3,820 matches
-
legată de eficiența ISD în România vizează indicatorul productivitatea muncii, comparativ cu cea înregistrată în cazul unităților economice cu capital autohton. Potrivit analizelor existente, întreprinderile cu capital străin înregistrează performanțe de productivitate și competitivitate net superioare față de cele autohtone. Acest decalaj de productivitate provine din utilizarea unor metode de organizare și producție, dar și tehnologie superioară, precum și din capacitatea concurențială mai mare. În plus, diferența de mărime avantajează întreprinderile cu ISD de talie mică și mijlocie care, în multe situații, generează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
totalul de - 9.674 milioane de euro în anul 2008, adică 80,58%, considerăm că procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
părăsească țara respectivă pentru un plasament investițional mai bun în altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pentru un plasament investițional mai bun în altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
impactului investițiilor străine directe asupra creșterii economice a țării-gazdă, a eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a crizei prelungite, atât în România, cât și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a crizei prelungite, atât în România, cât și în alte țări membre ale UE. Această tendință nefavorabilă pune sub semnul întrebării impactul scontat de România, la momentul aderării acesteia la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a ineficienței acestora pentru dezvoltarea durabilă a țării. 4.3. Analiza de regresie cu LAG-uri În vederea verificării rezultatelor analizei cantitative a efectelor investițiilor străine directe bazate pe analiza de regresie și corelație, simplă și multiplă, se introduce factorul de decalaj de timp (time-lag) în cadrul unei regresii multiple, în care PIB este variabila rezultat, iar ISD și exporturile sunt variabile explicative decalate în timp față de PIB cu respectiv unu, doi și trei ani, știind că de regulă, rezultatele investițiilor se realizează
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Se observă că skewness este 2,15, kurtosis este 9,07, iar probabilitatea testului este egală cu 0,00. Din această cauză acceptăm ipoteza nulă, și anume, faptul că regresia aceasta nu urmează o distribuție normală. Erorile nu prezintă autocorelare. Decalajul de timp de trei ani evidențiază cea mai puternică legătură dintre PIB și investițiile străine directe, ceea ce confirmă și aserțiunea noastră inițială, potrivit căreia, investițiile generează efecte care se întind ca magnitudine pe termenele mediu și lung. Cu toate acestea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de evenimente globale, dar și de șocuri de natură subiectivă precum: dispute politice; crize economice și financiare în țările vecine etc. Astfel, în acest model, PIB, exportul și importul nu au un impact prezent asupra ISD, ci numai cu un decalaj de o perioadă. Astfel, creșterea sau scăderea PIB, a exportului sau a importului, nu ar trebui să influențeze investițiile străine directe pe termen foarte scurt (un an). Pe de altă parte, creșterea sau scăderea bruscă a investițiilor străine directe poate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de informații pentru IMM-uri”, pentru a le ajuta „să facă schimb de informații În ceea ce privește produsele, tehnologiile și resursele umane”, trecând peste frontiere, astfel Încât să-și extindă activitatea pe piața mondială. Măsură succesului În general, dacă economia Uniunii Europene micșorează decalajul față de economia americană - și e mult mai mare decât cea a celui mai apropiat rival, Japonia - ea are Încă un drum lung de parcurs pentru a deveni cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe informație din lume În anul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
total, Uniunea Europeană, a progresat mai rapid decât Statele Unite ale Americii În patru din opt indicatori: accesul la Internet, Înregistrarea de patente În Statele Unite ale Americii, cheltuielile per capita În domeniul tehnologiei informației și participarea În educația terțiară. Uniunea Europeană a micșorat decalajul față de Japonia În toți cei șapte indicatori pentru care există date42. Autorii raportului conchid prin a spune că „tendința generală pozitivă sugerează că Uniunea Europeană poate să-i ajungă din urmă pe principalii ei rivali”43. Majoritatea economiștilor americani și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta nici un fel de decalaj în timp. Presupunerea unui proces de producere. Dacă putem imagina un proces plauzibil de producere a variației unui fenomen de către un altul, acest lucru reprezintă o garanție relativă pentru adoptarea unui sens al cauzării. Să reluăm exemplul relației dintre satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
independentă în raport cu ultima. Este deci rezonabil să presupunem că venitul este cauză în această relație. Problema duratei și a distanței. Jack Gibbs (1972) aduce în discuție odificultate stabilă a postulării unei relații cauzale, izvorâtă din precizarea duratei. Cauzalitatea presupune un decalaj temporal: efectul trebuie să apară după o perioadă de timp de la apariția cauzei. Problema este însă cât de mare poate fi decalajul temporal dintre cauză și efect. Din definiția cauzalității nu putem deriva o specificare prea clară: el trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1972) aduce în discuție odificultate stabilă a postulării unei relații cauzale, izvorâtă din precizarea duratei. Cauzalitatea presupune un decalaj temporal: efectul trebuie să apară după o perioadă de timp de la apariția cauzei. Problema este însă cât de mare poate fi decalajul temporal dintre cauză și efect. Din definiția cauzalității nu putem deriva o specificare prea clară: el trebuie să fie mai mare ca zero și mai mic decât infinitul. Poate fi el însă oricât de mare? Are vreun sens o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
