, și să le arătăm că nu sunt paria societății moderne, ci oameni cu drepturi
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
interumane. Educația nu ne pregătește pentru viață prin cunoștințele academice pe care le oferă, dar bine aplicată, ea poate să devină o lecție de viață și, de ce nu, viața Însăși din moment ce pe băncile școlii stăm atât de mulți ani. Suntem dascăli, dar unii dintre noi suntem și părinți, și poate de aceea am putea mai ușor să trecem peste toate greutățile și neajunsurile pe care le aduce orice caz ce necesită o atenție și o nevoie specială. Dacă dincolo de dorința de
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
ceilalți colegi și alte categorii de profesioniști cum ar fi un psihopedagog, un logoped, un kinetoterapeut, un profesor de educație specială. Iar experiența demonstrează că elevii cu CES pot să fie izolați chiar și atunci când se află În clasă, când dascălul nu este capabil să răspundă acestor cerințe pe care le impun acești copii. Școala incluzivă Înseamnă abordare participativă a procesului de Învățare și predare, Înseamnă muncă În echipă atât pentru elevi cât și pentru profesori, Înseamnă răspuns pozitiv la diversitate
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
ambianță echilibrată. Acest tip de școalặ nu a apărut accidental, ci ca raspuns la nevoile unei situații existente: copiii cu CES care au nevoie, În egală măsură cu ceilalți semeni ai lor, de educație și instruire. Iar menirea noastră ca dascăli, formatori de oameni pentru această societate, este de a-i ajuta să trăiască În societate și pe acești copii cu CES, nu În afara ei, și de a-i recupera pe cât posibil, făcându-i chiar pe ei să se considere egalii
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]