accidental al cine știe cărei combinații de factori, dacă sociologul francez nu i-ar fi asociat o teorie care explică mecanismul producerii sale. Dezvoltarea economică duce la o creștere mult mai rapidă a nivelului de aspirații și deci la o creștere a decalajului dintre aspirații și posibilități, iar acesta explică creșterea numărului de sinucideri. Riscul de a fi corect din rațiuni false. Pentru a ilustra acest risc alexplicației cauzale voi utiliza două exemple oferite de Morris Rosenberg (1968). În secolul trecut, în unele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele, pentru a evita conflicte globale distructive pentru toate părțile, statele sunt tot mai interesate în promovarea unor reguli generale: securitate colectivă, eliminarea pericolului unui război nuclear, încetarea cursei înarmărilor și convertirea efortului militar în efort de dezvoltare social-economică, scăderea decalajelor economice între state etc. Este evident, din însăși această enumerare, că finalitățile de acest tip ale lumii ca suprasistem sunt subordonate finalităților sistemelor componente (statelor). Analiza dinamicii suprasistemelor deschide o perspectivă nouă asupra înțelegerii sistemelor înseși, din care sunt compuse
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai puțin elaborată, fiind susținute de puține informații și tehnici de acțiune practică. Din acest punct de vedere, asistăm în prezent la o modificare profundă a modelului schimbării sociale. Dezvoltarea științelor sociale introduce o modificare structurală, de natură să lichideze decalajul tradițional care avantaja mereu statu-quo-ul, transformând alternativele posibile din „utopii”, idealuri difuze și nepractice, în proiecte de organizare socială din ce în ce mai înalt elaborate cognitiv. Sociologia, științele sociale în general sunt pe cale să devină instrumentele explorării continue a alternativelor posibile și a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ungureanu, 1983) sunt de natură să-l inducă în eroare pe nespecialist. Controlul continuu al comunității științifice este singurul care poate să elimine până la urmă pericolul amatorismului. • Pericolul practicianului izolat. Din cauza fragilității cunoștințelor, a dinamicii lor accentuate, apare frecvent un decalaj între practicianul format în sprijinul unor teorii și tehnici pe care, prin forțele sale individuale, nu le poate reconsidera în mod critic și nici dezvolta semnificativ și acumulările la nivelul comunității științifice. În aceste condiții, practicianul izolat are șansa să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este deci necesar să fie completată cu cea culturalistă. Pentru a ilustra perspectiva sociologică, este sugestivă încercarea lui Georges Gurvitch de a tipologiza timpurile specifice diferitelor structuri sociale. Pornind de la ideea că timpul este o relație ce exprimă „coordonarea sau decalajul mișcărilor care durează în succesiune și se succedă în durată”, el distinge opt tipuri de timpuri sociale: 1. Timpul de lungă durată și încetinit, caracterizat prin faptul că trecutul este proiectat în prezent și viitor. Este timpul comunităților sătești, al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în mod spontan. Conștiința acestui proces este doar aproximativ adecvată, putând fi de-a dreptul falsă. Există două surse importante ale acestui decalaj dintre activitatea practică și conștiința acesteia: în primul rând, tipul însuși de cunoaștere pe care se bazează activitatea practică - cunoașterea comună are mecanismele ei specifice. Ea se caracterizează prin faptul că nu poate fi integral conștientă de ea însăși. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caz, ea poate să influențeze în sensul unei aprecieri pesimiste a perspectivelor luptei. Omul își poate face el însuși iluzii despre sine și despre mecanismele gândirii sale. Un al doilea exemplu va situa problema tocmai la acest nivel profund al decalajului dintre conținutul conștiinței și suprafața ei. Ce era în mintea lui Jean-Jacques Rousseau atunci când declara că toți oamenii sunt egali și că societatea trebuie organizată în consecință? Dacă am avea posibilitatea să-l chestionăm, probabil că am primi un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoristă. Ea presupune mereu o relație dintre două evenimente, unul fiind cauza, iar celălalt, efectul. Relația dintre ele este determinativă: cauzadetermină (produce) efectul. Relația are, după cum se vede, o orientare temporală strictă: cauza precedă în mod absolut efectul. Există un decalaj în timp între cauză și efect. A explica un eveniment înseamnă a căuta, în timpul care îl precedă, un alt eveniment care îi reprezintă cauza. Realitatea, conform acestei scheme deterministe, reprezintă o succesiune a unor stări, în care fiecare stare depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu al Încasării contravalorii bunurilor economice, este descurajată Întârzierea operațiunilor de platăîncasare a produselor livrate, iar accelerarea decontărilor Între Întreprinderi are efecte pozitive, atât asupra circulației monetare, cât și asupra fluxurilor de trezorerie ale acestora. În același cadru, apariția decalajelor de timp Între momentul Încasării bunurilor livrate sau serviciilor prestate, comparativ cu cel al plății bunurilor sau serviciilor cumpărate, al datei exigibilității financiare (plății către buget), al 272 momentului compensator sau rambursării diferenței negative produce efecte financiare de natură diferită
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]